Psihologia Educatiei 'Temperamentul'

'Temperamentul'

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport

Facultatea de kinetoterapie

Temperamentul

Caracterizarea temperamentului

Psihologia: studiul stiintific al comportamentului si al mintii

Dupa Norbert Sillamy personalitatea este definita asfel: "element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana."

Laturile personalitatii sunt :

> Temperamentul (Latura dinamico-energetica a personalitatii)

> Aptitudinile (Latura instumental-operationala a personalitatii

> Caracterul (Latura relational- valorica a personalitatii)

Ca latura a comportamentului temperamentul exprima caracteristica generala de energie si dinamica a cesteia.

Dupa P. Popescu-Neveanu indicatorii relevanti pentru temperament sunt :

1. Nivelul tehnico-energetic , exprimat prin intensitatea reactiilor observabile ; capacitatea generala de lucru ; intensitatea reactiilor afective ; caracteristicile intensive si de volum ale atentiei ; taria vocii etc ;
2. Aspectul fazico-temporar dat de tempoul si rimtul activitatii intelectuale , motorii si verbale ; mobilizarea atentiei , a trairilor si manifestarilor emotionale ; stabilirea-instabilitatea in preocupari ;
3. Factura reactivitatii globale pusa in evidenta de capacitatea de autocontrol ; usurinta in stapanirea de sine ; in stapanirea impulsivitatii ; echilibrul sau lipsa echilibrului emotional si intelectual ;

Temperamentul nu conditioneaza valoarea produsului la care omul ajunge la activitatea sa , ci mai curand modalitatea interna prin care persoana obtine un anumit produs.

Aceasta latura a comportamentului vizeaza mai ales aspectele formale , modul de a fi , caracteristica firii unui individ.

In structura personalitatii , temperamentul este latura cu cea mai mare implicare a factorilor genetici.In temperament genotipul are o pondere deosebita.Temperamentul este primul subsistem ce se manifesta inca in faza de sugar si totodata permite , la nivelul coordonatelor majore predictia evolutiei viitoare, prin evidentierea unor constante individuale.

Tipologii temperamentale

Temperamentul a fost clasificat in corelare cu aspectele de morfologie somatica (greutate , talie etc.) ; determinari embriologice ; caracteristici fiziologice endocrine sau de activitate nervoasa superioara ; caracteristici psihologice.

I. Tipologia constitutionala

Kretschmer si Sheldon au incercat elaborarea de profil a tipologiilor pe ramuri de sport.

A. Kretschmer :stabileste in principal trei tipuri : doua extreme - tipul astenic si picnic - si unul intermedial - tipul atletic- .

Tipul astenic - din punct de vedere constitutional este inalt , slab , subtire, psihic este inclinat spre speculatii abstracte , meticulos , egoist, ambitios, sarac pe plan afectiv, nu acepta cu placere societatea celorlalti.

Tipul picnic - constutional este mic si gras.Psihic se caracterizeaza prin optimism, atitudini de sociabilitate, uneori nu are tact, lipsit de ambitie, tolerant, practic, intreprinzator.

Tipul atletic - este bine proportionat din punct de vedere constitutional, corelatiile psihice nu sunt foarte bine specificate.

B. Sheldon intelege tipul temperamental ca un ansamblu de trasaturi fizice si psihice si defineste dimensiunile fundamentale dupa care indivizii pot fi ordonatii.

Tipul somatic - depinde de valoarea a trei componente fizice ale individului :

◊ endomorfismul ( gradul dezvoltarii organismelor digestive )

◊ mezomorfismul ( gradul dezvoltarii strucutilor somatice )

◊ ectomorfismul ( dezvoltarea sistemului nervos )

Tipul temperamental - este stabilit pornind tot de la trei dimensiuni :

◊ viscerotonia ( relaxarea generala, sociabilitatea, sociofilia, etc )

◊ somatotonia (dorinta de aventura fizica, energie, extraversiune )

◊ cerebrotonia (miscari retinute, anxietate, introversiune )

Sheldon gaseste corelatii puternice si semnificative ( peste +90 ) intre urmatoarele tipuri somatice si temperamentale :

□ viscerotonie si endomorfism

□ mezomorfism si somatotonie

□ ectomorfism si cerebrotonie

Tipologia lui Sheldon are calitatea de a reprezenta si continuitatea dintre cele trei componente ale sistemului, un individ putand fi caracterizat si comparat apoi cu altul.

II. Tipologii psiho-fiziologice. Legatura temperamentului cu activitatea nervoasa superioara.

Tipul de activitate nervoasa superioara rezulta din imbinarea specifica a trei particularitati de manifestare a proceselor nervoase fundamentale (excitatia si inhibitia) si anume : forta, mobilitatea, si echilibrul.

A. Pentru intensitatea proceselor nervoase : performantele obtinute de subiecti in sarcini grele si intr-un timp scurt ; nivelul de solicitare la care apare inhibiia de protectie ; rezistenta fata de excitantii perturbatori; raportul concentrare-iradiare a proceselor nervoase cu intensitatea la care le provoaca.

B. Pentru mobilitatea proceselor nervoase : viteza aparitiei ; intreruperii sau desfasurarii proceselor nervoase ; caracteristicile inlocuirii unui proces prin celelalt ; particularitatile formarii si restructurarii stereotipului dinamic.

C. Pentru echilibrul proceselor nervoase : comapararea performantelor subiectilor in elaborarea reflexelor positive si negative; aprecierea fenomenelor de inductie (pozitiva sau negativa). Aceste fenomene apar cu mai mare intensitate la tipul excitabil ; analiza fenomenelor de suprasolicitare, care la tipul neechilibrat duc la o intense supraexcitare.

Ghid de identificare e temperamentului

Coleric

1. Fara astampar, agitat

2. Impulsivi, irascibili

3. Nerabdatori

4. Asprii si sinceri in relatiile cu oamenii

5. Hotarati, plini de initiativa

6. Incapatanati

7. Ingeniosi in discutii

8. Lucreaza in salturi

9. Inclinati spre risc

10. Scandalagii si agresivi

Sangvin

1. Veseli si optimisti

2. Energici si intreprinzatori

3. Nu duc un lucru la bun sfarsit

4. Inclinati sa se suprasoliciteze

5. Capabili sa sesizeze noul

6. Nestatornici in interese si inclinatii

7. Suporta usor neplacerile si esecurile

8. Se adapteaza usor la diferite imprejurari

9. Comunicativi si seriosi

10. Rabdatori si muncitori

Flegmatic

1. Calmi cu sange rece

2. Consecventi si seriosi in tot ce fac

3. Prudenti si chibzuiti

4. Stiu sa astepte

5. Tacuti

6.Vorbesc cu calm, cu opriri fara mimica

7. Suporta ironiile la adresa lor

8. Nu-si cheltuiesc fortele in zadar

9. Constanti in relatii si interes

10. Punctuali si ordonati

Melancolic

1. Timizi

2. Se pierd cu firea in relatiile cu necunoscutii

3. Intampina dificultati in stabilirea relatiilor

4. Neincrezatori in fortele proprii

5. Suporta usor singuratatea

6. Deprimati si dezorientati dupa un esec

7. Au tendinta de a se inchide in ei

8. Obosesc repede

9. Vorbesc domol, stins pana la soapta

10. Foarte vulnerabili si sensibili

In decelarea insusirilor temperamentale S. Heymans si Wiersma pornesc de la trei insusiri fundamentale : emotivitate, activism si repercusivitate

1. Emotivitatea : da intensitatea cu care subiectul este impresionat prin influentele obiectivelor percepute sau gandite.Totodata ea exorima durata impresionarii, cat si ecoul la viata organica.Emotivul este puternic impresionat chiar de evenimentele afectogene minime.

2. Activitatea : eprima energia dirijata de subiect asupra obiectului.Se defineste ca activ subiectul caruia obstacolul ii intareste actiunea pentru a invinge piedicile.Este nonactiv subiectul descurajant de dificultati, cel inertios.

3. Repercusivitate ( balanta primaritate-secundaritate ) : rezulta din legile functionarii cerebrale activitatea prezenta in momentul stimularii ( functia primara ) sau mentinuta dupa ce stimularea a incetat ( functia secundara ).Cand prevaleaza primaritatea, afectul secundar nu este durabil, cand prevaleaza secundaritatea experienta noua este influentata de organizarea produsa prin impresiile trecute care si-au pastrat valoarea.

III. Tipologia temperamentala stabilita pe criterii psihologice

K. Jung clasifica temperamentul raportandu-l la doua criterii : extraversie si intraversie, ca expresie a atitudinilor de baza exprimate de subiect fata de obiect.

Extraversia - exprima deschiderea subiectului fata de exterior ceeea ce va determina cresterea subiectului cu lumea si a influentelor externe asupra subiectului.Extraversiei ii corespunde si tendinta de a depasi dificultatile.

Intraversia - determina inchiderea spre exterior, replierea spre sine, trairea intensa in lumea interioara a amintirilor, determinand reducerea relatiilor active ale subiectului cu lumea.

Luand ca baza extravesria-intraversia se disting trei tipuri : extravert, introvert si ambivert

Ghid de identificare a extraversiei si introversiei

Sunteti extravertit daca :

1. Va intereseaza impresia pe care o produceti asupra anturajului si, in linii mari, ea va convine ;

2. Aveti foarte multi prieteni, al caror numar creste mereu ;

3. Aveti nevoie de un permanent aflux de stmuli exteriori : nu va simtiti in largul vostru cand radioul sau televizorul sunt stinse ;

4. Va place sa luati cuvantul in public si sa rostiti bucuros toasturi ;

5. Va orientati usor in imprejurari neobisnuite ;

Sunteti introvertit daca :

1.Va cufundati adesea in amintiri, memoria dvs. Se deapana ca un ghem si nu poate fi oprita usor;

2. Un spectacol sau un concert va satisface peste o luna intreaga;

3. Un prieten bun vi-l pastrati toata viata, nu legati usor alte prietenii ;

4. Detestati tranzistoarele ;

5. Va vine greu sa va obisnuiti cu imprejurari noi ;

La randul sau Rorschach deceleaza doua tipuri de "rezonanta intima" : extratensivul (individul care gaseste satisfactiile in lumea externa) si introversivul (individul care gaseste satisfactiile in propriile ganduri sau imaginatie).

La criteriile enumerate mai sus Eysenk adauga nevrozismul.

Importanta cunoasterii temperamentului

Din caracterizarile facute rezulta ca temperamentul nu este el insusi "bun" sau "rau" , ca el nu predetermina insusirile de continut si orientare ale personalitatii, dar le poate influenta.

Din punct de vedere educativ este important sa se stabileasca trasaturile de temperament ale elevilor, urmand ca influentele educative sa tinda spre dezvoltarea personalitatii lor corespunzator cerintelor societatii.

Descifrarea particularitatilor temperamentale ale copiilor si tinerilor de catre profesorii de educatie fizica si antrenori, aduce un plus de informatii necesare activitatii de selectie si orientare sportiva sau pregatire psihica a sportivului in antrenament.

Bibliografie

Epuran Mihai, Horghidan Valentina , Psihologia Educatiei Fizice , Bucuresti , Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, 1994