STRESUL

STRESUL

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase, sau cu miza mare pentru persoana in cauza. Stresul este o importanta componenta subiectiva, in sensul ca este facil si stimulator pentru o persoana, pentru o alta poate deveni amenintator sau imposibil de realizat.

DEFINITII

v    Stresul reprezinta efectul unei actiuni externe de suprasolicitare exercitata asupra organismului de un evantai larg de agenti cauzali fizici, chimici, biologici, psihici, etc., capabili sa produca un ansamblu de modificari morfofunctionale.

v    Stresul reprezinta o stare de tensiune, incordare si disconfort determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrare sau reprimare a unor stari de motivatie( trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultate sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme.

Termenul a fost introdus in 1936 de Selye ca sinonim pentru o serie de stari complexe, precum incordare, presiune, povara, forta, efort, solicitare, tensiune, constrangere. Dupa Seyle, stresul desemna " sindromul general de adaptare. care cuprinde mecanisme nespecifice"

Stiinta deosebeste doua forme de stres: eustresul si disstresul. " Eustresul" este stresul placut care apare, de exemplu, in cazul exercitarii unui hobby sau in cadrul unei relatii deosebite. " Disstresul" inseamna suprasolicitarea datorata stresorilor care sunt responsabili pentru declansarea starii de stres. Atunci cand se vorbeste de stres, aproape intotdeauna se face referire la disstres.

Intotdeauna stresul decurge din imbinarea a trei caracteristici cheie:

prezenta sau absenta factorilor de stres;

resurse personale de confruntare cu stresorii;

tipul de reactii la stres.

FACTORII DE STRES

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente sau situatii externe sau interne, sau conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului. Oamenii evalueaza in permanenta mediul extern si intern si nu raspund pasiv la aceste evaluarii. Evenimentul poate fi perceput ca irelevant sau indiferent, pozitiv, negativ sau amenintator. Diferentele individuale in evaluarea situatiilor de viata sunt majore. Aceeasi situatie de viata poate fi evaluata diferit

de mai multe persoane. Trebuie stiut ca unii factori de stres pot fi schimbati, altii pot fi doar diminuati, in timp ce alti factori de stres trebuie acceptati si tolerati deoarece pot fi modificabili.

Se deosebesc urmatoarele actiuni ale stresorilor:

reactiile de alarma, cu faza de soc si contra-soc

faza de rezistenta, cand apare o reactie de aparare amplificata in cazul stresorilor cronici sau care se repeta

faza de epuizare, cu paralizarea oricarei rezistente, de dezvolta in cazul in care adaptarea, obtinuta cu pretul reactiilor de contra-soc prelungit, nu mai poate fi prelungita

SURSE DE STRES

starea de boala fizica sau psihica;

abuz fizic, emotional sau sexual;

situatie financiara precara;

pierderea locului de munca;

scoala- probleme de comunicare, responsabilitate prea mare etc;

familia- probleme de comunicare, divortul, decesul, conflicte, acte de violenta;

locul de munca- tensiuni, suprasolicitare, abuz, etc.;

prietenii- conflicte, lipsa de prieteni;

dezastre naturale;

propria persoana- neincredere in sine, complexe, etc.

PRINCIPALELE CIRCUMSTANTE DE APARITIE A STRESULUI PSIHIC

Stresul psihic ia nastere in urmatoarele situatii:

Circumstante care cuprind individul nepregatit spre a le face fata: lipsa de antrenament, incapacitate fizica si intelectuala, etc.

Miza este foarte mare, un raspuns favorabil avand consecinte importante pentru individ, in timp ce esecul( incapacitatea de a raspunde eficient la situatia solicitanta) are efect nociv, accentuand si mai mult stresul.

Gradul de "angajare" a individului ( in functie de miza). Limitele personalitatii lui, ii confera o intensitate direct proportionala cu stresul psihic.

VULNERABILITATEA LA STRES

Pornind de la principiile enumerate mai sus putem distinge latura personalizata a stresului, in sensul ca el difera de la un individ la altul, in functie de personalitate, gradul de implicare, etc. Putem identifica o vulnerabilitate mai crescuta la unii indivizi comparativ cu altii vis-a-vis de stres.

Vulnerabilitatea la stres se constituie pe parcursul biografiei subiectului, in functie de traumele psiho-afective, experiente a unor stresuri psihice cu rezonanta majora, inclusiv de modul cum a reusit sa le domine. O importanta deosebita o au si interactiunile subiectului cu o serie de factori de mediu social( familial, profesional, institutional,etc.).

Putem considera ca principalele trasaturi de personalitate ce confera vulnerabilitate la stres sunt urmatoarele:

tendintele interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta;

rigiditate, incapatanare;

tendinte pronuntate egocentriste, de autoconformare;

tendinte obsesive si fobice, pe un fond psihic anxios;

impulsivitate, emotivitate crescuta;

agresivitate, inclinatie spre violenta.

REACTII LA STRES

A.    Reactii fizice/ fiziologice

dureri de inima, palpitatii

apetit alimentar scazut sau crescut

indigestii frecvente

insomnii

crampe sau spasme musculare

dureri de cap sau migrene

transpiratii excesive, ameteli, stare de rau general

oboseala cronica

iritatii ale tegumentelor

alergii

viroze frecvente

recurenta unor boli anterioare

B.    Reactii cognitive

blocaje ale gandirii

deficit de atentie

scaderea capacitatii de concentrare

dificultati de reactualizare

flexibilitate ideativa redusa

diminuarea creativitatii

dificultati in luarea deciziilor

ganduri negative despre sine, lume si viitor

cognitii pesimiste

ideatie suicidara

C.    Reactii emotionale

iritabilitate crescuta

scaderea interesului pentru pasiuni si hobby-uri anterioare

pierderea interesului pentru prieteni

instabilitate emotionala

anxietate

depresie

sentimentul ca este neglijat(a)

reprimarea sau neexprimarea emotiilor

dificultati in a se relaxa sau distra

inabilitatea de a finaliza la timp o sarcina inceputa

teama de a fi singur(a)

neincredere in viitor

D.    Reactii comportamentale

performante scazute la locul de munca sau scoala

fumat excesiv

consum exagerat de alcool

tulburari de somn

un management ineficient al timpului

izolarea de prieteni

preocuparea excesiva pentru anumite activitati

comportamente agresive