Tehnici moderne de dezvoltare a gandirii si creativitatii

TEHNICI MODERNE DE DEZVOLTARE A GANDIRII SI CREATIVITATII , PRIN ACTIVITATILE DE DESEN

Activitatea educativa trebuie adaptata continuu, astfel incat sa-i asiguram copilului , de la cea mai frageda varsta un volum de cunostiinte , deprinderi si capacitati , o orientare activa, creatoare.

Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii precizeaza si permite imbogatirea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre realitatea inconjuratoare , solicita copilul sa gandeasca si sa actioneze independent.

Varsta prescolaritati permite formarea si dezvoltarea creativitatii , raman sa fie gasite activitatile caracteristice prescolarilor care sa constituie o forma de expresie a imaginatiei si gandirii.

Activitate de joc dar si obiect al invatarii si reflexiei, desenul poate testa cu usurinta cele doua probe psihice.

Se stie ca o componenta vitala a creativitatii o constituie insasi dorinta de a crea, curiozitatea , necesitatea launtrica a afirmarii, angajarea profunda intr-o activitate. Toate acestea se realizeaza prin intermediul relatiilor interindividuale.

Acest adevar, impreuna cu rezultatele deosebite obtinute prin aplicarea metodelor interactive de grup, m-au condus spre cautarea unor solutii de aplicare a acestora in activitatile de desen.

In acest sens am intreprins un mic studiu ce a cuprins doua etape:

I. Desenul individual comparabil cu desenul colectiv, la nivelul unor grupuri

mici, de cate 3 copii.

II. Activitatea de desen colectiv la nivelul intregi grupe.

In prima etapa s-au dat urmatoarele probe:

Desen dupa natura si in prezenta naturii:

a)      tema ,, Primavara' - desen individual

b)      tema ,, Strada' - desen pe grupuri mici.

Desen dupa o poezie:

a)      tema ,,De pe- o buna dimineata '- de Otilia Cazmir - desen individual

b)      tema ,,Primavara' de Vaile Alecsandri -desen pe grupuri mici.

Analiza celor doua tipuri de desen s-a facut dupa urmatorii parametri:

a)      numarul elementelor compozitionale -pentru a determina

bogatia reprezentarilor ce stau la baza procesului creativ si capacitatea de a prelucra, de a transforma aceste reprezentari;

b)      insirarea elementelor compozitionale sau relatia lor , urmarind

logica elementelor din desen;

c)      coloristica - pentru a stabili diversitatea culorilor ,concordanta sau

neconcordanta cu realitatea.

1.a) La desenul in prezenta naturii am observat urmatoarele: Sunt

desene individuale care au obtinut punctaje maxime la toti parametrii (trei copii), ceilalti copii obtinand rezultate mai slabe.

b)Desen pe grupuri mici - tema ,, Strada'-

Am utilizat metoda ,, Turul galeriei', tehnica de invatare prin cooperare care

,,stimuleaza gandirea,creativitatea si invatarea eficienta' (Dulama 2002).

Pentru alcatuirea grupurilor am incercat sa dirijam copiii in asa fel incat in fiecare grup sa fie cel putin un copil cu inteligenta estetica.

Le-am comunicat copiilor ca ne jucam jocul ,,Mai multe maini la un loc' (adaptare a tehnicii ,, Mai multe capete la un loc - este o varianta a problematizarii care presupune gasirea de solutii finale prin selectarea solutiilor individuale).

S-a ajuns la urmatoarea repartizare a sarcinilor : un copil a desenat cerul cu soarele si norii, pasari, fluturasi, un al doilea copil a desenat strada cu blocuri , strajuita de pomi si flori iar un al treilea a desenat o masina si copii. Impartirea sarcinilor s-a facut de copiii insisi, independent de sugestia educatoarei.

Astfel, lucrarile au cuprins un numar mai mare de elemente compozitionale , precum si o diversificare maxima a culorilor folosite.Copiii au elaborat solutii impreuna in cadrul grupului, le-au solutionat, modificat si completat.

2.Seria de desene avand ca tema subiectul unei poezii , ne-a oferit

urmatoarele concluzii:

a)      prescolarii pot sa exprime grafic un text oarecum dificil;

b)      copiii au interpretat o serie de date ale poeziei (in cadrul

desenului in grupuri).

De exemplu: ,, Turturelele se-ngana

Mii de fluturi vezi zburand

Si pe harnica albina

Din flori miere adunand'

(Primavara - de Vasile Alecsandri)

Au existat diferente de la un grup la altul , acestea fiind determinate de aptitudinile copiilor : unii au exprimat ,, forfota' vietuitoarelor printr-o aglomerare de elemente compozitionale , altii prin folosirea unei palete foarte largi de culori dar toate pe fondul unui verde intens.

In poezie se vorbeste si despre cucul care ,, canta-n dumbravioara/ Pe copacul inflorit'. In unele lucrari apare o pasare pe creanga unui copac inflorit, in altele niste pasari in zbor (randunele de cele mai multe ori) ceea ce dovedeste ca nu toti copiii au retinut exprimarea poetului , cu exactitate.

Concluzii

Numarul elementelor compozitionale , ansamblul

compozitional,coloristica, au primit punctaj maxim pentru intreaga grupa de copii.

Grupul mic ca numar de membri a stimulat afirmarea si

participarea fiecarui copil, cu atat mai mult cu cat intr-un astfel de grup atmosfera nu poate fi decat de simpatie.

Desenul a fost expresia acordului intregului grup.

Timpul necesar realizarii temei a fost mai mic decat in desenul

individual.

A doua etapa a constituit-o activitatea cu intreaga grupa , pe un panou expus pe jumatate din lungimea peretelui. Aceasta etapa s-a desfasurat pe o perioada mai indelungata , cu teme diverse, variabile ca greutate si cu elemente din ce in ce mai multe.

De aceasta data am utilizat ,, Tehnica viselor 'o tehnica bazata pe meditatie , in care copilul isi lasa in voie imaginatia sa lucreze.

Exemplu: Copiii stateau intinsi pe covor cu fata in sus, intr-o pozitie care sa le ofere o stare confortabila , fara sa se atinga unii pe altii. Le-am spus ca ne vom juca ,, De-a visul' si am anuntat sarcina de lucru: ,, Ne prefacem ca dormim . Stati cu ochii inchisi , respirati usor, lasati corpul sa se relaxeze , sa fie moale. Eu am sa va povestesc ce visam. In timp ce eu povestesc voi va imaginati visul' .In continuare , am expus o scurta povestire ce descria o zi de vacanta la munte.

S-a incheiat astfel : ,, Este timpul sa ne trezim si noi . Deschidem ochii, intindem bratele si picioarele. Ne-am trezit !V-a placut visul ?

Apoi copiii au trecut in fata panoului unde au gasit schitat un cort si un brad, iar ei au completat desenul. Au aparut numeroase elemente: pomi, flori, iarba,nori , soare, pasari, stanci,copii,parau.A aparut chiar si un foc aprins, intr-un colt. Am cerut explicatii si Denisa mi-a spus ca la munte se face si foc de tabara (desi nu fusese prezent in povestirea mea).

Desenul colectiv cu intreaga grupa de copii, ofera posibilitatea:

a)        unor miscari ample care dau o alta perspectiva copilului si contribuie la

dezvoltarea motrica;

b)       unui schimb de cunostinte mai amplu, dat fiind numarul mare de copii;

Desi are aceste avantaje , desenul intr-un grup mare , cum ar fi o

intreaga grupa, nu asigura o maxima comunicare asa cum se intampla cand grupul este mic, de 3-4 membri.

Activitatea in grup depinde de atmosfera grupului (simpatie - empatie) de eterogenitatea sau omogenitatea grupului, caci mai ales in activitatile de desen copiii sunt susceptibili existand diferente determinate de aptitudini.

Parcurgerea celor doua etape ne indreptateste sa afirmam ca intr-adevar , utilizarea unor tehnici de desen in colectiv , permit dezvoltarea creativitati. Bogatia materialului cu care opereaza gandirea si imaginatia nu putem sa o realizam decat in cadrul unui grup de copii, caci in grup este posibil transferul de la copil la copil si de aici, imbogatirea de reprezentari si cunostinte.

Desenul in grupuri mici are urmatoarele beneficii:

• Stimuleaza imaginatia si creativitatea
• Impulsioneaza depasirea barierelor
• Activizeaza grupurile prin competitia permanenta
• Impune stabilirea unei paralele intre lumea reala si cea imaginara
• Compararea solutiilor
• Dezvolta gandirea creativa
• Stimuleaza buna dispozitie

Autori

ED. LUCIA DURDUC

ED.DELIA BOCSA

G.P.N ,, VOINICEL'CUGIR JUD.ALBA