Acreditarea laboratoarelor de expertiza criminalistica, componenta a globalizarii si obiectiv strategic al e.n.f.s.i.

ACREDITAREA LABORATOARELOR DE EXPERTIZA CRIMINALISTICA, COMPONENTA A GLOBALIZARII SI OBIECTIV STRATEGIC AL E.N.F.S.I.

Fara indoiala ca suntem contemporani unei lumi in care verbul descriptiv este a se schimba. Cu alte cuvinte, traim intr-o lume care se "globalizeaza", iar astazi tot mai multi factori de decizie importanti incearca sa desluseasca elementele viitorului, felul in care acesta va arata dar si capacitatile noastre de a raspunde acestor schimbari. La nivel global si european, apar noi provocari in calea catre viitor. Problemele care vor constitui elementele componente ale lumii de maine sunt nenumarate. De felul in care intelegem sa raspundem acestora depinde modul in care construim viitorul.

Fenomenul globalizarii a interesat si intereseaza din ce in ce mai multa lume si are un impact real pe multiple planuri ale vietii economico-sociale si se concentreaza in jurul a patru directii fundamentale: economica, sociala, culturala si de securitate.

Într-o analiza efectuata de publicatia The Global Century cu tema "Globalization and National Security" se releva ca una dintre consecinte ale acestui fenomen pe langa dezvoltarea tehnologica specifica si extinderea organismelor internationale si europene este o universalizare a normelor si valorilor. Acest ultim aspect are in vedere standardizarea activitatilor si acreditarea pe baza aplicarii si conformarii cu standardele de referinta.

Indiferent de domeniul in care activeaza o institutie, reclama, bonitatea si credibilitatea sunt foarte importante. Satisfactia clientilor si beneficiarilor ca urmare a desfasurarii unor activitati sau servicii sub raporturi contractuale sau institutionale dau girul calitatii si credibilitatii.

Examinarea in laborator prezinta anumite particularitati in sensul ca beneficiarul nu poate avea capacitatea imediata de a verifica rezultatele determinarilor, iar pentru evitarea oricaror erori trebuie sa se asigure ca laboratorul, are implementat un sistem de management al calitatii bine definit, iar fiecare determinare se face cu respectarea unei proceduri specifice agreate.

Organizatia Internationala de Standardizare (ISO), pe baza experientelor dobandite la nivel mondial a elaborat standarde pretabile pe domenii de activitate. Pentru activitatea de expertiza criminalistica standardul recomandat si de catre Reteaua Europeana a Institutelor de Stiinte Criminalistice este ISO 17025/2005 care cuprinde si elemente din ISO 9000 privind controlul calitatii. Acest standard a fost asimilat si de catre organismul national de standardizare pentru activitatea de determinari in laboratoare, precum si de grupul ILAC G-19 care a formulat o varianta pentru laboratoarele forensic.

În activitatea forensic, numeroase organisme internationale in cooperare cu cele de acreditare, au adoptat normele general valabile si au dat explicatii asupra relevantei aplicarii lor si asupra detaliilor de conformitate. Ma refer aici la asociatii din SUA (V.A.M.- Valid Analytical Measurements; A.S.T.M.- American Society for testing and materials; A.S.C.L.A.D.- American Society Crime Laboratory Directors; F.B.I.- S.W.G.M.A.T. Scientific working group on materials analysis) din Australia (I.L.A.C.- International Laboratory Accreditation Cooperation) si nu in ultimul rand din Europa (E.A. European Cooperation for Accreditation; EURACHEM - Asociatia Europeana de chimie analitica; E.N.F.S.I.- Reteaua Europeana a Institutelor de Stiinte Criminalistice).

E.N.F.S.I.- Reteaua Europeana a Institutelor de Stiinte Criminalistice a cuprins in planul strategic 2005-2008 prevederea conform careia "Toate laboratoarele membre ENFSI au nevoie de sprijin pentru a fi in acord cu bunele practici si pentru a ridica nivelul calitatii si stiintei. Pentru a obtine aceasta, ENFSI incurajeaza continuu institutele membre sa se indrepte spre managementul formal al calitatii si acreditare. Cooperarea stiintifica intre grupurile de lucru ale expertilor are nevoie de mai mult elan si pentru dezvoltarea unui sistem de asigurare a competentei ".

Din textul strategiei se poate intelege ca asociatia doreste " sa fie recunoscuta ca cea mai credibila organizatie in stiinta criminalistica" si pentru aceasta doreste ca institutele membre sa se conformeze standardelor prin aplicarea de bune practici cu scopul de a ridica nivelul calitatii al stiintei avand ca finalitate ACREDITAREA. Pentru punerea in aplicare a strategiei, organizatia, a constituit grupul de lucru pentru asigurarea calitatii pe care l-a insarcinat cu un rol activ in pregatirea si implementarea standardelor pentru acreditare.

Pentru incurajarea acreditarii institutelor, in vederea diseminarii experientei pozitive, ENFSI a initiat un program european denumit " The flying mentors" care are in vedere indrumarea Europeana in vederea acreditarii activitatii criminalistice (EMFA). Scopul programului este ca in fiecare tara europeana sa existe cel putin un laborator acreditat in conformitate cu ISO 17025 si are ca filosofie ca institute acreditate sa se infrateasca cu institute neacreditate pentru a acorda asistenta in acest sens.

În ultima perioada posibilitatile de examinare criminalistica au fost extinse, fiind marite atat capacitatile cat si capabilitatile. Dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de examinare si expertizare criminalistica nu poate fi suficienta, daca nu se ofera laboratoarelor posibilitatea acreditarii care sa le confere credibilitate, luand in considerare ca probatoriu stiintific este dezbatut in furcile caudine ale contrarietatii din procesul judiciar.

1. Principiile generale ale calitatii

Utilizarea cuvantului " calitate " apare tot mai frecvent in limbajul academic, de afaceri dar mai ales in cel de masa .

Calitatea poate fi abordata diferit in functie de domeniul la care ne referim. Diferitele puncte de vedere pot fi grupate in mai multe categorii cum ar fi cea filozofica (abordarea transcendentala), cea orientata pe produsul la care se refera, orientata pe utilizatorul produsului, pe productie sau pe valoare.

În activitatea forensic, datorita complexitatii, putem aborda calitatea, in consonanta cu toate categoriile de domenii in care putem detalia elementele specifice. Astfel in sens filozofic, calitatea este un semn al standardelor inalte si al marilor realizari si se invata a fi recunoscuta din experienta. În sens economic, calitatea, este variabila precisa si masurabila. Întotdeauna o calitate superioara duce la costuri mai ridicate si poate fi masurata in mod obiectiv. Din punct de vedere al utilizatorului, calitatea este in ochii celui care o priveste si cea mai buna calitate duce la clientii cei mai satisfacuti[2]. Din punctul de vedere al celui care efectueaza determinarea de laborator, calitatea este o conformare la cerinte si respectarea specificatiilor si este definita pentru a permite controlul tehnic si de efectuare a examinarilor. Aceasta este foarte obiectiva, duce la siguranta tehnica si permite controlul trasa­bilitatii determinarilor.

De asemenea putem sesiza ca o calitate superioara duce la costuri mai mici (cu alte cuvinte, prevenirea neconformitatilor este mai ieftina decat remedierea lor). Calitatea poate fi inteleasa in relatie cu preturile sau costurile si este un produs care furnizeaza performanta la un pret acceptabil sau conformitate la un cost acceptabil.

Abordarea calitatii trebuie efectuata in functie de etapele prin care trece o urma in procesul sau de la prelevare pana la examinare si determinare.

Referindu-ne numai la calitate ca rezultat al diver­sitatii de abordari, se poate contura o definitie multidimensionala, cunoscuta sub denumirea de opt dimensiuni ale calitatii[3], care sunt:

a) Performanta

b) Caracteristici

c) Siguranta

d) Conformitate

e) Durabilitate

f) Servicii

g) Estetica

h) Calitatea perceputa

a) Performanta in activitatea criminalistica

Notiunea de performanta este definita ca fiind o realizare deosebita intr-un domeniu de activitate sau cel mai bun rezultat obtinut de un sistem tehnic[4]. Performanta reprezinta de fapt tinta suprema pe care o urmareste orice sistem ce are ca prioritate progresul si dezvoltarea, iar activitatile forensic trebuiesc acordate spre atingerea acesteia, datorita importantei pe care o are in procesul de stabilire a adevarului. Situatia de fapt care trebuie stabilita prin determinari tehnice, nu poate avea mai multe valente, iar performanta presupune stabilirea acesteia in parametrii reali din toate punctele de vedere.

Toate eforturile de acreditare si standardizare, pentru progresul tehnicilor de examinare si de pregatire a personalului in vederea implementarii unui sistem de management al calitatii au in vedere de fapt atingerea acestui deziderat.

Este caracteristica principala a unei determinari/examinari sau analize criminalistice. Ea combina abordarea reala si neechivoca orientata spre concluzie cu cea a interesului beneficiarului asa cum a fost ea formulata in actul de dispunere. Interesul beneficiarului nu trebuie privit ca fiind subiectiv ci mai degraba intr-o exprimare lato senso vorbim despre interesul public de stabilire a adevarului.

b) Caracteristicile calitatii in activitatea criminalistica sunt strans legate de performanta si reprezinta ansamblul de masuri care trebuiesc intreprinse pentru implementarea unui sistem de management al calitatii conform standardelor de referinta recomandate si aplicate de comunitatea forensic internationala. Despre aceste caracteristici o sa ma refer in detaliu pe parcursul lucrarii.

c) Siguranta cercetarilor si examinarilor este caracterizata prin lipsa indoielii, convingere neclintita, incredere nestramutata; certitudine[5]. Credibilitatea activitatilor criminalistice este un efect al sigurantei modului de lucru cu repercursiune directa asupra concluziilor sau parerilor formulate. Adevarul este valoarea suprema a cunoasterii, motiv care-i confera un loc central in gnoseologie . Necesitatea exprimarii probabilitatii, sau a marjei de eroare a fost in atentia criminalistilor inca de la inceputuri. Criminalistul Edmond Locard, referindu-se la formularea concluziilor arata: "Nu va considerati niciodata obligati sa ajungeti la concluzii mai ferme decat cele furnizate de examinarile tehnice!Daca exista cea mai mica indoiala, exprimati-o" . Aceasta depinde foarte mult si de folosirea metodelor validate, etalonare, esantionare, respectarea regulilor impotriva contaminarii intercontaminarii sau degradarii. De asemenea calculele biostatistice realizate pe baza studiilor populationale constituie baza formularii concluziilor de identificare biometrica a persoanelor. Problematica limitei de detectie a echipamentelor si a fundamentului stiintific care reglementeaza, omologheaza si valideaza metodele de lucru poate fi perceputa tot la capitolul siguranta.

d) Conformitatea

Reprezinta concordanta intre modul de lucru al unui laborator de criminalistica cu un alt laborator, indiferent de sistemul juridic sau tara in care lucreaza. Aceasta este reprezentata si generalizata pe baza experientelor pozitive la nivel mondial prin standardizare si exprima gradul in care metodele si mijloacele de examinare respecta normele prestabilite, pentru asigurarea calitatii, excelentei, performantei. Standardizarea este o activitate aflata in relatie directa cu asigurarea calitatii.
Standardele care raspund cel mai bine cerintelor armonizarii si globalizarii internationale sunt cele elaborate de Organizatia Internationala de Standardizare . ISO este o retea de institute nationale de standardizare din 157 de tari, cu cate un singur reprezentant pe tara, cu sediul central in Geneva, Elvetia. La ora actuala, ISO a creat mai multe grupuri de standarde care cuprind un ansamblu complet de concepte si directive generale aplicabile in sfera calitatii si a programelor de certificare a sistemelor calitatii de catre terti. Standardele ISO deservesc mai multe sectoare ale activitatii si furnizeaza un model de lucru care are referinta sau un limbaj tehnologic comun, intre furnizori si clientii lor facilitand tranzactiile si transferul de tehnologie.

Standardele Internationale pe care le dezvolta ISO sunt utile pentru organizatiile industriale si comerciale de toate tipurile, guvernelor si altor organisme de reglementare, oficialilor comertului, profesionistilor pentru evaluarea conformitatii, furnizorilor si clientilor, produselor si serviciilor in ambele sectoare: public si privat, si, in cele din urma, oamenilor in general in rolurile lor de consumatori si utilizatori finali.

Evaluarea competentei unui laborator implica evaluarea competentei tuturor operatiunilor laboratorului, inclusiv competenta personalului, a validitatii metodologiei de evaluare, a conformitatii si a validitatii rezultatelor, evaluarii conformitatii.

Organizatia Internationala de Standardizare (ISO), pe baza experientelor dobandite la nivel mondial a elaborat standarde pretabile pe domenii de activitate. Pentru activitatea de expertiza criminalistica standardul recomandat si de catre Reteaua Europeana a Institutelor de Stiinte Criminalistice este SR EN ISO/CEI 17025/2005[9] care cuprinde si elemente din ISO 9000 privind controlul calitatii. Acest standard a fost asimilat si de catre organismul national de standardizare pentru activitatea de determinari in laboratoare, precum si de grupul ILAC G-19 care a formulat o varianta pentru laboratoarele forensic.

Standardul face precizari cu privire la o serie de elemente care trebuie sa confere laboratorului independenta, competenta si credibilitate prin sistemul de management al calitatii aplicat.

Pentru activitatea de investigare tehnico-stiintifica a locului faptei organismele forensic internationale recomanda conformitatea cu standardul SR EN ISO/CEI 17020/ 2005[10]. Asemanarea si diferentierea dintre acestea va fi prezentata in cuprinsul lucrarii.

e) Durabilitatea - caracterizeaza valabilitatea in timp a concluziilor indiferent de modificarile legislative[11] si de tara in care va fi folosita expertiza.

f) Serviciile - exprima viteza, competenta si promptitudinea efectuarii activitatilor de tehnica criminalistica, incepand cu investigatia tehnico-stiintifica a locului faptei, cu exploatarea urmelor in procesul de investigatie, cu finalitate spre examinarea elaborata si documentata ce conduce la efectuarea expertizei.

g) Estetica - defineste modul cum arata o lucrare indiferent de gen. Important ca la fiecare produs sa fie imbinate armonios estetica de fond cu cea de forma.

h) Calitatea perceputa - este subiectiva si orientata spre utilizatorii din sistemul judiciar. Se bazeaza pe imagine, nume de marca, reclama, zvon, reputatie. Aici se regaseste si credibilitatea pe care o confera acreditarea.

Orice proces de imbunatatire continua a calitatii presupune si o stabilizare a proceselor din punct de vedere al calitatii executiei lucrarii, pana la eliminarea oricaror deficiente care ar putea afecta concluzia.

În programele de imbunatatire continua a calitatii, cu toate ca au o foarte mare popularitate, exista numeroase situatii in care ele esueaza sau nu se ajunge la rezultatele scontate. Printre principalele motive ale esecului programelor de ameliorare sunt:

axarea pe reformarea sistemului in termen scurt;

sindromul 'invinuirea angajatului';

credinta in faptul ca sistemul de management al calitatii este birocratic si ingreuneaza munca.

interferenta managementului cu adevarata munca de echipa;

proceduri si instructiuni de lucru greoaie.

2. Documentarea managementului calitatii in activitatea de expertiza criminalistica

Motivat de dorinta diseminarii experientei pozitive in domeniu, pentru a crea facilitatea accesului la documentarea si etapele necesare acreditarii, dorim cu prilejul acestei lucrari sa evocam care sunt documentele utile pentru implementarea managementului calitatii, cele de referinta existente si organismele care le elaboreaza, sursele ajutatoare pentru realizarea unui manual al calitatii si a procedurilor de lucru precum si ghidurile de indrumare si aplicare a documentelor necesare pentru implementarea unui sistem al calitatii. De asemenea doresc sa scot in evidenta modul de utilizare a acestor ghiduri.

Pentru implementarea procedurilor si a sistemului de management al calitatii in laboratoarele de determinari, trebuiesc consultate standardele ISO, ghidurile de aplicare a acestora, manualele de indrumare pentru elaborarea procedurilor si a manualului calitatii precum si documentele de referinta.

Manualele de indrumare sunt acele documente care interpreteaza in mod direct documente ISO si care acorda asistenta la proiectarea documentelor si a procedurilor in cadrul sistemului calitatii.

Documentele de referinta sunt elaborate de catre organisme, organizatii si comitete internationale recunoscute de catre organismul de standardizare national astfel:

I.S.O. - Organizatia Internationala pentru Standardizare;

ILAC - International Laboratory Accreditation Cooperation;

EN - Comitetul European pentru Acreditare;

VAM -Valid Analytical Measurements;

Eurachem;

EA - European Cooperation for Accreditation;

ASTM - American Society for testing and materials;

ASCLAD - American Society Crime Laboratory Directors;

FBI SWGMAT - Scientific working group on materials analysis;

ENFSI - Reteaua Europeana a Institutelor de Stiinte Criminalistice.

Mai pot fi consultate si alte standarde ISO astfel:

ISO 9001- Sisteme de management al calitatii. Cerinte;

ISO 10012 - Sisteme de management al masuratorilor. Cerinte pentru procese care implica masurarea si echipamente de masurare;

ISO 17020 - Criteriu general pentru functionarea diferitelor tipuri de organisme care desfasoara activitati de inspectie;

ISO 1704 - Evaluarea conformitatii; Cerinte generale pentru organisme care efectueaza certificarea persoanelor.

ISO 9004-4 - Ameliorarea calitatii.

Pentru a veni in sprijinul implementarii, Organizatia Internationala pentru Standardizare a publicat numeroase manuale de indrumare astfel:

o     Ghidul 32 ISO - Calibrarea in chimia analitica si folosirea materialelor de referinta certificate;

o     ISO/TR 1003 - Îndrumare pentru stabilirea sistemului de management al calitatii;

o     ISO 9004 - Sisteme de management al calitatii. Îndrumare pentru imbunatatirea performantei.

o     Organizatia Internationala pentru Cooperare in vederea Acreditarii(ILAC) a elaborat multe documente folositoare, a caror consultare de pe internet este gratuita.

o     ILAC G2 - Trasabilitatea masuratorii

o     ILAC G15 - Ghid de indrumare pentru ISO/IEC 17025

o     ILAC G19 - Ghid de indrumare pentru laboratoarele forensic

o     EN, VAM, EURACHEM si EA au manuale de indrumare procedurale

o     ASTM, FBI, ASCLAD au manuale de indrumare procedurale si documente de referinta

o     ENFSI a elaborat un manual al calitatii si manuale procedurale analitice, precum si documente de referinta.

Standardele sunt enuntate pentru a acoperi o mare gama de exa­minari si de multe ori notiunile pot fi confundate sau neintelese. Pentru o mai buna intelegere, doresc sa prezint un mod practic de utilizare a documentelor amintite pentru acreditarea analizei fibrelor.

Prima intrebare care se pune este in legatura cu necesitatea respectarii standardului de referinta sub toate aspectele si de unde anume trebuie sa se inceapa documentarea.

Întocmirea procedurii standard de operare poate fi cea mai usoara cale de pornire, insa trebuie sa stim in primul rand cum trebuie facut acest lucru.

Documentul ENFSI SOP explica detaliat modul in care trebuie redactata procedura de operare, insa, sunt necesare si documente de referinta in domeniul examinarii fibrelor pe care le putem gasi sub forma unui "Manual de bune practici de analiza a fibrelor" (ENFSI- EFG), Manualul de indrumare pentru examinarea criminalistica a fibrelor elaborat de SWGMAT.

Urmatorul pas se refera la necesitatea validarii metodei de analiza si anume cat de mult trebuie sa se valideze (total sau partial), raspuns pe care il gasim in standardul de referinta ISO 17025 care prevede la punctul 5.4.4.2 ca "Validarea va fi atat de extensiva cat este necesar pentru a indeplini cerintele de aplicare sau domeniul de aplicare." ILAC G19 a elaborat un Manual de indrumare pentru laboratoarele de criminalistica in care gasim explicatii in acest sens. Deasemenea, Eurachem a publicat un ghid de laborator privind validarea metodei si aspecte conexe, iar ENFSI are publicat un material referitor la validarea si implementarea de noi metode.

În conformitate cu recomandarile ILAC G19 trebuie sa ne asiguram ca "Toate procedurile tehnice folosite de un laborator forensic, trebuie sa fie pe deplin validate inainte de aplicarea intr-un caz concret" .

Pentru realizarea validarii, ghidul Eurachem explica cum se realizeaza validarea atunci cand introducem in lucru o metoda noua, cand metoda existenta trebuie modificata sau imbunatatita ori extinsa sau cand controlul de calitate arata ca o metoda preexistenta se schimba de-a lungul timpului ori in cazul in care metoda deja existenta este folosita intr-un alt laborator, cu alti specialisti sau cu alte instrumente in scopul de a demonstra echivalenta dintre doua metode.

Eurachem prevede ca "Un oarecare grad de validare este intotdeauna necesar" iar referitor la prelevarea probelor, standardul ISO 17025 prevede ca (5.7) "Laboratorul va avea un plan de selectie si proceduri de prelevare atunci cand indeplineste activitati de prelevare /esantionare a substantelor, materialelor sau produselor pentru examinari ulterioare sau calibrari".

În acest sens, ENFSI QCC(grupul de lucru pe domeniul asigurarii calitatii) a elaborat un document care ofera informatii pentru alegerea planului de prelevare, criteriile de selectie si modul de intocmire a procedurii de prelevare.

Dupa ce am parcurs toate etapele stipulate in procedurile tehnice si am acoperit toate aspectele din Sectiunea 5 a ISO 17025, se va proceda la elaborarea manualului calitatii.

5. Manualul calitatii

Cuvinte cheie: Organizatie; sistem de management al calitatii; controlul documentelor analiza comenzii, a ofertelor si contractelor; subcontractarea; achizitionarea de materiale si furnituri; servicii catre client; tratarea reclamatiilor controlul activitatilor neconforme; actiuni preventive, actiuni corective, control al inregistrarilor; audituri interne si analiza efectuata de management

Referitor la modul cum trebuiesc tratate reclamatiile, ISO 17025 la cap. 4.8 prevede ca, "Laboratorul va avea o politica si o procedura pentru rezolvarea plangerilor primite de la clienti sau din alte parti" iar ca referinta putem consulta ISO 10002 - Managementul calitatii. Satisfactia clientului. Îndrumare pentru abordarea plangerilor in cadrul organizatiilor

Documentele mentionate sunt utile pentru implementarea unui sistem de management al calitatii, ISO 17025 prevede continutul MANUALULUI CALITATII al PROCEDURILOR si prin intermediul altor standarde. Sunt utile ghidurile de indrumare si documentele de referinta. Se poate conchide ca, Ghidurile de indrumare sunt mai detaliate decat standardele ISO iar documentele de referinta ofera mai multe detalii decat un ghid, dar nu sunt normative.

În final doresc sa va informez despre descarcarile gratuite de fisiere prin intermediul internet- ului.