TRASATURILE PSIHOLOGICE ALE DELICVENTULUI SI VICTIMEI

TRASATURILE PSIHOLOGICE ALE DELICVENTULUI SI VICTIMEI

CAP. I. PSIHOLOGIA DELICVENTULUI

Dupa ce am analizat succint trasaturile psihofizice ale agentului de paza, se impun a fi studiate si cunoscute si trasaturile psiho-comportamentale ale delicventului, care asa cum vom vedea sunt diametral opuse.

Cercetarile de psihologie a delicventilor ca si investigatiile de medicina legala si de psihiatrie, au dus la concluzia umanima ca acestia sunt marcati de una sau mai multe caracteristici psihice astfel :

capacitate intelectuala slab dezvoltata ori unilateral formata ;

instabilitate emotionala generata de carente educationale ;

inadaptare sociala ;

duplicitate de conduite discordante intre doua planuri ;

dezechilibru afectiv exprimat prin patimi, vicii, perversiuni ;

inclinatie spre comportament deviant ;

proeminenta subapreciere a riscului.

Destabilitatea vietii psihice a delicventilor, este un proces complex care apare in conditiile celor 3 etape functionale ale sistemului de atitudini ale individului:

atitudinea fata de sine ;

atitudinea fata de semeni ;

atitudinea fata de munca.

O trasatura psihica de baza a delicventului infractor este agresivitatea care determina o motivatie, o atitudine intoleranta a unui individ asupra altuia, situatie cu care se confrunta frecvent agentii de paza si protectie in misiunile de asigurare si mentinere a ordinii si linistii publice.

Viata afectiva a delicventilor intoleranti se indreapta repede catre atitudini de speta nefireasca, cum ar fi alcoolismul, consumul de stupefiante, desfriu sexual, toate acestea conducind la un comportament conflictual cu societatea, stare de neliniste interioara care impinge pe individ catre criminalitate.

Vagabondajul este o alta manifestare antisociala impotriva careia se indreapta indeplinirea unor misiuni de paza, trasatura care dezvolta la individul delicvent reflexul libertatii excesive, nu are interese decit cel de a fi comod, lipsit de griji si preocupari - singura intentie este de a rezolva cele necesare traiului prin exploatarea naivitatii ori increderii altora.

O alta fateta a portretului psihologic al delicventului il reprezinta hotul - a carui trasatura psihica de baza este de a obtine cele trebuincioase din acumularile altuia. Este trasatura cu care se confrunta cel mai des agentii de paza.

Hotii se caracterizeaza printr-un spirit de observatie foarte dezvoltat, orientare prompta pe moment si organizarea imediata a unui plan de actiune pe elemente concrete prezente.

In practica aceste trasaturi psihofizice ale delicventului nu sunt strict separate, caracterizind indivizi proprii cu elemente care se contopesc in gindirea si mentalitatea unora astfel ca un hot poate fura folosind violenta devenind tilhar sau un vagabond fura pentru satisfacerea cerintelor de moment si devine hot.

CAP.II PSIHOLOGIA VICTIMEI

Victima este martorul principal al actiunii delictuale de aceea este si parte in procesul penal sau civil, dar din punct de vedere psihologic - rolul victimei trebuie considerat in alt plan intrucit ofera cele mai putine garantii de veridicitate a relatarilor sale.

Din punct de vedere al activitatii de paza si protectie, comportamentul victimei poate fi generator de acte antisociale care in dreptul penal poarta denumirea de scuza provocarii, iar in plan civil de culpa comuna, sau pur si simplu constituie o cauza favorizatoare.

Cele mai intilnite situatii in practica au fost cele in care victima a constituit ea insusi o cauza favorizatoare, cum ar fi : neluarea masurilor de asigurare a bunurilor si valorilor, afisarea publica a unor averi considerabile, ignorarea regulilor de comportament etc.

Toate aceste trasaturi psigologice ale adversarului, agentului de paza (delicventului) si ale beneficiarului masurilor de paza si protectie (victima potentiala) constituie un complex de imprejurari care trebuie luat in calcul in momentul aprecierii si dimensionarii masurilor de paza si protectie de catre personalul de paza.

CAP. III. IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA

TRASATURILE EXTERIOARE GENERALE SI

PARTICULARE

In derularea misiunilor de paza si protectie - agentii sunt pusi in situatia de a retine semnalmentele unei persoane (faptuitor, martor) pentru ca apoi sa fie utilizate pentru recunoasterea acestora in vederea identificarii  pentru a fi trase la raspundere ori pentru a da relatii in calitate de martor ocular.

Descrierea semnalmentelor unei persoane in vederea recunoasterii si identificarii din punct de vedere al identificarii criminalistice, poarta denumirea de metoda portretului vorbit, care reprezinta un sistem stiintific de descriere si comparare a particularitatilor si trasaturilor exterioare, generale si particulare ale unei persoane.

Identificarea persoanelor prin metoda portretului vorbit se bazeaza pe principiile identificarii criminalistice potrivit tezei materialismului dialectic potrivit caruia toate obiectele lumii materiale sunt identice numai cu ele insele.

In aprecierea si retinerea semnalmentelor unei persoane trebuie sa se tina seama de anumiti factori care influenteaza asupra exactitatii observarii si retinerii acestora, cum sunt :

distanta de la care este privita persoana ;

locul unde se afla persoana ;

timpul in care se executa observarea ;

durata observarii ;

pozitia persoanei observate ;

capacitatea de percepere si retinere a observatorului.

Semnalmentele unei persoane au fost clasificate in urmatoarele categorii:

semnalmente anatomice - statice ;

semnalmente functionale - dinamice ;

semne particulare ;

imbracaminte si obiecte portabile.

A.    Din continutul semnalmentelor anatomice fac parte

sexul (barbatesc - femeiesc ) ;

virsta - se face cu probabilitate (omul nu are virsta din actele de stare civila, ci pe aceea determinata de suferintele si bucuriile vietii) de aceea aceasta este etapizata :

a)     viata intrauterina - pina la nastere :

b)     copilarie - pina la 14 ani ;

c)     tinerete - 14 - 30 ani ;

d)     maturitate - 30 - 60 ani ;

e)     batrinete - peste 60 ani.

inaltimea (statura) - valoarea in centimetri a inaltimii :

a)     foarte mic - sub 150 cm ;

b)     mic - 151 - 160 cm ;

c)     mijlociu - 161 - 170 cm ;

d)     inalt - 171 - 185 cm ;

e)     foarte inalt - peste 185 cm.

constitutia corpului :

a)     slabi ;

b)     atletici ;

c)     grasi.

- forma liniilor de contur ale corpului si capului :

- Conturul corpului (coloanei vertebrale) :

a)     drept ;

b)     incovoiat ;

c)     piept proeminent ;

d)     cocosat.

- ingusti

- latime - mijlocii

- latii

- Umerii :

- drepti

- inclinatie - ridicatii

- coboriti

- lungi

- lungime - mijlocii

- scurte

- Membrele :

- groase

- grosime - mijlocii

- subtiri

- drepte

- Picioarele : - in forma de "X"

- in forma de "O"

- forma patrata

- dreptunghiulara

- vazut din fata - ovala

- rotunda

- rocubica

- Capul :

- rotund (normal)

- vazut din profil - alungit

- tuguiat

- plat

Detalii caracteristice ale figurii umane se examineaza din fata sin din profil si cuprind portiunea de la insertia parului pina la virful barbiei si are trei zone :

- inaltimea fruntii

- Zona frontala : - latimea fruntii

- inclinarea fruntii

- particularitatile fruntii

- radacina

- linia conturului

- Zona nazala : - baza nasului

- inaltimea nasului

- proeminenta nasului

- nari departate

- osul nazal zdrobit

- virful nasului deviat

- nas ondulat

- particularitati: - nas in sa

- virf in forma de sfera

- virf bilateral

- virf turtit

- narile lipite

- culoare deosebita

- groase

- Buzele : - mijlocii

- subtiri

- ambele crapate

- inf. sau sup. crapata

- particularitati - superioara ridata

- inferioara coborita

- buza de iepure

- mare

- dimensiuni : - mijlocie

- mica

- comisuri ridicate

- Gura : - forma (comisuri) - orizontale

- coborite

- in forma de inima

- particularitati - oblica

- dimensiuni exagerate

- oblica interior

- inclinata - verticala

- proeminenta

- mare

- Barbia : - inaltimea - mijlocie

- mica

- ingusta

- latime - normala

- lata

- bilobata

- alungita

- dubla

- particularitati - cu gropita

- proeminenta

- rasucita

drepti

- forma

- comisuri

- mari

- marimea - mijlocii

- mici

- infundati

- Ochii: - asezarea in orbita - normali

- proeminenti

- verzi

- negri

- culoarea - albastrii

- caprui

- ochi lipsa

- deformatiuni

- privire sasie

- reunite

- apropiate

- amplasare - departate

- ridicate

- coborite

- oblice interior

- Sprincene : - directia - oblice exterior

- orizontale

- rectilinii

- forma : - ascutite

- unghiulare

- sinuoase

- marime

- mare - toata fata si par lung

- barbison - toata fata - par scurt

- Barba : - guler - prelungirea perciunilor

- musca - numai pe buza inferioara

- cioc - numai pe barbie

- mare cu colturile ridicate

- mare cu colturile drepte

- Mustata : - mare cu colturile coborite

- taiata marunt pe buza

- numai pe portiunea foselor nazale

- linia de insertie

- natura

- densitate

- Parul : - culoare

- portul

- lungimea

- forma

B.    Semnalmente functionale (dinamice)

- calma

- enervata

- fetei - flegmatica

- distrata

- obosita

- mobila

- Expresia fizionomiei :  - ochilor (privirea) - trista

- fixa

- obisnuita

- buzelor

- cu tremuraturi

Atitudinea este data de contractia musculara a unor zone ale capului :

relaxata :

contractata.

- tinerea pe solduri

- Pozitia mainilor - in buzunare

- la incheietura hainei

- la spate

- clipirea repetata a pleoapelor

- ridicarea frecventa a umerilor

- incretirea fruntii

- mobilitatea sprincenelor

- Gesticulatia : - aranjarea repetata a gulerului,cravatei

- frecarea mainilor

- joaca cu degetele

- joaca cu parul

- joaca cu nasturii

- scobitul in nas si urechi

- cu pasi mari

- Mersul : - cu pasi normali

- in linie dreapta sau ondulata

- corecta - incorecta

- folosirea dialectului

- inginata

- Vorbirea: - insotita de gesturi

- rapida

- lenta

- tare

- soptita.

C.    Semnalmente particulare :

cicatrice

culoare pielii ;

incretirile fetei ;

semne particulare ale unor meserii ;

tatuaje.

D.    Imbracamintea si obiectele portabile

Prin imbracaminte in sens criminalistic se inteleg acele obiecte destinate acoperirii capului, corpului si pentru incaltat.

Retinerea elementelor de identificare se va referi la culoare, model, croiala, monograme, inscriptii.

Intrucit imbracamintea si obiectele portabile nu prezinta intotdeauna caracteristici constante dau un procent mare de probabilitate in procesul identificarii persoanei.