Intrebuintarea fortelor politiei de frontiera in situatii de criza

INTREBUINTAREA FORTELOR POLITIEI DE FRONTIERA IN SITUATII DE CRIZA

PROBLEME :

Situatiile de criza.

Starea de asediu si starea de urgenta.

Atributiile si misiunile fortelor Politiei de Frontiera pentru asigurarea ordinii publice in conditii de criza.

BIBLIOGRAFIE :

Strategia de securitatea nationala a Romaniei.

Constitutia Romaniei.

O.U.G. nr. 1/21.01.1999, privind starea de asediu si starea de urgenta.

Intrebuintarea fortelor M.I.R.A. in conditiile starii de asediu si starii de urgenta, Editura M.I./2002.

Plan operational de intrebuintare a fortelor proprii pentru asigurarea ordinii publice la frontierele Romaniei.

Strategia P.F.R. de securizare a frontierei de stat a Romaniei.

INTOCMIT

Cms. Sef

INTREBIUNTAREA FORTELOR POLITIEI DE FRONTIERA IN SITUATII DE CRIZA

1. SITUATIILE DE CRIZA

a). Generalitati :

Situatiile de criza se produc atunci cand in diferite domenii se produc disfunctionalitati.

Dictionarul defineste criza ca 'o manifestare ascutita a unor necorcondante si contradictii (economice, politice, sociale etc.) ; perioada de tensiune, de tulburare, de incercari (adesea decisive) in care se manifesta acut necorcondantele sau contradictiile'.

Dictionarul diplomatic defineste criza in domeniul politic ca fiind 'un moment critic in evolutia vietii internationale, a raporturilor dintre state, a unui sistem, regim sau guvern ., se caracterizeaza prin ascutirea contradictiilor, aparitia unor fenomene incordate, schimbari in raportul de forte'.

Ea a fost definita si ca fiind 'o stare de urgenta la care se adauga o situatie destabilizatoare datorata unor evenimente grave de natura a afecta functiile vitale ale unui sistem social, economic, politic sau a unui ansamblu de sisteme si care depasesc, prin periculozitate si amploare, capacitatea obisnuita de interventie'.

In general sunt considerate evenimente care, necontrolate, ar putea constitui amenintari la adresa securitatii nationale, desi nu sunt scapate din vedere nici cele de mai mica importanta (periculozitate).

Efectele produse de calamitati, catastrofe, accidente tehnologice, incendii de mari proportii, inundatii etc. Dezastrele, chiar daca nu afecteaza direct securitatea nationala, pot duce la slabirea sistemului ceea ce impune existenta unor organisme specializate pentru astfel de situatii de criza.

Se poate aprecia ca o criza care poate afecta securitatea nationala reprezinta acea perioada din dinamica unui sistem social, caracterizata prin acumularea accentuata a dificultatilor si izbucnirea conflictuala a tensiunilor. Ea se concretizata prin manifestarea unor dificultatilor temporare sau croniceale modului de organizare unui sistem, exprimand incapacitatea acestuia de a functiona in modalitatea existenta. Iesire din criza se face fie prin schimbarea fundamentala a sistemului, fie prin modificari importante ale structurilor sale.

Criza poate avea la baza cauze economice, sociale, politice, religioase, juridice, etnice etc., care nu au fost rezolvate in cadrul sistemului, in timp util si in mod pasnic, in scopul armonizarii raportului dintre nevoi si posibilitati. Nu se vor intalni, niciodata, crize care sa aiba la baza numai una din categorile de cauze enumerate ci totdeauna va fi o suma de cauze din care unele vor avea un rol primordial.

b. Factorii care favorizeaza aparitia situatiilor de criza

In indeplinirea misiunilor si sarcinilor pentru supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, efectivele politiei de frontier trebuie sa se adapteze permanent tinand cont de riscurile si amenintarile specifice la frontiera.

Factorii de risc constau in acele elementele, situatii sau conditii, interne si externe, care pot afecta prin natura si actiunea lor, securitatea tarii si stabilitatea valorilor democratice, a ordinii de drept si ordinii si linistii publice, generand efecte contrare sau de prejudiciere a intereselor noastre nationale.

Factorii de risc intern:

Migratia ilegala cu ambele forme de manifestare- imigratia si emigratia;

Traficul de droguri cu tendinte vertiginoase de acaparare a pietei autohtone;

Contrabanda cu diverse bunuri, cu produse periculoase (toxice, radioactive, biologice), cu bunuri din Patrimoniul Cultural National;

Trafic de carne vie, efectuat de catre retele autohtone si internationale;

Contrabanda cu masini de lux furate;

Concentrarea unor actiuni specifice ale retelelor infractionale tranfrontaliere pentru atragerea participarii unor reprezentanti ai institutiilor cu atributii la frontiera, la fenomenul infractional.

Factorii de risc extern:

Proliferarea si dezvoltarea retelelor teroriste si ale crimei organizate transnationale;

Patrunderea in tara a unor personae periculoase, care fac parte din retelele crimei organizate teroriste;

Migratia clandestine si actiunea fluxurilor masive de refugiati, actiunea tot mai organizata a acestora;

Existenta in apropierea frontierei de stat a unor zone de conflict care ar crea stare de insecuritate;

Intensificarea contrabandei cu diverse produse, in special la intrarea in Romania;

Intensificarea traficului de droguri, a traficului cu masini de lux furate, transformarea tarii noastre treptat in tara de tranzit si in tara de destinatie pentru droguri;

Proliferarea armelor de distrugere in masa, a tehnologiilor si materialelor nucleare, a armamentelor si mijloacelor letale neconventionale in apropierea frontierelor Romaniei si introducerea acestora in tara noastra;

Efectuarea in apele nationale romanesti a unor acte ilegale de catre nave aflate sub pavilion strain sau nave pirat;

Producerea unor accidente ecologice grave cu consecinte imprevizibile in apropierea frontierelor Romaniei.

2. STAREA DE ASEDIU SI STAREA DE URGENTA

A.    STAREA DE ASEDIU (60 ZILE)

Starea de asediu reprezinta ansamblul de masuri cu caracter politic, militar, economic si social, care se instituie in anumite zone sau pe intreg teritoiul tarii, in scopul cresterii capacitatii de aparare a tarii, in situatia unei actiuni sau inactiuni indreptate impotriva suveranitatii, independentei, unitatii statului sau integritatii teritoriale.

Masurile intreprinse constau in pregatirea minutioasa a reactiei, concomitent cu protectia populatiei, proprietatii, patrimoniului, valorilor si cu mentinerea ordinii interne.

Starea de asediu este deci o stare exceptionala, de reactie, strict conditionata, si ea vizeaza in exclusivitate, apararea statului, a tarii, a democratiei constitutionale si ordinii, vizeaza in exclusivitate apararea statului, a tarii, a democratiei constitutionale si ordinii de drept, pregatind in acest sens, dupa un plan minutios, Starea de asediu este o reactie la pericolul de razboi, urmarindu- se, prin aceasta, sa se asigure conditii care sa permita realizarea mobilizarii economiei, populatiei si fortelor armate pentru a face fata unei situatii de criza.

De regula starea de asediu este declansata in cazul unui pericol de razboi sau al unor tulburari interne extrem de grave care pot duce la succesiuni teritoriale, lovituri de stat, rasturnarea ordinii democratice constitutionale etc. si vizeaza pregatirea nemijlocita a reactiei politice, diplomatice, economice, sociale sau, in ultima instanta, a reactiei armate, dar si pregatirea psihologica a populatiei si institutiilor statului, crearea si consolidarea acelui sentiment de responsabilitate, de datorie, absolut necesar oricarei stari.

Starea de asediu se decreteaza in urma degradarii situatiei politice, a iminentei pericolului, deci a proliferarii ricurilor si amenintarilor. Dar aceasta evolutie spre conflict este foarte greu de sesizat intrucat agresorul va avea toata grija si toate mijloacelor necesare- inclusiv pe cele care-i asigura realizarea si mentinerea initiativei si surprinderii strategice- pentru a nu-si dezvalui decat la momentul oportun pentru el intentiile si planurile. De aceea, in procesul declansarii starii de asediu, se au in vedere atat riscurile clare, pericolele imediate rezultate din analiza temeinica a situatiei strategice, cat si riscurile potentiale, virtuale, care sunt mai mult subtile si mai greu de sesizat si evaluat.

Cauze ale decretarii starii de asediu

Cauzele care determina decretarea instituirii starii de asediu sunt greu de identificat intrucat situatiile care determina instituirea starii de asediu nu apar la lumina zilei, nu sunt perceptibile ci, dimpotriva, sunt ascunse cu multa grija de cei interesati, ele nu actioneaza izolat, ci in conexiune, gradat, vizandu-se in general crearea "faptului implinit".

Pentru a desprinde aceste cauze, trebuie analizat intregul spectrum al provocarilor, riscurilor, tensiunilor si amenintarilor, dar nu numai in forma lor arhicunoscuta, ci si in dinamica lor, in conexiunea lor si in implicatiilor lor.

Dintre riscurile, provocarile si, de aici amenintarile militare sau nemilitare cele mai importante care se manifesta intr-o forma sau alta fac parte:

Riscuri, provocari, cauze militare

a). existenta unor mari stocuri de arme nucleare, chimice, biologice si bacteorologice;

b). stocarea unei mari cantitati de mine si explozivi;

c). existenta unor vaste teritorii minate (Afganistan, Kosovo etc.);

d). proliferarea in numeroase tari a cercetarilor in domeniul perfectionarii armelor de nimicire in masa;

e). dezvoltarea sistemelor de arme de inalta precizie;

f). aparitia a noi tipuri de arme;

g). aparitia si dezvoltarea armelor non-letale;

h). extinderea spatiului de confruntare in cosmos;

i). profesionalizarea armatelor;

j). regionalizarea confruntarilor;

k). cresterea decalajelor in inzestrarea armatelor.

Riscuri, provocari, cauze nemilitare

a). Care tin de domeniul economic, financiar, cultural, politic, ecologic etc.:

Decalaje economice tot mai pregnante;

Decalaje tehnologice;

Bugetele si balantele de plati nesatisfacatoare;

Presiuni culturale, religioase (impunerea unor sisteme de valori care se considera superioare);

Pluralismul sau nonpluralismul politic si modele politice impuse;

Problemele ecologice, catastrofele ecologice, accesul la apa potabila, schimbarile climaterice produse de interventia oamenilor.

b). Care tin de domeniul informational:

Existenta pozitiva a informatiei si accesul la aceasta;

Dezinformarea, intoxicarea, influentarea, manipularea;

Ciber- criminalitatea care vizeaza absolut toate domeniile de activitate folosind in acest sens urmatoarele metode: anonimatul raufacatorilor, facilitatea si rapiditatea operatiilor, evolutia tehnicilor de cifrare si virusare a informatiilor, caracterul mondial al retelelor de informatii si de comunicatii prin internet.

c). Care tin de domeniul sigurantei nationale, criminalitatii si ordinii publice:

Reactii la nedreptatile sociale, la disfunctionalitatile sistemelor sociale;

Coruptia generalizata a sistemului;

Traficul de stuperfiante;

Criminalitatea economico- financiara;

Crima organizata;

Orice forma a terorismului;

Afluenta de refugiati;

Conflictele interetnice si inter-religioase;

Somajul, lipsa locurilor de munca si saracia absoluta;

Recrudescenta extremismului, a sovinismului;

Actiuni secesioniste pe teritoriul national;

Destabilizarea unor regiuni in scopul separarii lor, autonomie teritoriala fortata;

Sabotaje economice de mari proportii;

Prabusiri economice sau financiare grave;

Pericolul unui razboi civil.

Obiectivul starii de asediu

Obiectivul principal al starii de asediu este "prevenirea surprinderii ,crearea conditilor pentru

pregatireaorganizarea si efectuarea reactiei", adica a apararii teritoriului, valorilor nationale, patrimoniului, suveranitatii statului de drept.

Realizarea acestui obiectiv presupune urmatoarele aspecte:

a.      Cunoaterea exacta a situatiei si supravegherea evolutiei acesteia;

b.     Cunoasterea dinamicii riscurilor si amenintarilor si elaborarea din timp a masurilor pentru contracararea efectelor lor;

c.      Pregatirea fortelor armate si altor forte pentru reactie (aducerea lor la capacitatea de reactie completa);

d.     Pregatirea conditiilor pentru adapostirea populatiei,valorilor, protectia impotriva efectelor diversiunilor sau altor actiuni de dezinformare, intoxicare, intimidare si distrugere;

e.      Elaborarea unor masuri antiteroriste si impotriva actiunilor inamicului de devastare si distrugere a unor bunuri si valori;

f.      Actiuni de dezinformare a potentialului inamic si a celor care-i vor fi aliati sau il vor sprijini;

g.     Informarea opiniei publice internationale si a organismelor internationale asupra motivelor declansarii starii de asediu si solicitarea sprijinului necesar;

h.     Prevenirea izolarii tarii si obtinerea sprijinului international necesar;

i.       Trecerea economiei si administratiei de la starea de pace la cea de criza, in final, la cea de razboi;

j.       Efectuarea mobilizarii partiale sau generale.

Aceste aspecte sunt regasite in Strategia de Securitate Nationala a Romaniei cat si in Planurile operationale si alte documente emise inca din timp de pace.

B.    STAREA DE URGENTA (30 zile)

Starea de Urgenta reprezinta ansamblul de masuri cu caracter politic, economic, social si de ordine publica, instituit in intreaga tara sau in anumite zone ori in unele unitati administrativ- teritoriale in urmatoarele situatii:

a.      Existenta unor amenintari la adresa sigurantei nationale sau democratiei constitutionale, ceea ce face necesara apararea institutiilor statului de drept si restabilirea starii de legalitate.

b.     Iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesara prevenirea limitarea si inlaturarea efectelor acestora.

Pe durata starii de urgenta, proportional cu gravitatea situatiei ce a determinat instituirea acesteia si numai daca este necesar, poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau libertati fundamentale inscrise in Constitutie cu acordul Ministerului Justitiei.

Sfera de cuprindere a conceptului "STARE DE URGENTA" se refera la instituirea unor masuri speciale de protectie a populatiei si bunurilor in zone in care s-au decansat calamitati naturale, dezastre si catastrofe sau alte pericole rezultate din derularea unor fenomene ale naturii sau unor catastrofe ecologice, industriale etc. si de creare a conditiilor necesare pentru interventia promta a fortelor specializate si a populatiei pentru limitarea efectelor acestora. Tot stare de urgenta se declara si atunci cand, in urma unor actiuni sociale, s-au degradat bunuri si valori care creeaza un iminent pericol regional sau national.

In sfera de cuprindere a conceptului de "Stare de urgenta" mai intalnim si instituirea unei stari speciale care permite si legitimizeaza masurile speciale- unele in forta ce se iau pentru pastrarea ordinii publice, prevenirea sau lichidarea unor actiuni violente indreptate impotriva institutiilor statului, institutiilor publice, persoanelor, colectivitatilor, bunurilor.

Caracteristicile starii de urgenta

Starea de urgenta este definita de acea situatie critica de maxim pericol, care reclama luarea de catre autoritati a unor masuri imediate si intreprinderea unor activitati temeinic organizate pentru limitarea si prevenirea unor actiuni indreptate impotriva statului de drept, a ordinii constitutionale, dar mai ales pentru limitarea urmarilor dezastrelor, efectelor distructive asupra populatiei, infrastructurilor, mediului ambiant etc. Unele din aceste masuri au ca scop crearea unui cadru adecvat de actiune pentru fortele specializate.

Cel mai frecvent, starea de urgenta se declanseaza atunci cand apar fenomene naturale grave sau in caz de accidente nucleare, chimice, biologice, ecologice care pot pune in pericol regiuni intregi sau chiar state intregi.

Pentru limitarea urmarilor acestor fenomene naturale sau accidenta grave este necesara si dezvoltarea unei capacitati de reactie rapida si oportuna. Acest lucru se face prin antrenarea fortelor destinate sa intervina, executarea de exercitii cu populatia si nu in ultimul rand asigurarea tuturor mijloacelor materiale si financiare destinate pentru acest scop.

Obiectivele starii de urgenta

Rezolvarea rapida si eficienta a tulburarilor sociale;

Reprimarea unor manifestari violente, criminale;

Masuri eficiente de prevenire a tulburarilor sociale prin o dezvoltare economica armonioasa, asigurarea unor conditii de viata normale pentru toate categoriile socio- profesionale, respectarea drepturilor omului etc.

Gestionarea urgentelor

Urgetelor sau situatiilor- limita precum si a reactiei in cazul producerii lor actualmente, li se acorda o atentie cu totul speciala. In conceptul european de integrare se pune un foarte mare accent pe reactia adecvata in caz de urgente civile sau militare. In acest scop s-a creat o structura pentru situatii de urgenta denumita Inaltul comitet pentru planificarea urgentelor care are in componenta 9 comitete care coordoneaza eforturile si programele europene pentru asigurarea conditiilor necesare actiunilor in situatii de urgenta. Romania nu dispune inca de toate aceste mecanisme iar gestionarea urgentelor civile, militare, tensiunilor sociale si crizelor, este realizata de structuri traditionale care au, in genere, functionalitati multiple:

Calamitati si accidente ecologice gestionate de Ministerul Agriculturii, Apelor, Padurilor si Mediului in cooperare cu Institutul de Meteorologie si Hidrologie cu rol de evaluare si de avertizare;

Cutremurele gestionate de Institutul de Seismologie;

Tensiunile sociale, etnice, economice, politice sunt gestionate si evaluate de structuri guvernamentale, parlamentare precum si ale Ministerului de Interne.

Cauzele decretarii starii de urgenta

Starea de urgenta se declara in foarte multe situatii care primejduiesc avutul, comunicatiile, viata si activitatea oamenilor, de regula pentru deteriorarea conditiilor de mediu, datorita unor factori naturali sau umani. In sinteza, cauzele decretarii (hotararii) instituirii starii de urgenta rezulta din amenintarile si riscurile

la adresa comunitatii (statului, zonei), bunurilor acesteia si se constituie intr-un suport al sistemului de reactie. Ele pot fi:

a.      Iminenta unor dezastre rezultate sau care pot rezulta din aparitia unor fenomene naturale cu efecte grave asupra oamenilor, comunitatilor si bunurilor acestora cum ar fi: cutremure, eruptii vulcanice, inundatii, mari revarsari de ape, alunecari de teren pe suprafete foarte mari, uragane, furtuni, cicloane, avalanse, precipitatii acide de durata sau pe suprafete foarte mari, incendii de mari proportii etc.;

b.     Aparitia unor fenomene cosmice, extrem de nocive de tipul ploilor de meteoriti, cresterilor periculoase ale radiatiilor cosmice, care pot pune in pericol zone intregi, plantatii, localitati, institutii, etc.;

c.      Accidente nucleare, chimice, biologice sau bacteriologice, etc.;

d.     Catastrofe ecologice;

e.      Poluarea industriala grava a atmosferei;

f.      Deversari industriale necontrolate;

g.     Deversarea in ape curgatoare a unor cianuri;

h.     Infestarea biologica voluntara sau accidentala a panzei freatice etc.;

i.       Combinarea acestor cauze.

Declansarea starii de asediu si starii de urgenta

Starea de asediu sau Starea de urgenta se instituie de Presedintele Romaniei prin Decret, contrasemnat de Primul- Ministru al Romaniei.

In termen de cel mult 5 zile de la instituirea Starii de asediu sau Starii de urgenta, Presedintele Romaniei solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate.

In situatia in care Parlamentul nu incuviinteaza starea instituita, Presedintele Romaniei revoca Decretul, masurile dispuse incetandu-si aplicabilitatea.

Decretul de instituire a starii de asediu si a celei de urgenta se aduce la cunostinta populatiei prin toate mijloacele posibile- mijloace de informare in masa.

Coordonarea actiunilor in starile de asediu si de urgenta le revine institutiilor abilitate din structura Sistemului National de Reactie in Situatii Limita:

Componenta de informare

-structurile specializate in culegerea informatii

Componenta de analiza, evaluare, diagnosticare si prognoza: C.S.A.T., Oficiul central de stat pentru probleme speciale din cadrul Guvernului etc.;

Componenta de decizie: Presedinte, Parlament;

Componenta de reactie: Armata, M.I., Structuri Medicale, de Cruce Rosie, Protectie civila, Pompieri, S.R.I., alte structuri (administratie).

Coordonarea activitatii Sistemului National de Reactie in situatii limita ii revina C.S.A.T. prin Oficiul de Analiza Strategica care este titular al Planului National de Reactie in Situatii Limita.

ATRIBUTIILE SI MISIUNILE FORTELOR POLITIEI DE FRONTIERA PENTRU ASIGURAREA ORDINII IN CONDITII DE CRIZA

Producerea riscurilor si amenintarilor la adresa ordinii publice in zona de frontiera are urmatoarele efecte asupra Politiei de Frontiera:

a.     La frontiera verde

Intensitatea migratiei ilegale atat la iesirea cat si la intrarea in tara, din partea cetatenilor afro- asiatici, dar si din partea cetatenilor romani care au interdictie la iesirea din tara;

Amplificarea traficului de carne vie pe fondul intensificarii crimei organizate cu aspect transfrontalier;

Mentinerea actiunilor de contrabanda in unele raioane ale frontierei de stat cu tendinte de intrare in tara;

Aparitia si proliferarea unor actiuni de contrabanda cu armament, munitie, materiale periculoase, cu tendinta de intrare in tara in unele zone ale frontierei de stat;

Erodarea imaginii P.F.R. si scaderea increderii opiniei publice in aceasta institutie.

b.     In punctele de trecere a frontierei de stat

Intensificarea migratiei ilegale prin folosirea documentelor false, falsificate pentru trecerea frontierei, prin ascunderea in mijloacele de transport;

Proliferarea traficului de droguri pe masura ce tara noastra va deveni din tara de tranzit, tara tinta;

Contrabanda cu armament, munitie, materiale periculoase, cu bunuri din patrimoniul cultural national, cu bunuri de larg consum;

Intensificarea la intrarea in tara a traficului cu masini de lux furate;

Intensificarea traficului de carne vie pe masura deschiderii frontierelor si apropierii Romaniei de structurile euro- atlantice;

Perturbarea ordinii publice in punctele de trecere de catre elemente turbulente pe fondul producerii unor disfunctionalitati ale controlului.

c.      La frontiera albastra

Producerea in apele teritoriale romanesti, in zona contigua si zona economica exclusiva a unor acte ilegale care pot prejudicia interesele statului roman;

Incalcarea grava a legislatiei specifice (a fondului piscicol, a mediului etc.);

Producerea unor actiuni de contrabanda atat la intrarea cat si la iesirea din tara;

Incalcarea apelor teritoriale romanesti de catre nave si ambarcatiuni sub pavilion strain.

d.     Riscuri probabile cu caracter general

Producerea unor perturbatii sociale grave in tarile vecine in apropierea frontierelor Romaniei;

Desfasurarea unor aplicatii militare de catre statele vecine in apropierea frontierelor tarii noastre;

Amplificarea unor conflicte interetnice in zona de frontiera pe teritoriul Romaniei sau in tarile vecine;

Exacerbarea fenomenului infractional transfrontalier intr-un anumit domeniu;

Tulburarea grava a ordinii publice in localitatile situate in zona de frontiera.

Pe timpul instituirii starii de urgenta sau de asediu, concomitent cu indeplinirea misiunilor specifice din competenta prevazute pentru situatii de normalitate, Politiei de Frontiera Romane ii revin urmatoarele atributii:

Intensifica masurile de asigurare si supraveghere a frontieri de stat a Romaniei, in scopul impiedicarii trecerilor ilegale peste granita, a contrabandei si oricaror incalcari ale normelor legale privind frontiera;

Mentine ordinea publica in punctele de control a trecerii frontierei si, la nevoie, participa la restabilirea acesteia cand a fost tulburata;

Interzice iesirea din tara a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care se detin date ca au provocat actiuni tulburente ori au fost implicate in acestea si doresc sa paraseasca Romania;

Pune in aplicare prevederile noilor acte normative privind regimul juridic al frontierei de stat, inclusiv aplicarea unor restrictii ;

Participa la descoperirea persoanelor date in urmarire de INTERPOL sau a altor persoane care intentioneaza sa intre in tara in scopul amplificarii efectelor crizei;

Stabileste noi masuri, daca situatia impune, pentru aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, conventiilor si protocoalelor de frontiera incheiate de Romania cu statele vecine;

Participa la actiuni de restabilire a ordinii publice in unele localitati sau locuri din zona de frontiera;

Asigura inchiderea frontierei de stat in intregime sau in zona in care a fost instituita starea de urgenta si intensifica controlul la punctele de trecere a frontierei care raman deschise.