LOCUL SI ROLUL CUPLULUI CHINOTEHNIC IN PREVENIREA SI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

LOCUL SI ROLUL CUPLULUI CHINOTEHNIC IN PREVENIREA SI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

SCURT ISTORIC AL FOLOSIRII CAINILOR DE SERVICIU IN MUNCA DE PREVENIRE SI DESCOPERIRE A FAPTELOR ANTISOCIALE.

"Cainele tine semnalmentele infractorilor la varful narilor"

A.Toussenel - Spiritul animalelor

Cainele a fost domesticit in urma cu circa 10 000 de ani, concomitent in mai multe regiuni ale globului. De-a lungul timpului, ratiunile prezentei lui atat de profund ancorate in viata omului au fost explicate si istoric, si stiintific, si artistic. Argumentele numeroase, de ordin etnografic, ecologic, istoric s-au acumulat treptat si au explicat si justificat radacinile unui atasament special, ale unei legaturi care a devenit tot mai stranse pe masura ce civilizatia a evoluat, pe masura ce criteriile strict utilitariste au fost dublate si chiar inlocuite de cele psihologic afective. Cainele a insotit omul la vanatoare, in razboaie, in expeditii si cuceriri geografice, in reprimarea infractiunilor, a ajutat in Salvamont, in Salvamar, in alte misiuni speciale.

Cainele folosit in munca de prevenire si combatere a faptelor antisociale este prezent atat in romanele politiste, cat si in organizarea serviciilor judiciare si de siguranta publica. In functie de specialitatea pe care o au, conductorii si cainii de serviciu se folosesc in compunerea patrulelor de cercetare, patrulelor de urmarire, patrulelor de ordine publica, patrulelor de paza si legatura, pandei, posturilor de observare, posturilor de paza, dispozitivelor de mentinere si restabilire a ordinii publice, patrulelor de control a mijloacelor de transport, escortei si pot executa mai multe tipuri de misiuni. Astfel, conductorii si cainii de urmarire intervin pentru prelucrarea urmelor de miros lasate de faptuitori la locul producerii faptelor de natura infractionala sau contraventionala, descoperirea unor obiecte suspecte, ascunse, pierdute sau abandonate; descoperirea, identificarea si retinerea persoanelor suspecte dintr-un grup, participarea la actiuni de mentinere a ordinii publice in zona de responsabilitate.

Conductorii si cainii de serviciu insotire-patrulare si interventie se folosesc la descoperirea si semnalarea persoanelor ascunse in diferite acoperiri, cladiri sau mijloace de transport, descoperirea si salvarea persoanelor aflate sub daramaturi, retinerea sau imobilizarea persoanelor care nu se supun atentionarilor si somatiilor legale, paza persoanelor retinute pe timpul escortarii, securitatea si apararea conductorilor si politistilor participanti la actiune, paza obiectivelor si a locurilor producerii infractiunilor, participarea la actiuni de mentinere a ordinii publice, etc.

Conductorii si cainii pentru descoperirea drogurilor/ materialelor explozive, tutunului si a produselor din tutun actioneaza pentru controlul general sau selectiv al mijloacelor de transport; controlul autovehiculelor ai caror conducatori sau pasageri sunt suspecti sau semnalati ca se ocupa cu traficul de droguri, materiale explozive, tutun si produse din tutun, controlul coletelor, pachetelor, bagajelor si trimiterilor postale din magazii, depozite, porturi, aeroporturi, gari, autogari, zone aglomerate si mijloace de transport; controlul persoanelor care sunt suspecte sau semnalate ca detin sau fac trafic de droguri, materiale explozive, armament si munitii; controlul navelor intrate in porturile romanesti; in toate situatiile cand se detin informatii cu privire la ascunderea, detinerea sau traficul de droguri, armament sau materiale explozive.

Utilizarea cainilor de serviciu la nivelul structurilor nationale de ordine si siguranta publica este strict corelata cu institutiile al caror obiectiv de activitate este dresajul cainilor paralel cu formarea conductorilor. Astfel, Scoala de dresaj plasata in structurile Ministerului de Interne a fost infiintata inaintea primului razboi mondial, a functionat la Oradea si apartinea Jandarmeriei Romane. Unitatea pregatea caini de urmarire, ulterior si pentru insotire, necesari dotarii politistilor si jandarmilor. Nu se cunoaste exact data infiintarii, dar in 1923, a fost editat un manual de dresaj, care dovedeste ca se acumulase deja experienta in domeniu si era necesara generalizarea ei, in scopul imbunatatirii activitatii. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, unitatea se desfiinteaza, dar este reinfiintata in 1950, la Sibiu, date fiind conditiile mai bune de dotare si instruire, dar si din punct de vedere al amplasarii.

Instructiunile provizorii nr. 40.013/22 iulie 1953, asupra organizarii si functionarii Centrelor Operative de caini de Militie, definesc "Centrul operativ caini de Militie" ca fiind " o subunitate de Militie formata din conducatori de caini si caini de Militie, in scopul de a fi folositi in problema bandelor. Centre operative se infiinteaza in regiuni care au probleme". Aceleasi instructiuni clasifica efectivul canin din centrele operative astfel: " Cainii de militie pentru operatiuni dupa dresajul primit: caini de cercetare, caini de lupta, caini de urmarire".

Practica si rezultatele favorabile obtinute in munca alaturi de cainii de serviciu dovedesc din plin aportul acestora in lupta structurilor responsabilizate pentru mentinerea unei stari de legalitate, de echilibru, de pace sociala, sanatate si morala publica.

Din presa timpului:

.S-a intamplat la Dunare

"La PCTF G., in anul 1968, a sosit o ambarcatiune cu autoturisme apartinand unor turisti straini aflati in tranzit pe teritoriul tarii noastre. Lucratorii PCTF si autoritatile vamale controlau pasapoartele turistilor, precum si bagajele din autoturisme. Totul parea in ordine. La control, cetatenul A. B., dintr- posesorul unui autoturism Mercedes.

La prima verificare rezulta ca totul este in ordine, dar la o ultima verificare, la care a participat si soldatul I.S., cu cainele de serviciu, instruit pentru depistarea transporturilor ilegale, s-a creat o situatie deosebita. Urcat in autoturism, cainele a inceput sa latre, refuzand sa coboare, semn ca in interior se afla ceva suspect. In aceasta situatie, s-a trecut la un control amanuntit al autoturismului, descoperindu-se materiale a caror traficare este interzisa prin lege. Drept ascunzatori au fost folosite motorasul de la calorifer si pragurile autoturismului. Conductorul constituie un exemplu pentru modul cum a reusit sa-si instruiasca cainele si sa-l foloseasca in interesul muncii operative."

1.2.CUPLUL CHINOTEHNIC-DEFINITIE, UTILIZARE, IMPORTANTA

Cainele este o "unealta" multifunctionala ce are capabilitatea de a interactiona cu omul. Sunt multe avantaje ale folosirii cainilor deoarece ei sunt foarte mobili, au un puternic rol preventiv, efect psihologic si abilitatea de a -si proteja conductorul, daca sunt dresati corespunzator. In lupta impotriva criminalitatii, sunt folositi atat cainii de serviciu cat si echipamentul tehnic. Odata descoperita o persoana fie ea ascunsa sau nu , exista posibilitatea ca acea persoana sa adopte o atitudine violenta. Cainele de serviciu reprezinta un ajutor in procesul de prevenire si control al violentei in "situatii exceptionale " asa cum sunt ele definite de legea nationala.

Un caine trebuie sa arate o dorinta exceptionala de a coopera cu conductorul.

Comportamentul conductorului influenteaza cainele de serviciu astfel incat acesta va accepta/ adapta temperamentului si increderii in sine a noului conductor. De aceea atat temperamentul, cat si caracterul conductorului trebuie sa fie echilibrate de vreme ce acesta trebuie sa ia decizii independente in situatii de stres. Conductorul trebuie sa aiba aptitudinea personala "de a intelege" starea psihica a cainelui, caracterul acestuia si sa gaseasca o cale de a interactiona cu acesta, de a-l motiva si de a-l mentine atent. Conductorul trebuie sa controleze/foloseasca abilitatile de comunicare. Conductorul trebuie sa fie capabil sa-i arate cainelui ceea ce vrea de la el atat prin limbaj corporal, gesturi, cat si prin voce. Lucrul cu cainele de serviciu este o munca cu o responsabilitate foarte mare. In procesul de desfasurare a activitatilor politienesti, conductorul nu este responsabil doar de el/ea, ci si pentru actiunile/comportamentul cainelui sau de serviciu.

Om si caine se imbina treptat intr-o echipa omogena-numita in limbajul de specialitate "cuplu chinotehnic"- care lucreaza constient pentru o tinta: depistarea si eliminarea abaterilor de la ordinea sociala. Prin dresaj, se accentueaza si se combat defectele din " caracterul" cainelui, folosind adancirea defectelor conditionate, a memoriei asociative a "psihicului" canin. Totul este orientat dupa un scop bine definit : cainele sa urmareasca o firava urma de miros uman, pana la ascunzisul infractorului, si, o data descoperit, sa atace, sau, dupa caz, sa-si apere stapanul. Prin dresaj, se realizeaza o colaborare si un limbaj conventional intre instructor si cainele sau, o intelegere reciproca plina de subtilitati. Greutatea dresajului este mai ales de ordin psihologic : a invata cainele sa-si intipareasca trainic in memorie mirosul omului, faptura fata de care fondul sau genetic nu are inscrisa ancestral atractia instinctuala a foamei, a prazii. Apoi, cainele este desprins sa deosebeasca mirosul omului dintr-un amestec cu alte mirosuri, poate mai familiare lui si mai puternice, care intretaie si tulbura pista odoranta. Sa obligi cainele sa-si concentreze atentia si rabdarea ore intregi, cale de sute de metri, asupra mirosului imprimat in memorie, fara a se lasa corupt de altele ce i se infig in nari, toate acestea cer "capacitate intelectuala", efort, concomitent cu o anumita specializare olfactiva a cainelui. De la cercetarea "medidativa" a potecii mirositoare, cainele trebuie sa treaca brusc la ferocitate si curaj, atacand infractorul fara a se teme de armele acestuia. Pentru a realiza aceasta, cainele este "instruit" sa nu respecte decat "uniforma" instructorului. Mirosul pistei este dat de picaturile de lichid secretate de glandele sebacee din piele, care, amestecate cu sebum, se desprind sub forma de microparticule odorante si cad pe pamant, pe vegetatie, pe obiecte. Ele se volatilizeaza, constituind tot atatea micro-surse de miros, semanate pe drumul parcurs de individ, adica formeaza "urma" sau "pista" lui odoranta. Aceasta "pista" este proprie speciei, individului si sexului, incat ea constituie un "tipar" al identitatii noastre, pe care omul nu il poate identifica, dar cainele reuseste sa-l citeasca. Pista umana este mai greu de pastrat, caci la mirosul specific al corpului se adauga cel emanat de haine, incaltaminte, tutun, parfum, bagaje, alaturi de mirosurile "profesionale", imprimate de meseria pe care o practica individul. Persistenta mirosului este influentata si de atmosfera, de starea terenului, de circulatia unor vehicule sau a altor oameni.

".Munca constand in ingemanarea de responsabilitate dintre om si caine. Un camp in bataia vantului si a soarelui, cu urme (calde, reci sau vechi, dupa clasificarea specialistilor), cu conductorul care tine cainele in lesa si acesta il trage dupa el, kilometru cu kilometru, fuga pana iti ramane gura fara apa. Da, in bataia vantului culoarul de aer pe care se fuge cu variabile inaltimi de adulmecare a cainelui 50-80-100 cm inaltime, este urmarit paradoxal , la 10-15 metri distanta de urmele lasate de infractor pe camp! Oricine, afara de cei doi care cauta, ar crede ca sunt departe, mereu mai departe de sensul urmaririi, ei insa nu se inseala. Aceste molecule de aer impregnate cu mirosul celui urmarit si abatute de la urmele vizibile justifica increderea pe care o acorda conductorul cainelui sau, tacita lor conlucrare in fuga, consfintita la urma de sudoare si izbanda.

Ca o metafora a masinismului, miscarile acestor doua fiinte sunt doua roti care se imbuca perfect pe un program dat."

Insemnari in presa sibiana a anilor 1960