Prostitutia si proxenetismul la nivel international

PROSTITUTIA SI PROXENETISMUL LA NIVEL INTERNATIONAL

Acest capitol examineaza traficul de femei dintr-o tara in alta pentru a fi fortate sa se prostitueze. In fiecare an, multe femei sunt rapite, vandute "pestilor" in tari straine si fortate sa se prostitueze. Multe altele sunt atrase in tari straine cu promisiuni de slujbe bine platite, dar de asemenea sunt fortate sa se prostitueze cand ajund la destinatie. Aceste femei ajund adevarate sclave. Unele sunt char tinute in lanturi in paturi in bordeluri pentru a nu fugi.

In timp ce sclavia sexuala este de domeniul legislatiilor interne, acest capitol se concentreaza pe aspectele internationale ale captivitatii cu scopul prostitutiei. Problemele internationale tind sa devina mai mari pentru ca aceste femei nu au nici o putere sa scape si de cele mai multe ori sunt fortate sa indure aceasta sclavie pana mor. Sclavia sexuala duce astazi la moarte datorita problemelor bolilor cu transmitere sexuala si in special SIDA, atata timp cat aceste femei sunt fortate sa practice sex neprotejat cu un numar mare de barbati in fiecare zi.

1 Cadrul juridic international privind traficul de carne vie.

Numeroase tratate si conventii interzic in mod categoric rapirea femeilor cu scopul fortarii lor sa se prostitueze, chiar daca sunt rapite pe plan local sau international. De fapt prohibitia prostitutiei are o si mai lunga traditie, chiar inainte de intelegerile formate intre tari.

Primul tratat international a fost Conventia pentru Stoparea Traficului cu Sclavi din 18 mai 1904. Semnata la Pris in 4 mai 1910 a intrat in vigoare pe 8 august 191 Conventia interzicea traficul cu femei in scopuri imorale. Semnatarii initiali ai conventiei includ pe: Austria, Ungaria, Belgia, Brazilia, Danemarca, Marea Britanie,Franta,Italia,Olanda, Portugalia, Rusia, Spania, Suedia. Mai tarziu Conventia a mai fost semnata de noi membrii printre care China, Japonia, Turcia.

A doua intelegere internationala care a tratat acest subiect a fost Conventia pentru Inabusirea Traficului de Femei si Copii, semenata de 60 de tari in 1921.

Urmatorul tratat multilateral a fost Conventia Internatioanla pentru Stoparea Traficului de Femei Majore care a fost semnat la Geneva pe 11 octombrie 1933 de 26 de state, in marea lor majoritate europene.

In 1950, Conventia pentru Stoparea Traficului de Persoane si Exploatarea Prostitutiei Altora a fost semnata de mai mult de 60 de tari incluzand Japonia, Iran, Irak, Kuweit. Cea mai comprehesiva si mai detaliata conventie de pana atunci, acest tratat a intarit ideile formulate in cele 3 tratate anterioare . Tratatul interzicea indivizilor sau statelor sa procure, sa momeasca sau sa inlesneasca altor persoane sa se prostitueze. De asemenea interzicea prostitutia practicata chiar cu acordul persoanei in cauza. Conventia cerea si pedepsirea oricarei persoane care pastra, conducea, avea stiinta, finanta ori lua parte in orice mod, la folosirea unui bordel. Pe un alt plan, conventia prevedea ca strainii au aceleasi drepturi ca si cetatenii statului respectiv.

Tarile semnatare au cazut de acord sa poata pedepsi pe cel care rapeste sau ademeneste femeile chiar din alta tara. Adica daca o femeie este rapita din tara A si dusa in tara B sa se prostitueze, tara A poate cere tarii B sa extradeze rapitorul din tara B, pentru a fi judecat in tara A.

2 Neglijarea acordurilor internationale si ineficacitatea fortelor locale din domeniu.

In timp ce numeroase conventii internationale prevad un cadru ce tinteste in

aceste intelegeri care le sprijina. Coruptia din fortele legale abilitate si lipsa prevenirea traficului cu femei in vederea prostitutiei, tarile nu adera cum se cuvine la interesului guvernamental in problema femeilor, fac aproape imposibila punerea in practica a tratatelor.

In Thailanda, de exemplu, coruptia politiei e cel mai amenintator obstacol in rezolvarea problemei prostitutiei fortate, indiferent daca femeile sunt straine sau localnice. Politia nu numai ca e platita sa ignore si sa protejeze bordelurile, dar deseori, unii din oficialii politiei detin propriile lor case de placei. Doctorul Saisuree Chitukul, un fost membru al cabinetului, acum membrual Consiliului Guvernamental in problemele femeilor si copiilor a spus: "Categoriile inferioare aduna banii murdari, ii impart, ii pun in plicuri si ii dau categoriilor superioare. E un sistem infometat de la radacina si pana la varfPolitia nu poate face nimic pentru ca si ei fac parte din acest sistem"

In mod similar, in timp ce traficul cu femei in Japonia este o problema insemnata, in S.U.A., organele legale abilitate au facut un efort , insa mult prea mic, pentru rezolvarea problemei. Un politist care a lucrat in problema traficului de femei a declarat:

"Dupa 7 ani sunt consternat. Nu pot sa fac nimic sa o opresc. Departamentul de stat nu vrea sa faca nimic". Femeile continua sa fie victime prin tari straine si criminalii sa umble nepedepsiti.

3. Metode de procurare a femeilor.

Femeile care devin victime ale sclaviei sexuale internationale sun procurate prin rapiri, cumpararea lor sau prin ademenirea acestora cu slujbe foarte bine platite.

3.1 Rapirile

Un mod obisnuit de a procura femei pentru prostitutia internationala este simpla lor rapire dintr-o tara si aducerea lor in alta tara. Multe acte de rapire si fortare la prostitutie sunt reclamate, insa multe altele nu sunt aduse la cunostinta organelor specializate in combaterea flagelului, din cauza marilor dificultati ce le intilnesc femeile in a scapa si a raporta infractiunea. De fapt politia franceza raporteaza ca anual, cel putin 200 de tinere sunt date disparute din Paris. Politia crede ca aceste fete sunt aduse in tarile arabe pentru prostitutie, dar nu au nici o dovada in acest sens. Oamenii au reclamat ca, practic, au fost martorii unor licitatii de femei in Africa, unde femei albe din Europa erau vandute unor clienti arabi.

Urmatoarea intamplare este declaratia unei frantuzoaice care a fost gasita in Africa dupa mai multi ani de sclavie sexuala: Veronique era prostituata de mai multi ani,cand "pestele" ei i-a rapit cei patru copii, i-a tinut ostatici si i-a amenintat cu moartea daca ea nu se supunea si nu urma angajamentul pe care-l facuse pentru ea, de a merge la Dakar, in Senegal. Temandu-se pentru sanatatea copiilor sai ,ea a mers. Acolo a fost tinuta intr-un bordel timp de doi ani, in timpul carora nu a vut nici o ocazie de a scapa, deci a renuntat la ideea de a fugi. Cand soseau vapoarele, era fortata sa aiba raporturi sexuale cu pana la 100 de barbati pe zi. Dupa doi ani de batai crunte si siluiri insuportabile, ea s-a imbolnavit si a fost dusa la un spital. Acolo a spus povestea ei unui doctor caruia i s-a facut mila de ea. Doctorul a contactat politia si i-a aranjat frantuzoaicei sa fuga. Dupa intoarcerea in Franta ea a luat legatura cu autoritatile si a depus marturie impotriva "pestelui" ei. "Pestele" a fost gasit vinovat si inchis iar Veronique si-a revazut copii.

In Asia, multe din afacerile cu prostituate sunt conduse de bande care rapesc femei din Burma, Laos, Vietnam si China. Aceste bande "exporta" femeile rapite in Thailanda si le forteaza sa se prostitueze la saloanele de masaj, hoteluri, baraci. Se estimeaza ca mai mult de 40 000 de femei si fete din Burma au fost rapite si duse in Thailanda.

Cand 25 de femei din Burma au fost rapite de bande si fortate sa se prostitueze in Thailanda, politia thailandeza a facut un raid printre tavernele cu placeri sexuale si a salvat aceste femei. Ele au fost conduse in Burma dupa ce au fost identificate pozitiv la testul HIV. Dupa intoarcere, oficialii cu sanatatea in Burma au injectat femeile cu cianura pentru a preveni astfel raspandirea virusului HIV. De fapt, dupa spusele muncitor din Burma, guvernul acelui stat executa femeile care se intorc din Thailanda cu SIDA.

Problemele cu sexualtatea internationala nu tin exclusiv de Asia. In Bruxelles, fiica unui conte danez a fost rapita, impreuna cu alte femei din Europa si dusa in Zair sa se prostitueze.

In S.U.A. oficialii guvernamentali au declarat ca femeile sunt transportate sistematic in SUA si "fortate sa serveasca drept muncitoare de tabara in schimbul mancarii". Oficialii Statelor Unite au declarat ca in spatele acestui trafic cu prostituate se afla adevarate sindicate ale crimei organizate.

Femeile rapite, de obicei, sufera abuzuri teribile. Ele sunt infometate si fara asistenta medicala. Acelea care se imbolnavesc sunt deseori ucise de patronul bordelului. Recent, un numar mare de femei captive au ars in urma unui incendiu izbucnit intr-un bordel, ele neputandu-se salvadeoarece erau legate cu lanturi de paturi. O femeie rapita a reusit sa scape insa a fost gasita si ucisa de patronul bordelului.

3. Vinderea fetei/femei de catre familia sa

Alaturi de rapire, femeile pot fi si vandute si sa ajunga astfel sclave. Asa se intampla mai des in tarile apartinand Lumii a Treia. De cele mai multe ori, cele vandute sunt tinerele fete. De exemplu, unii parinti indieni isi vand fiicele arabilor pentru mai putin de 300de dollari pentru ca primesc banii cash si nu mai trebuie sa-si intretina fiica.

In Thailanda unii parinti isi vand fiicele cand acestea sunt inca niste copii si cumparatorii le cresc ca pe niste obiecte vii. Multi dintre cumparatori au vandut la randul lor fetele. Cand fetele implinesc o anumita varsta, ele sunt revandute in circuitul prostituatelor pentru a servi turistilor straini. O femeie din Thailanda, care a fondat o astfel de scoala, pentru asemenea fete, a declarat: "Se intampla foarte des. Copii stiu ca vor ajunge la Bangkock la o anumita varsta. Ei stiu ca acesti oameni nu sunt adevaratii lor parinti". Aceasta femeia munceste din greu pentru a gasi acestor copii o casa stabila in ciuda amenintarilor venite din partea bandelor.

Ziarul Dallas Morning News a publicat povestea unei fete din Thailanda care a fost rapita si vanduta:

DAU era din satul AKHA si provenea dintr-o familie saraca, cu un tata dependent de droguri. Oferta a venit cand avea 12 ani - o slujba intr-un restaurant care s-a dovedit a fi un bordel. Cand rezistenta ei a fost invinsa, au inceput sa apara si clientii, cate 5 sau 7 pe noapte. Salariul ei era de 6 dollari, din care insa nu a primit nimic.

Prima oara cind DAU a fugit, a facut-o pe fereastra unei bai impreuna cu alte fete. Fetele au mers la politie insa acestia au incercat sa le faca sa se intoarca la bordel. Cand fetele au refuzat, politistii le-au dat iar pe mana urmaritorului lor, care, imediat le-a vandut unui alt bordel. A doua oara Dau si prietenele ei au fugit acasa, dar agentul bordelului a adus politia sa ameninte familiile lor cu arestul daca nu i-ar fi platit inapoi valoarea fetelor. Fetele au continuat sa fuga pana au gasit un sat al carui lider le-a dus la New Life Center in Chiaring Mai.

Acest centru sponsorizat de Biserica Baptista Americana si Biserica Suedeza a infiintat 3 case pentru fetele careau supravietuit prostitutiei sau care risca sa fie vandute pentru a se prostitua.

In aceste tari ale Lumii a Treia , unii parinti isi vand copii pentru ca, afirma ei, prostitutia e mai buna decat infometarea.

3.3. Promisiunea unei slujbe.

Alta metoda de a procura femei in scopul fortarii lor de a se prostitua intr-o tara straina este prin falsa promisiune a unui loc de munca. Multe prostituate straine, din Japonia, se pare ca au ajuns acolo prin aceasta metoda.

Yeko Tekeoka, un avocat japonez si Naoka Iyri, o calugarita, au declarat inainte Comisiei pentru Drepturile Omului de la Natiunile Unite in 1989 ca, aproximativ printe cele 300 000 de femei ce muncesc in baruri in Japonia, 93% din ele au ajuns acolo in urma unei promisiuni de slujba ca animatoare, dar au sfarsit prin a se prostitua.

Tinere albe americance sunt printre strainele care sunt fortate sa se prostitueze in Japonia. Un sindicat al crimei organizate din Japonia foloseste talentul agentilor de pe Coasta de Vest in a face publicitate cu scopul momirii femeilor sa vina in Japonia. Agentiile fac publicitate pentru slujbe in domeniul spectacolelor in Japonia. Femeile care raspund publicitatii sunt selectate si apoi sunt contactate de un "agent".

Li se promite un anume salariu, li se spune unde si cand vor da spectacole si le sunt cumparate bilete de avion. Dupa sosire, femeile sunt intampinate de un alt agent care le informeaza ca are contractele lor de la primul agent. Le sunt luate pasapoartele si alte acte de identificare si sunt fortate sa lucreze ca prostituate. Din nefericire multi americani nu sunt la curent cu aceasta problema de anvergura.

Chiar si mexicancele sunt momite sa vina in S.U.A. unde le sunt promise slujbe cum ar fi barmanite, dansatoare, balerine, dar sfarsesc ca sclave ale sexului pentru muncitorii mexicani emigranti.

Ziarul Dallas Morning News releva experienta terifianta a unei chinezoaice care a fost atrasa din Burma sub pretextul unei angajari avantajoase.

Cand ea (Fong) avea 16 ani, un calugar a vizitat satul sau din sudul Chinei. El zicea ca poate castiga 200 dolari pe luna ca vanzator intr-o pravalie intr-un oras de la garnita Burmei - suma imensa pentru o fata care deseori era flamanda. In loc de viata minunata ce i-a fost promisa, dupa o calatorie de 3 zile pana la granita cu Thailanda, ea a fost vanduta unui agent de bordel pentru 600 de dolari. Cand a vazut situatia , Fong, a relatat, ca s-a ingrozit: nu stia nici unde se afla, nu avea nici bani si nu stia nici thailandeza.

Fong a fost dusa intr-un bar in Bangkock unde un thailandez i-a platit 280 de dolari stapanului ei pentru privilegiul de a-i lua virginitatea

"Am lesinat. Eram gata-gata sa ma sinucid" , a spus ea . Odata cheltuita valoarea virginitatii ei, Fong a fost vanduta la un salon de masaj intr-o statiune pe plaja Pattay. Acolo ea s-a alaturat altor 30 sau 40 de fete intr-o camera de sticla, purtand numere astfel incat clientii puteau alege dintre ele. Patronul bordelului le-a luat hainele, o alta femeie "le-a antrenat"cum sa se imbrace, cum sa faca unui barbat baie, cum sa faca lucruri pe care clientul i le-ar fi cerut. Ca si cele mai multe femei inchise in bordeluri, Fong nu a primit bani, cu exceptia bacsisurilor. "Pestii" pazeau usile. Daca refuza sa faca sex cu clientii beti era batuta. unul din putinele motive pe care le putea invoca pentru ca sa faca sex era ca este in perioada ciclului menstrual dar cand Fong incerca sa tina de acest motiv mai multe zile, patronul salonului de masaj le dezbraca pentru a se convinge de adevar. Fong a reusit sa scape dupa 6 luni. A ajuns la Mae Sai cu autobuzul dar inainte de a intre Burma un procuror militar a gasit-o si a vandut-o unui alt patron de bordel. Ea a declarat: " Sa fiu capturata a fost tot atat de groaznic ca atunci cand am fost dezvirginata". Din fericire, un client taiwanez a platit patronului 400 de dolari ca s-o elibereze si s-o trimita la ambasada chineza din Bangkock.

Femeile filipineze sunt fortate sa se prostitueze in tara lor.

Aurora Javante de Dios, un expert in sclavia sexuala cu femei filipineze a spus: "Sclavia sexuala , acum este mai sofisticata, mai globalizata si mai tehnica decat oricand. Femeile sunt recrutate pentru slujbe de casa si sfarsesc ca prostituate in Japonia si Orientul Mijlociu.

Sclavia sexuala e parte integranta, acum, din economia tarilor noastre".

4. Motive pentru care sunt folosite femei

straine in traficul de carne vie

De ce sunt femeile straine vandute ca sclave ale sexului cand sunt mult mai dificil de obtinut vis-a-vis de femeile din propriile tari?

In primul rand, necesitatea pentru prostitutie poate fi mai mare decat numarul femeilor locale care doresc sa se prostitueze. In timp ce Thailanda are unul din cele mai mare numar de prostituate din lume, cererea e disproportionata din cauza unui mare numar de barbati straini care tranziteaza tara, cum ar fi japonezii, coreenii, americanii si australienii. Asta explica de ce bandele rapesc femei din Burma si China si le duc in Thailanda chiar daca aceasta tara are deja un numar mare de prostituate.

Alt motiv pentru folosirea femeilor straine e acela ca e mult mai greu sa scape o femeie dintr-o alta tara decat cea din tara natala. Femeile aduse in alta tara, de cele mai multe ori, nu cunosc limba si nu sunt familiarizate cu imprejurimile.

Femeile straine sunt tinte mai atractive deoarece bandele de rapitori, de obicei, cunosc autoritatile locale si se pot ascunde usor de politie. Politia locala este si mai putin interesata de femeile straine. In plus, clientii se pare, ca prefera prostituatele straine.

In Japonia, barbatii sunt obsedati sa faca sex cu femei caucaziene, in special blonde. Iata de ce blondele sunt cele mai cautate prostituate in Tokyo. Acesta este un mare stimulent financiar pentru sindicatele crimei organizate din Japonia sa furnizeze femei caucaziene pe piata prostitutiei.

5. Legi locale in domeniu.

Acest capitol examineaza cat de diferit trateaza natiunile subiectul traficului cu femei in vederea fortarii lor sa se prostitueze.

5.1. Brazilia

Legea Braziliei incrimineaza traficul de femei care este definit astfel: "importul de femei in Brazilia cu scopul angajarii lor in prostitutie ori asistarea la plecarea lor din Brazilia in scopul angajarii lor peste hotare".

Aditional legea Braziliei prevede pedepse severe pentru aceasta crima si char mai severe pentru cei ce fac trafic cu femei minore. Aceia care se ocupa de traficul de femei majore sunt condamnati la inchisoare de la minim de 3 ani la un maxim de 8 ani. Cei ce se ocupa de traficul unor femei minore sunt condamnati de la 4 la 10 ani. Daca a fost folosita violenta sau viclenia, infractorul poate primi o pedeapsa de pana la 12 ani.

5. China

In timp ce legea chineza nu abordeaza in mod special subiectul traficului international de femei, sunt articole de lege care interzic rapirile si vanzarile de femei.

Relevante sunt urmatoarele:

Articolul 36: Este prohibit sa sechestrezi, sa vinzi si sa rapesti femei.

E prohibit sa cumperi femei sechestrate sau rapite. Departamentul si Guvernul Poporului impreuna trebuie sa adopte masuri promte si sa eradicheze vanzarile, sechestrul sau rapirile de femei. Dupa sechestrare, vanzare sau rapire, femeile sunt returnate in orasele lor, unde nimeni nu le va trata discriminatoriu si Departamentul Poporului va lua masuri sa le integreze intr-o viata normala.

Articolul 37: Prostitutia sau inlesnirea prostitutiei sunt interzise. E interzisa organizarea, momirea, introducerea, pastrarea femeilor cu scopul angajarii lor in prostitutie.

Spre deosebire de alte legi, cea chineza interzice discriminarile impotriva femeilor care au fost sclave sexual si s-au intors acasa.

Guvernul comunist chinez ia masuri foarte severe impotriva celor ce rapesc sau vand femei. de exemplu cand 4 capi ai unei bande chineze au rapit 74 de chinezoaice, Guvernul chinez i-a condamnat la moarte. Intr-o tara unde salariul mediu este de aproximativ de 30 dolari pe luna, bandele, adunat, fac aproximativ 25000 de dolari doar din traficul de carne vie.

5.3. S.U.A.

Legea americana, de asemenea, interzice rapirea unei persoane cu scopul de a o forta sa se prostitueze, dar nu pune problema in mod special asupra traficului international de carne vie.

Constitutia S.U.A. incrimineaza traficul de carne vie. Codul Statelor Unite, sectiunea 1583 si 1584 interzic rapirea si sclavajul sexual.

Sectiunea 1583: Oricine rapeste ori duce o alta persoana cu intentia sa vanda acea persoana ori o pastreaza ca sclav; sau oricine momeste, onvinge, ori induce in eroare alta persoana sa treaca granita cu intentia de a o vinde ca sclav va fi amendat cu 5,000 dolari sau va fi incarcerat cu minim 5 ani sau amandoua.

Sectiunea 1584: Oricine, care cu stiinta si intentie pastreaza sclavi, vinde sau aduce in S.U.A. orice persoana va fi amendat cu 5,000 dolari sau va fi incarcerat cu minim 5 ani sau amandoua.

In timp ce legea americana este mai indulgenta cu acest tip de infractiune, exista legi federale care sunt mai dure. Guvernul federal acuza rapitorii si de crime aditionale cum ar fi: violul, molestarea sexuala, perversiunile, de aceea rezultand pedepse mult mai severe.

6. Solutionarea cazurilor de trafic ilegal peste frontiera a persoanelor

Solutionarea infractiunilor la regimul frontierei de stat a Romaniei, infractiuni prevazute si pedepsite de Legea 56/1992 privind frontierea de stat a Romaniei, care imbraca caracter de trafic international de carne vie, revine formatiunilor de Combatere a Crimei Organizate.

Moduri de sesizare:

-direct (din oficiu) organele de politie pot lua cunostinta despre savarsirea unei infractiuni prin: denunturi anonime, prin intermediul presei, radioului sau televiziunii ori prin alte metode specifice activitatii politiei.

- sesizarile altor organe sau institutii atat din tara cat si din strainatate.

Astfel in cadrul colaborarii cu institutiile din interiorul tarii, formatiunile de Combatere a Crimei Organizate coopereaza cu Ministerul Apararii Nationale sau cu organele Ministerului Economiei si Finantelor cu autoritatile administratiei publice si locale si conducerile unitatilor economice, precum si cu diverse subunitati ale Ministerului de Interrne (UM 0962, Directia Politiei de Frontiera, straini, probleme de imigrare si pasapoarte, Directia de Investigatii si Supravegheri Operative, Comandamentul National al Trupelor de Graniceri etc). In cadrul cooperarii internatioanle un aport important isi aduc politiile straine prin intermediul Biroului National Interpol sau direct, precum si diverse organisme internationale, care lupta impotriva traficului ilegal de persoane. Un volum mare de munca s-a desfasurat pe linia cooperarii cu politiile din Germania,Austria, indeosebi cooperarea directa cu ofiterul de legatura al BKA WIESBADEN la Bucuresti, precum si cu ofiterii de legatura francezi pentru clarificarea problemelor referitoare la grupuri de infractori romani ce comit infractiuni pe teritoriul acestor state si in alte tari occidentale.

De real ajutor in colaborarea la parametrii superiori cu structurile similare din strainatate au fost si bazele de date create pana in prezent (evidenta automata de la DCCO).

Referitor la solicitarile politiei germane si a celei din Austria, s-au executat verificari ale datelor de stare civila reale ale infractorilor ce au actionat pe teritoriul acestor tari, comparari privind impresiuni si fotografii ce au fost trimise de autoritatile judiciare din aceste state, precum si alte date ce necesitau a fi verificate de urgenta si care erau relevante in anchetele ce erau desfasurate in aceste tari.

- plangere sau denunt. Aceste moduri de sesizare sunt folosite de persoanele vatamate prin savarsirea unei infractiuni (plangere) sau de persoanele care au cunostinta despre savarsirea acestor infractiuni (denunt).

In raport cu variatele modalitati normative si faptice in care poate fi savarsita infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei se stabilesc si problemele care trebuie sa fie lamurite in cursul cercetarii, probleme pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza:

a) Activitatea ilicita desfasurata, metodele si mijloacele

Pentru existenta infractiunii este necesar a se stabili in ce a constat activitatea de incalcare a regimului frontierei si care au fost mijloacele folosite pentru aceasta. Multiplele modalitati de realizare a activitatii ilicite impun a se stabili cum s-a facut intrarea sau iesirea frauduloasa din tara.

Atunci cand trecerea frontierei a fost facuta prin alte locuri decat prin cele legal prevazute pentru aceasta, trebuie stabilite locurile folosite si modalitatile de trecere. Cand trecerea s-a realizat prin locurile stabilite, trebuie evidentiate modalitatile frauduloase prin care au fost eludate dispozitiile legale -lipsa documentelor, folosirea unor documente falsificate sau apartinand altor persoane, lipsa vizelor de intrare, modificarea perioadei pentru care a fost acordata viza de sedere in tara, ascunderea in diverse mijloace de transport etc. In astfel de situatii, se impune stabilirea provenientei documentelor folosite, unde si cum au fost confectionate sau falsificate, sau cine, unde, cum a amenajat locurile de ascundere in mijloacele de transport folosite pentru trecerea frauduloasa a frontierei.

Problemele deosebite, sub aspectul activitatii ilicite, se ridica in cazul formelor agravante ale infractiunii - racolarea, indrumarea, colonizarea, savarsirea faptei din interes material, folosirea fortei, atacarea granicerilor, politistilor sau lucratorilor vamali, de catre infractori inarmati ori constituiti in grup, urmarind scoaterea din tara de bunuri, furand o parte din patrimoniul cultural-national sau de valoare deosebita ori pentru care este necesara o autorizatie.

Astfel, trebuie sa se stabileasca in ce a constat si cum s-a realizat racolarea, indrumarea sau calauzirea persoanelor la care se refereau aceste activitati, conditiile in care au fost facute angajamentele, mai ales sub aspectul intelegerilor realizate, foloaselor materiale urmarite de catre faptuitori, numarul de persoane ce urmeaza sa fie ajutate si al concursului ce trebuie acordat celor interesati. Cercetarea trebuie sa stabileasca ce mijloace au fost folosite pentru fortarea frontierei sau pentru atacarea granicerilor, politistilor sau lucratorilor vamali.

Totodata, trebuie avute in vedere activitatile ilicite desfasurate, pentru a se realiza corecta incadrare juridica a faptei si asigurarea tragerii la raspundere a faptuitorilor.

De asemenea este necesar sa se stabileasca mijloacele de care s-au folosit faptuitorii, existenta grupului si a modului de organizare in vederea trecerii frauduloase a frontierei.

Tot in aceste cazuri trebuie sa se stabileasca daca activitatea ilicita a fost consumata sau conditiile in care a fost intrerupta, pentru a se asigura aprecierea pericolului social al infractiunii si corecta incadrare juridica a faptei.

b) Scopul activitatii ilicite desfasurate.

Sub acest aspect trebuie sa se stabileasca ce s-a urmarit prin savarsirea infractiunii, in afara de intrarea sau iesirea din tara in mod fraudulos. Este necesar a se stabili daca trecerea frauduloasa a frontierei a urmarit vreunul din scopurile care atrag agravarea raspunderii pentru fapta savarsita. Din acest punct de vedere trebuie stabilit daca cel ce a trecut fraudulos frontierea era condamnat, pedeapsa aplicata precum si faptul ca infractiunea la regimul frontierei a fost savarsita pentru a se sustrage executarii pedepsei.

Tot sub aspectul scopului, este necesar a se stabili foloasele pe care le-au urmarit cei ce au racolat, indrumat ori calauzit persoane pentru trecerea frauduloasa a frontierei. Valorile sau bunurile materiale intereseaza, atat pentru incadrarea juridica a faptei si aprecierea pericolului social al activitatii ilicite a infractorilor, cat si pentru a se stabili ce bunuri urmeaza a se trece in folosul statului sub aspectul confiscarii speciale.

De asemenea, trebuie sa se stabileasca daca trecerea frauduloasa a frontierei s-a facut pentru scoaterea din tara de bunuri din patrimoniul cultural-national, de bunuri de valoare deosebita sau pentru traficarea de arme, muntii, materiale explozive sau radioactive, de produse ori substante stupefiante, psihotrope sau toxice. Este necesar a se stabili care din bunurile ori produsele mentionate au facut obiectul trecerii frauduloase, modul in care s-a incercat ori realizat trecerea. Si in aceste cazuri se impune a se stabili, pe langa trecerea ori incercarea trecerii peste frontiera, provenienta bunurilor si substantelor care au facut obiectul activittatii ilicite pentru a se asigura corecta incadrare a faptelor savarsite.

c) Faptuitorii, calitatea si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii

Pe langa identitatea faptuitorilor, calitatea si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, intereseaza si numarul lor, modul de organizare, modul de actiune, mijloacele de care s-au folosit si scopul urmarit. Trebuie sa se stabileasca deci, acele circumstante de natura a caracteriza pe fiecare dintre participanti la savarsirea actiunii pentru a asigura tragerea lor legala la raspundere penala.

Astfel, trecerea frauduloasa a frontierei de catre condamnatul care urmareste sustragerea de la executarea pedepsei este de natura sa atraga agravarea raspunderii pentru fapta savarsita.

Pe de alta parte, avand in vedere ca unele modalitati ale infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei presupun participarea mai multor persoane la savarsirea faptei, racolarea, indrumarea, calauzirea, perceperea unor foloase materiale sau de alta natura de catre cei care, prin incalcarea indatoririlor de serviciu, au facilitat trecerea frauduloasa a frontierei, savarsirea faptelor de catre persoane constituite in grup, prin falsificarea documentelor de trecere a frontierei prin mijloace de transport in care a fost amenajate locuri speciale de ascundere, se impune necesitatea ca organele de urmarire penala sa stabileasca toti participantii la savarsirea faptelor, cu activitatea concret desfasurata, pentru a se asigura corecta administrare a raspunderii penale.

d) Existenta concursului de infractiuni si masurile ce se impun pentru existenta cercetarilor

De retinut este faptul ca infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei se savarseste, de regula, in concurs cu alte infractiuni care ar fi: falsul material in inscrieri oficiale, uzul de fals, ultraj impotriva granicerilor, politistilor sau lucratorilor vamali, infractiuni la regimul armelor, munitiilor, materialelor explozive, radioactive, produselor si substantelor stupefiante, psihotrope su toxice, infractiuni la regimul patrimoniul cultural-national, infractiuni de dare si luare de mita. De aceea este necesar ca in cauza sa se stabileasca infractiunile concurente savarsite si in raport cu situatia concreta, sa se intreprinda activitatile specifice de urmarire penala pentru administrarea probelor.

Activitatile care se intreprind pentru administrarea probelor.

Pornind de la specificul infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei si de la modalitatile faptice de comitere, principalele activitati care se intreprind pentru dovedirea existentei infractiunii si a vinovatiei constau in:

1) Constatarea infractiunii flagrante

Potrivit legii, in zona de frontiera, granicerii aflati in exercitarea activitatilor de serviciu au dreptul sa controleze actele de identitate ale persoanelor si sa procedeze la nevoie, la identificarea acestora, sa opreasca si sa controleze mijloacele de transport, sa cerceteze suprafetele de teren, caile de comunicatie si constructiile izolate, sa se opreasca, sa retina si sa cerceteze persoanele despre care exista informatii sau probe ca au savarsit fapte de natura penala.

Totusi, printre activitatile principale ce revin organelor de graniceri, acestea actioneaza pentru descoperirea, retinerea si cercetarea, in conditiile legii, a persoanelor care savarsesc infractiuni la regimul juridic al frontierei de stat romane. Prin urmare, in noua reglementare in materie, organele de graniceri au dobandit calitatea de organe de cercetare penala, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acestea.

La randul ei, politiei de frontiera ii revine alaturi de organele de graniceri, atributii atat pe linia descoperirii si cercetarii infractiunilor la regimul frontierei cat si a altor infractiuni constatate pe teritoriul sau de competenta. Este de remarcat faptul ca marea majoritate a infractiunilor la regiunea frontierei de stat a Romaniei sunt constatate de organele mentionate, la care se adauga si alte persoane ce isi desfasoara activitatea in punctele de control trecere frontiera, inclusiv militari in termen sau angajati pe baza de contract pentru controlul si supravegherea mijloacelor de transport la tercerea frontierei de stat .

In contextul celor aratate, constatarea infractiunii flagrante are o importanta cu totul deosebita, de modul in care este pregatita, desfasurata si sunt materializate rezultatele acesteia depinzand in ultima instanta, dovedirea existentei ori inexistentei faptei sau vinovatiei. O alta precizare care se impune este aceea ca, dat fiind specificul acestor infractiuni, marea majoritate a lor se constata spontan, motiv pentru care activitatile pregatitoare lipsesc sau ponderea lor este foarte scazuta.

Momentul interventiei organelor constatatoare trebuie ales de asemenea maniera incat sa asigure surprinderea faptuitorului in postura realizarii cel putin a uneia din modalitatile faptice ce materializeaza activitatea ilicita.

Daca aceasta este regula generala, organele care realizeaza constatarea in flagrant a infractiunii sunt obligate sa tina cont si de alte elemente si imprejurari de fapt, care ar fi locul si timpul savarsirii faptei, numarul faptuitorilor, calitatea acestora, actiunile ori inactiunile desfasurate in momentul surprinderii, manevrele intrebuintate pentru inducerea in eroare a celor cu atributii pe linia pazei si suprevegherii frontierei de stat, mijloacele de transport folosite pentru realizarea activitatii ilicite.

Astfel, in cazul variantei tip a infractiunii, fapta poate fi constatata cu ocazia violarii fasiei de protectie a frontierei de stat, dupa trecerea acesteia, in localitatile incluse in zona de frontiera, in punctele de control destinate trecerii persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri - deschise traficului international- precum si locurile stabilite pentru trecere, in conditiile stipulate prin acorduri si intelegeri intre Romania si statele vecine.

Prin punctele de control trebuie inteles, in raport de situatia concreta, si cele de control rutier, statia S.N. C.F.R. de frontiera sau pe parcurs, intre acestea si o statie interioara, porturile, aeroporturile.

Directia in care se indreapta persoana ce a fost surprinsa incalcand regulile instituite la regimul juridic al frontierei prezinta relevanta sub aspectul incadrarii juridice a faptei comise. Astfel, daca a fost surprinsa in momentul violarii fasiei de protectie a frontierei de stat, indreptandu-se spre teritoriul statului vecin, dar mai inainte de a atinge limita frontierei, fapta sa constituie "incercare de iesire din tara prin trecerea frauduloasa a frontierei de stat", contraventie ce urmeaza a fi sanctionata conform prevederilor legale in vigoare. Din contra, daca cel in cauza a fost surprins in timp ce viola fasia de protectie ori imediat dupa aceasta, inaintand in interiorul teritoriului national, fapta sa intruneste elementele ale infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei. Deci, constatarea infractiunii flagrante trebuie facuta dupa ce faptuitorul s-a prezentat la punctul de control si au fost indeplinite toate formalitatile necesare, respectiv dupa ce acesta a prezentat pasaportul si celelalte documente pentru trecerea frontierei de stat, eliberate de autoritatile romane sau cele straine, recunoscute sau acceptate de statul roman. Sublinierea se impune, avand in vedere ca in cazul intrarii cu viza de tranzit si ramanerea in tara, constatarea in flagrant a infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei se realizeaza in momentul parasirii aeroportului ori in imediata apropiere a acestuia.

Viza de tranzit nu acorda dreptul de sedere pe teritoriul national si prin urmare surprinderea faptuitorului in aceste locuri face ca infractiunea sa fie consumata. Daca fapta a constat in trecerea sau incercarea de trecere a frontierei de stat prin folosire de documente false sau falsificate, interventia organului constatator trebuie sa se faca dupa prezentarea documentelor mentionate si care in urma controlului s-au dovedit a fi false sau falsificate. In astfel de cazuri se aplica un tratament diferentiat, dupa cum cel in cauza a intentionat sa paraseasca sau sa intre fraudulos in Romania. Daca in prima situatie organele constatatoare se afla in fata unei incercari de iesire din tara in mod fraudulos, deci a unei contraventii, in cea de a doua situatie fapta imbraca elementele constitutive ale infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei, savarsita in varianta tip consumata. Evident, in prima situatie, cei in cauza urmeaza sa raspunda penal si pentru si pentru infractiunile de fals, uz de fals etc.

O alta remarca priveste modul in care trebuie actionat in situatie, cei care urmeaza sa raspunda penal si pentru infractiunile de fals, uz de fals etc.

O alta remarca priveste modul in care trebuie actionat in situatia in care exista date si suspiciuni ca persoana in cauza este inarmata ori incearca sa scoata din tara bunuri de patrimoniu national-cultural sau de valoare deosebita, arme, munitii, materiale explozive sau radioactive, produse sau substante stupefiante, psihotrope sau toxice.

Si in aceste cazuri, tactica criminalistica recomanda sa se intervina tot dupa prezentarea persoanei vizate si verificarea pasaportului si a celorlalte documente. Un asemenea mod de actiune se justifica prin aceea ca, in conformitate cu prevederile legii, controlul vamal al marfurilor, bagajelor,coletelor si a altor bunuri aflate asupra persoanelor, se face dupa electuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de catre personalul vamal din echipele de control. Deci, interventia organului constatator, coroborata cu descoperirea in colete, bagaje a valorilor sau bunurilor mentionate face ca momentul surprinderii sa se situeze in timp dupa ce faptuitorul a comis tentativa de trecere frauduloasa a frontierei in scopurile amintite. De fapt, descoperirea ulterioara a bunurilor si valorilor aratate nu face decat sa demonstreze scopul activitatii ilicite. Din punct de vedere tactic, interventia in acest moment este reclamata si de faptul ca asupra infractorului s-ar putea gasi arme ori substante cu care acesta ar putea ataca organele de graniceri sau ale politiei de frontiera, precum si alte persoane care isi desfasoara activitatea in punctele de control, incercand sa treaca fraudulos frontiera, prin forta. In felul acesta se creeaza posibilitatea prevenirii unor evenimente mai grave, avand drept consecinta pierderi de vieti omenesti, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, ori pagube materiale.

In raport cu mijlocul de transport folosit pentru realizarea activitatii ilicite, constatarea infractiunii flagrante se face dupa cum urmeaza:

- In aeroporturi, controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea si sosirea aeronavelor in si din cursele internationale. Daca la plecare, potrivit celor mentionate, persoana se poate gasi in postura de contravenient, la sosire, intotdeauna, aceasta se afla in faza infractiunii consumate,indiferent de modalitatile faptice de comitere.

Exceptia o constituie calatorii in tranzit cu escala in Romania. Intrucat acestora nu li se efectueaza controlul pasapoartelor daca nu parasesc aerogara, ci primesc din partea companiilor aeriene romanesti carti de imbarcare pentru cursa cu care continua calatoria, prin urmare surprinderea in afara aerogarii este de natura sa demonstreze intentia faptuitorilor de a trece fraudulos frontiera, eludand prevederile legale.

- Pentru navele care intra sau ies din porturile romanesti in curse externe, controlul se efectueaza in punctele de control portuare, in raport cu sectorul navigabil al Dunarii sau ultimul port romanesc din care navele pleaca direct in cursa.

Si aici trebuie facute diferentierile privind directia in care se deplaseaza persoana gasita in neregula, in cazul incercarii de a parasi in acest mod tara, fapta imbracand aspect contraventional.

-In punctele de control rutiere sau pentru controlul trecerii frontierei al trenurilor -de marfa si calatori- , depistarea celor ce incearca ori au trecut deja fraudulos frontiera se realizeaza cu prilejul efectuarii controlului asupra autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor si a celorlalte mijloace de transport rutiere ori a trenurilor.

Pe langa faptul ca organele de constatare evidentiaza cu aceasta ocazie ca persoanele in cauza nu detin documente legale care sa le permita trecerea frontierei, acestea trebuie sa identifice locurile special amenajate folosite atat pentru ascunderea persoanelor, cat si a valorilor din patrimoniul cultural-national, a armelor, munitiilor,produselor si substantelor stupefiante, etc dovedindu-se scopul activitatii ilicite si asigurandu-se in felul acesta o corecta incadrare juridica a faptelor comise.

Daca exista informatii privind racolarea, indrumarea sau calauzirea unei persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei, constatarea infractiunii flagrante trebuie pregatita cu mare atentie.

Momentul interventiei trebuie ales cand faptuitorul a ajuns in zona de frontiera si s-a indreptat cu persoanele racolate spre fasia frontierei de stat ori cand a predat persoanele racolate si calauzite celui ce urmeaza sa le treaca efectiv granita. Actionand in acest mod, se asigura surprinderea faptuitorilor dupa ce au pus in executare activitatea ilicita permitandu-se si descoperirea asupra acestora a foloaselor materiale sau de alta natura, primite in scopul de a facilita trecerea frauduloasa a frontierei, precum si identificarea altor persoane asupra carora trebuie extinse cercetarile.

Oricare ar fi modurile de actiune si momentul ales pentru interventie, organele constatatoare sunt obligate sa efectueze mai intai perchezitia corporala a persoanelor vizate, sa asigure paza celor depistati ca au incalcat regimul juridic al frontierei de stat, sa identifice martorii oculari, sa fotografieze locurile special amenajate pentru ascundere, sa descrie in detaliu toate bunurile,valorile si documentele descoperite, sa ridice inscrisurile de care s-a folosit faptuitorul si atunci cand prin modalitati faptice de comitere a infractiunii au ramas urme la locul faptei, sa procedeze la efectuarea cercetarii la fata locului. Activitatile mentionate trebuie sa se desfasoare in prezenta martorilor asistenti iar in final sa va incheia procesul verbal.

2)Cercetarea la fata locului

Ca ativitate distincta, cercetarea la fata locului este efectuata in situatia in care trecerea frauduloasa a frontierei s-a realizat prin violarea fasiei de protectie si faptuitorii nu au fost descoperiti ori cand infractiunea s-a savarsit prin forta sau prin atacarea granicerilor, politistilor ori lucratorilor vamali.

Pe fasia de protectie trebuie cautate, fixate si ridicate indeosebi, urmele de incaltaminte, plantare si carari de urme. Cercetarea va fi extinsa in raport cu topografia terenului spre zone limitrofe, spre interior, in vederea descoperirii locurilor unde s-au ascuns faptuitorii ( paduri,locuri de pasunat, malurile cursurilor de ape, cladiri izolate), inainte ori dupa trecerea frauduloasa a frontierei. Interpretarea corecta a urmelordescoperite la fata locului si corelarea cu alte date ofera posibilitatea determinarii timpului comiterii faptei si luarii masurilor operative de urmarire si prindere a infractorilor. In situatia in care din analiza si interpretarea urmelor rezulta ca autorul sau autorii infractiunii au iesit fraudulos din tara, concluderea cu organele similare din state vecine, realizata in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, acordurile si intelegerile dintre Romania si aceste state, poate conduce la prinderea infractorilor si luarea masurilor legale ce se impun.

In cazul trecerii frauduloase a frontierei prin forta ori prin atacarea persoanelor cu atributii de paza si control, la fata locului pot fi descoperite si ridicate, dupa caz, urme specifice infractiunilor indreptate impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii, leziuni produse prin arme de foc sau alte categorii de arme, urme principale si secundare ale impuscaturii, urme caracteristice distrugerilor savarsite prin incendii, explozii ori alte asemenea mijloace.

Urmele si mijloacele materiale de proba descoperite trebuie descrise in amanunt in cuprinsul procesului verbal, acordandu-se cea mai mare atentie ambalarii si transportarii lor in conditii de maxima siguranta.

3) Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri

Activitatea de verificare si ridicare a unor obiecte si inscrisuri are o pondere insemnata in dovedirea activitatii infractionale a persoanelor cercetate. Daca in privinta obiectelor ce au legatura cu fapta comisa nu se ridica probleme deosebite, identificarea, verificarea si ridicarea inscrisurilor capata, in conditiile folosirii acestora pentru pregatirea, desfasurarea si materializarea activitatii ilicite, o importanta cu totul deosebita. Astfel de inscrisuri pot fi gasite fie la punctele de control trecere frontiera, fie la alte unitati sau organizatii publice, uneori, chiar la persoane fizice. Inscrisurile verificate si ridicate de persoanele fizice si juridice situate in afara punctelor de frontiera, in interiorul tarii, demonstreaza activitatile desfasurate de infractori anterior trecerii sau incercarii de trecere frauduloasa a frontierei.

Astfel, de la punctele de control trecere frontiera se vor ridica pasapoartele si celelalte documente de trecere a frontierei, declaratiile vamale si actele prezentate pentru marfurile, bagajele, coletele si celelalte bunuri aflate asupra persoanelor, confruntandu-se cele inscrise in actele mentionate cu rezultatul controlului documentelor si controlului vamal.

De la Directia Politiei de Frontiera, straini, probleme de migrare si pasapoarte, se solicita date cu privire la numarul intrarilor si iesirilor din tara a unei persoane, punctele de frontiera prin care a trecut, etc. procedandu-se la verificarea si ridicarea inscrisurilor intocmite de catre acestea.

Pentru dovedirea faptului ca cel in cauza a trecut in mod fraudulos frontiera in scopul sustragerii de la executarea unei pedepsese va proceda la ridicarea -in copie - a hotararii judecatoresti, ramasa definitiva si a mandatului de executare a pedepsei.

Alte inscrisuri care pot fi verificate si ridicate in raport cu specificul cauzei, se refera la: provenienta si miscarea unor produse sau substante toxice sau stupefiante, evidenta armelor si munitiilor detinute de persoane fizice si juridice, etc. Dintre inscrisurile care pot fi ridicate prin intermediul Biroului National Interpol de un real ajutor sunt fisele din evidentele centrale ale acestei institutii, ale persoanelor si obiectelor urmarite.

Tot din randul inscrisurilor ce trebuie verificate si ridicate si care dovedesc scopul trecerii ori incercarii de trecere frauduloasa a frontierei se numara si cel care dovedesc apartenenta unor bunuri la patrimoniul cultural-national ori valoarea deosebita a acestora.

De la persoanele fizice pot fi ridicate diferite insemnari, schite de transee, harti etc. din care rezulta nume de persoane, sume de bani, etc deosebit de importante, mai ales pentru dovedirea activitatii de racolare a unor persoane in vederea trecerii frauduloase a frontierei si a foloaselor obtinute.

4)Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor

Genurile de constatari tehnico-stiintifice au expertize difera de la cauza la cauza, in raport cu natura urmelor descoperite la fata locului sau cu ocazia constatarii infractiunilor flagrante. In general, cu ocazia cercetarii acestei infractiuni poate fi intalnita toata gama de constatarii tehnico-stiintifice cunoscute, respectiv: traseologice, grafice, examen tehnic al documentelor, dactiloscopie, balistice, biocriminalistice.

In randul acestora avand in vedere modurile de operare si mijloacele folosite in desfasurarea activitatii ilicite un loc important il ocupa expertiza fotografiei de portret si expertiza grafica.

Expertiza tehnica a documentelor se dispune pentru examinarea actelor de identitate folosite la trecerea frauduloasa a frontierei si urmareste rezolvarea unor probleme cum ar fi:

-continuitatea lineara a amprentei, stampilei sau timbrului sec;

-urmele de violare privind modul de fixare a fotografiei;

-modificarile pe care le prezinta scrisul ce completeaza actul de identitate referitoare la datele de identificare, semnalmentele, perioada de valabilitate, tara care le-a eliberat;

- metodele si mijloacele folosite pentru falsificarea documentelor;

- scrisul initial care a completat actul supus examinarii.

Expertiza fotografiei de portret se dispune pentru a se stabili daca fotografia de pe documentele de identitate reprezinta sau nu persoana care foloseste actul respectiv.

Constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza grafica vizeaza identificarea persoanelor care au completat scrisul depus pe documentele falsificate.

5) Identificarea si ascultarea martorilor

Persoanele care pot furniza date referitoare la activitatea desfasurata de faptuitori sunt identificate, de obicei, in randul urmatoarelor categorii:

-locuitori ai localitatilor de frontiera;

-participanti la vanatorile organizate in conditiile legii, in zona de frontiera;

-persoanele ce se ocupa cu pasunatul in zona de frontiera, in locurile stabilite de autoritatile administratiei publice locale, impreuna cu comandantii unitatilor teritoriale de graniceri;

-personalul navelor si aeronavelor, precum si calatorii acestora;

-locuitorii din punctele de control trecere frontiera.

Din declaratiile acestor persoane trebuie sa rezulte in principal urmatoarele:

-imprejurarile in care au vazut pe faptuitori si activitatile pe care le desfasurau;

- numele si prenumele acestora ori situatia in care nu-i cunoaste, semnalmentele si caracteristicile tinutei vestimentare;

- persoanele cu care au avut legatura inainte de a ajunge in apropierea fasiei de protectie;

- modul in care si-a justificat prezenta in zona;

- mijloacele de transport folosite pentru a ajunge in zona de frontiera;

- felul in care au incercat sa treaca fraudulos frontiera si persoanle care i-au ajutat;

-identitatea pe care si-au declarat-o cu ocazia controlului documentelor;

- modalitatile folosite pentru racolarea persoanelor in vederea trecerii frauduloase a frontierei;

- itinerariile folosite pentru indrumarea si calauzirea persoanelor racolate;

-sumele de bani pretinse si primite de la persoanele pe care le-au racolat, indrumat si calauzit;

- persoanele care isi desfasoara activitatea in punctele de frontiera si cu care faptuitorii in cauza au legaturi.

6) Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor

In raport cu modalitatile concrete in care au actionat si scopul urmarit prin trecerea frauduloasa a frontierei, ascultarea invinuitilor sau inculpatilor trebuie sa duca la elucidarea urmatoarelor probleme principale:

motivul pentru care au incercat ori au trecut in mod fraudulos frontiera de stat;

-provenienta documentelor de trecere a frontierei pe care le-au prezentat cu ocazia controlului, cine le-a falsificat,in ce mod , persoanele ce i-au ajutat in acest sens;

- cand au luat cunostinta ca au fost condamnati definitiv si instanta care a pronuntat sentinta;

- provenienta bunurilor gasite cu ocazia controlului bagajelor, coletelor, mijloacelor de transport;

- activitatile pe care le-au desfasurat pentru pregatirea trecerii frontierei si persoanele care le-au ajutat;

- modul in care au fortat trecerea frontierei ori au atacat granicerii, politistii, lucratorii vamali si motivele care i-au determinat sa procedeze in acest mod;

- persoanele care le-au racolat, modul si persoanle prin care au luat legatura cu acestea, intelegerile realizate cu persoanele ce doreau sa treaca fraudulos frontierea, sumele de bani ori alte foloase pe care le-au obtinut, itinerariile folosite, persoanele de legatura- inclusiv cel de la punctele de control-care le-au facilitat activitatea infractionala.

7) Extinderea cercetarilor pentru infractiuni si faptuitori

Pe intreaga durata a cercetarilor organele de urmarire penala trebuie sa depuna toate diligentele pentru documentarea intregii activitati infractionale desfasurate de cei in cauza, administrand probele necesare pentru fiecare infractiune aflata in concurs cu trecerea frauduloasa a frontierei. Astfel trecerea frauduloasa a frontierei poate fi savarsita in concurs cu infractiunile de fals -fie fals intelectual fie fals material in inscrisuri oficiale- si uz de fals. Alteori, in raport cu scopul urmarit de faptuitori si in special, cu natura bunurilor cu privire la care s-a incercat ori au fost trecute peste frontiera, cercetarile trebuie extinse si asupra infractiunilor la regimul armelor, munitiilor, substantelor toxice si stupefiante, precum si a persoanelor ce au savarsit - alaturi de cei ce au comis si infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei - infractiunile mentionate. Nu trebuie omisa nici posibilitatea extinderii cercetarilor pentru infractiunile de dare de mita, atunci cand la savarsirea faptelor au participat si persoane cu atributii de paza si control al trecerii frontierei de stat romane.

8) Prevenirea si combaterea fenomenului de emigrare ilegala

In vederea limitarii si stoparii fenomenului de emigrare ilegala. se iau urmatoarele masuri:

organizarea de actiuni specifice pentru depistarea strainilor fara drept de sedere in Romania, ori cu nereguli in documentele de trecere a frontierei de stat;

- verificarea si exploatarea datelor si informatiilor obtinute in procesul munciii sau cooperare cu alte organe;

- efectuarea de controale in conditiile legii, la locurile de cazare, in cartiere ori traseele de depalsare ale cetatenilor straini;

- organizarea de actiuni specifice pentru depistarea firmelor sau societatilor comerciale cu capital de stat - strain sau mixt, care se ocupa cu traficul ilicit de persoane;

- verificarea si exploatarea operativa a datelor si informatiilor ce se detin pe aceasta problematica;

- descoperirea firmelor si societatilor comerciale cu capital strain "fantoma" ori care desfasoara alte activitati decat cele prevazute in statutul lor de functionare;

- verificarea identitatii si a existentei dreptului de sedere pentru angajatii firmelor si societatilor comerciale;

- sesizarea Garzii Financiare, Camerei de Comert si Industrie, a Agentiei Romane pentru Dezvoltare, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Educatiei si a altor organe interesate cu privire la neregulile si incalcarile de lege constatate, pentru luarea masurilor date in competenta;

- identificarea strainilor fara drept de sedere in tara si scoatere a acestora din tara in colaborare cu Serviciul Pasapoarte;

descoperirea si identificarea strainilor impotriva carora s-au dispus prin hotarare judecatoreasca, expulzarea lor din tara;

informarea operativa a Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog cu privire la gruparile de persoane depistate si persoanele ce le insotesc, pentru a putea identifica adevaratii organizatori si calauzele acestora.