Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

 

 

Calificare Profesional: Tehnician Electronist

Domeniul: Electronica si Automatizari

Tema: AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Argument

Descoperirea si studierea legilor si teoremelor electromagnetismului in urma cu un secol si jumatate au deschis o era noua a civilizatiei.

Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnica a proceselor respective si a condus la uriase cresteri ale productivitatii muncii. Datorita mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor, uneltelor care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor.

Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere necesita un efort fizic neglijabil, in schimb necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util.

Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si optimizare.

Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor de desfasurare a acestora fara interventia operatorului uman. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti.

Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime.

Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul liceului, consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada cunostintelor dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant : ,,Bazele automatizarii'' ,,Electronica analogica'' ,,Electronica digitala''.

Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate, STAS-ul.

În acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma.

GENERALITATI

• Sunt cuadripoli active,capabili sa redea la iesire semnale electrice de putere mai mult mai mare decat dece de intrare.Sporul de putere se obtine de la o sursa de energie electrica(sursa de alimentare).

Clasificare:

• Dupa natura semnalului cu preponderenta amplificat:

-amplificatoare de tensiune;

-amplificatoare de curent;

-amplificatoare de putere;

• Dupa clasa de functionare , determinate de pozitia PSP:

-clasa A, clasa B,clasa AB,clasa C sau D.

• Dupa banda de frecventa:

-amplificatoare de curent continuu(de la f=0);

-amplificatoare de audiofrecventa(20Hz-20kHz);

-amplificatoare de radiofrecventa(20kHz-30MHz);

-amplificatoare de foare inalta frecventa (30MHz-300MHz).

• Dupa latimea benzii de frecventa:

-amplificatoare de banda ingusta (9-30kHz);

-amplificatoare de banda larga numite si de videofrecventa (pana la 6MHz).

Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje:

-amplificatoare cu cuplaj RC;

-amplificatoare cu circuite acordate;

-amplificatoare cu cuplaj direct (cuplaj galvanic sau de curent continuu);

-amplificatoare cu cuplaj prin transformator.

Orice amplificator apartine simultan mai multor categorii de clasificare.

Parametrii amplificatoarelor

Coeficientul de amplificare (Amplificarea)-A

Este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator, reprezentand raportul intre o marime electrica de la iesirea amplificatorului si marimea corespunzatoare de la intrare.

Tabel cu amplificari de tensiune uzuale exprimate in dB

Pentru a mari amplificare unui semnal se pot ultiliza mai multe amplificatoare in cascada. In acest caz semnalul de la iesirea unui amplificatory devine semnal de intrare pentru amplificatorul urmator, iar amplificarea totala este egal cu produsul ampificarilor.

Exemplu:

Schema bloc a unui amplificatory cu trei etaje in cascada.

Au=Uies/Uintr=A1A2A3

Exprimata in dB,Au[dB]=A1[dB]+A2[dB]+A3[dB]

Caracteristica amplitudine-frecventa

Reprezina curba de bariatie a modului amplificarii in functie de frecventa.

A=A(f)

Denumirea banda amplificatorului intervalul de frecvente in interiorul caruia amplificarea nu scade sub 3 dB fata de valoarea la frecvente medii.

fj=frecventa de taiere la frecvente joase;

fs=frecventa de taiere la frecvente inalte;

Impedanta de intrare - Zint

Reprezinta raportul dintre amplitudinea tensiunii alternative obtinute la iesirea amplificatorului si amplitudinea curentului de iesire cu intrarea in gol.

Impedanta de iesire - Zies

Reprezinta raportul dintre amplitudinea tensiunii alternative obtinute la iesirea amplificatorului si amplitudinea curentului de iesire cu intrarea in gol.

Factorul de distorsiune neliniara

Semnalul de la iesirea amplificatoului nu reproduce exact forma semnalului de intrare.datorita distorsunilor care apar fie din cauza neliniaritatilor inerente ale frecventei,fie datorita influentei diferitelor circuite folosite in amplificatoare.Dupa tipul lor distorsiunilor pot fi:distorsiuni liniare-distorsiuni ale amplitudinii in functie de frecventa si distorsuni ale fazei in functie de frecventa si distorsiuni neliniare- distorsiuni neliniare armonice(caracterizate prin factorul de distorsiuni neliniare)

Daca semnalul de la intrareeste sinusoidalm,semnalul de iesire contine si armonici superioare ale acestuia.

d=

Unde U₁ este amplitudinea fundamentalei, iar U₂ pana la U_n amplitudinile armonicilor

Raportul semnal/zgomot

Reprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si tensiunea de zgomot. Prin zgomotul amplificatorului se intelege semnalul obtinut la iesire in lipsa semnalului de intrare.

Raportul semnal/zgomot= 20 logse exprima in decibeli.

Studiul comportarii in domeniul frecventelor

Etajele de amplificare in montaj emitator comun sunt echipate cu tranzistoare in conexiunea emitor comun,cuplajul fiind facut de obicei prin condensatoare sau prin transformator. In continuare vom analiza un amplificator cu EC, cu cuplaj prin condensator determinand parametrii principali:amplificarile in curent si tensiune, impedantele de intrare si iesire, precum si comportarea lor cu frecventa. Modul de cuplare capacitiv intre iesirea unui etaj si intrarea urmatorului asigura transmiterea componentei alternative fara ca nivelul tensiunii continue de la iesirea primului etaj sa vicieze polarizarea tranzistorului etajului urmator.

Figura 1

Amplificator cu tranzitori in montaj EC, cu cuplaj RC

Semnalele de intrare sunt de obicei mici, se asigura o reproducere proportionala a semnalului de intrare catre semnalul de iesire, deoarece intreaga plaja de variatie a semnalului varf-varf poate fi incadrata in lungimea dreptei de sarcina. Plasarea punctului de functionare pe portiunea centrala a dreptei de sarcina determina incadrarea amplificatoarelor de tensiune in clasa A de functionare.

In cazul unui lant de amplificatoare, rezistenta de sarcina a unui etaj nu mai este R_c in pararalel cu R_b .

Cu R_b s-a notat rezistenta echivalenta formata prin punerea in paralel a urmatoarelor trei rezistente: rezistentele de polarizare a bazei si rezistenta de intrare a tranzistorului.

R_s=

U_ies=R_sI_ies

Schema echivalenta a unui astfel de etaj este data de figura 2. Deoarece parametrii tranzistorului si reactantele condensatoarelor variaza cu fracventa, studiul comportarii etajului se face in trei domenii de frecventa: joase, medii si inalte.

Figura 2

Schema echivalenta a unui etaj de amplificare in conexiunea EC cuplat Rc a- cu figurarea tuturor elementelor componente; b - la frecvente medii;

c - la frecvente joase; d - la frecvente inalte

In figura 2a, tranzistorul a fost inlocuit prin circuitul echivalent cu parametrii hibrizi. Se observa prezenta condenstatorului de cuplaj C_e care permite trecerea semnalelor alternative de la colectorul primului tranzistor la baza celui de-al doilea, dar care blocheaza trecerea componentei de curent continuu.

In montaj mai exista elementele R_int (rezistenta de intrare a etajului este finita), R_g (rezistenta proprie a generatorului de semnal de la intrare), R_c (rezistenta de colector) si C_p (capacitatea parazita totala a etajului). Aceasta capacitate se compune din capacitatea de iesire C_ies, dintre colector si emitor a tranzistorului T₁, capacitatea de intrare C_intr2 a tranzistorului T₂ si capacitatea conexiunilor montajului C_m toate montate in paralel.In aceste conditii:

C_p=C_ies1+C_intr2+C_m

La iesirea" un circuit echivalent format din rezistenta de intrare a tranzistorului urmator T2 in paralel cu cele doua rezistente de polarizare a bazei lui T2:

R_b=R_intr  R'_B R_B

Parametrii tranzistorului si reactantelor conductoarelor variaza cu frecventa, din acest motiv studiul comportarii etajului se face in trei domenii de frecventa: joase, medii, inalte.

Regiunea frecventelor medii este regiunea in care efectele condensatoarelor sunt neglijabile, in sensul ca reactanta condensatorului de cuplaj se considera nula, iar reactanta condensatorului parazit infinita. Circuitul echivalent este redat in figura 2b. El se obtine prin scurtcircuitarea condensatorului C_c si eliminarea condensatorului C_p. Notam cu R_s rezistenta de sarcina a etajului alcatuita din R_c si R_b in paralel.

R_s=

Aplicand teoremele lui Kirchhoff se obtine:

U₁ = U_g - R_gI₁

U₂ = _-R_sI₂

Si tinand seama de ecuatiile cu parametrii hibrizi:

U₁ = h₁₁I₁ + h₁₂U₂

I₂ = h₂₁I₁ + h₂₂U₂

Stiind ca amplificarea in current este :

A₁ =

Se obtine : A_{1 =,} daca h₂₂ = 0 se obtine A_I h₂₁

Impedanta de intrarea considerate pur rezistiva: R_intr =

R_intr =

h= h₁₁h₂₂ -h₁₂h₂₁

h₁₂ 0 ; h₂₂ Þ R_intr h₁₁

Amplificarea in tensiune: A_U =

A_u= -

h₁₂ 0; h₂₂ ÞA_u= -

in care s-a notat cu -(panta tranzistorului)

Impedanta de iesire R_ies=cand U_g= 0

R_ies=

Dh 0; h₁₂ Þ R_ies=¥

Regiunea frecventelor joase este regiunea unde capacitatea de cuplaj si cea de emitator au efecte importante, iar capacitatile parasite au efecte neglijabile .

Schema echivalenta a etajului este reprezentata in figura 2c.

Se obtine:

In care w_j=

Pentru a determina frecventa limita inferioara punem conditia ca amplificarea sa scada la din valoarea de la frecvente medii.

Regiunea frecventelor inalte este regiunea unde capacitatea de cuplaj sic ea de emitor au efecte neglijabile, tinem seama de capacitatea parazita C_c. Circuitul echivalent este prezentat in figura 2d.

Notam cu: C_p capacitatea totala parazita,

R_prezistenta echivalenta formata din circuitul derivatie dat de rezistenta de iesire a lui T1, rezistenta de collector a lui t1 si R_b:

R_p=R_ies1 R_c R_b = R_ies1 R_c R₃ R₄ R_intr2

Definitie:

Amplificatoarele de putere au rolul de a debita puterea necesara in sarcina in conditiile unui randament energetic cat mai ridicat, a unei amplificari de putere maxime cu distorsiuni minime ale semnalului amplificat.

• Cuplajul cu sarcina

Pentru realizarea unui transfer maxim de putere in impedanta de sarcina, cuplajul intre iesirea amplificatorului si sarcina se face prin transformator.

Figura 6.1

Schema electrica a transformatorului cu cuplaj, in care:

n₁,n₂ - nr. spire infasuratoare,

r₁,r₂ - rezistenta electrica a infasurarii primare, respective secundare,

Z₁ - impedanta pe care o ,,simte" amplificatorul de putere la iesirea sa,

Z₃ - impedanta de sarcina (a difuzorului).

Amplificatoarele de putere pot functiona in clasele A, AB sau B (aveasta functionare se refera la durata de circulatie a curentului de iesire din dispozitivul electric, relative la durata unei perioade a semnalului). Ilustrarea acestor clase functionare este data. Fig.6.2

 

Figura 6.2

Schema unui etaj amplificator de putere cu transistor in conexiunea clasa A, este data in figura 6.3

Presupunand un transformator ideal, fara pierderi (r₁=0), pentru regimul de curent continuu teorema a doua a lui Kirchhoff in circuitul de iesire se scrie sub forma:

in care U_Co si I_CO sunt componente continue alea tensiunii collector-emitor, respective curentului de collector in punctual static de functionare. Punctul static de functionare poate fi ales in domeniul limitat de curentul de collector maxim admisibil I_Cmax tensiunea collector-emitor maxim admisibila U_CEmax (tensiunea de strapungere in montaj EC) si hiperbola de disipatie corespunzatoare puterii care poate fi disipata de transistor, fara a depasi P_dmax . Pentru obtinerea unei puteri cat mai mari se recomanda ca acest punct sa se aleaga cat mai aproape de hiperbola de disipatie, printr-o polarizare adecvata a bazei, deci printr-o dimensionare convenabila a divizorului de polarizare R₁, R₂.

Amplificator de putere clasa A: schema etajului

Reprezentand grafic ecuatia, care este dreapta statica de functionare (in c.c), la intersectia ei cu caracteristica i_B=I_BO se obtine punctual de functionare M. Caracteristica dinamica a etajului se traseaza ducand prin M o dreapta ceface cu axa abciselor unghiul a. In cazul avestui etaj,cuplat cu sarcina printr-un transformator considerat ideal , rezistenta de collector, de curent alternative, intre punctele A si B, este

in care R_s este rezistenta de sarcina din secundarul transformatorului.

Amplificator de putere clasa A: caracteristica dinamica

La aplicarea unui semnal sinusoidal la intrare, punctual de functionare se deplaseaza pe caracteristica dinamica descriind doua segmente, respective a tensiunii de colector U_CM.

In aceste conditii, puterea utiladin primar, egala cu cea de secundat (din sarcina), este :

Neglijand puterea pierduta pe rezistenta de emitor (de valoare foarte mica sau chiar absenta din schema), se poate considera . In aceste conditii, puterea absorbita de sursa:

Se observa I_CM = I_CO iar U_CM U_CO

rezulta:

h

Dezavantajul etajului este ca pe langa h mic, tranzistorul consuma putere si in absenta semnalului.

Avantajul este ca nu introduce distorsiuni neliniare.

Amplificatoarele de putere in clasa B elimina dezavantajul celor in clasa A,cele 2 tranzistoare complementare sau cvasicomplementare reproducand pe rand cate o alternanta a semnalului sinusoidal aplicat la intrare. Acest tip de functionare se numeste "in contratimp" si se foloseste aproape in exclusivitate, in present, in etajele finale de putere.

Constructia amplificatorului de putere in contratimp tine cont de tipul tranzistoarelor de putere folosite si anume:

-pentru tranzistoarele de acelasi tip, in montaj simetric este necesar un etaj de defazare (care va excita pe rand cele doua tranzistoare simetrice-pentru functionarea in contratimp).

Etajul de defazare poate fi fie un transformator cu priza median,fie un transistor defazor cu cuplaj RC (Semnalele din colectorul si emitorul unui transistor atacat in baza cu o tensiune sinusoidala sunt in antifaza).

In ambele cazuri cuplajul cu sarcina se face printr-un transformator de iesire cu priza mediana (Fig.6.5)

a) excitate prin transformator cu priza mediana

b) excitate de la un etaj defazor u sarcina distribuita

c)caracteristica dinamica (de iesire) a etajului

Figura .6.5

Montaj cu tranzistoare npn simetrice

-pentru tranzistoare complementare - de tip opus (npn si pnp) nu mai este necesara defazarea semnalului de intrare. Cele 2 tranzistoare de putere complementare sunt "deschise" de una dintre alternante si blocate pentru cealalta. Cuplajul cu amplificatorul de tensiune precedent se face prin condensator. Cuplajul cu sarcina se face fie direct (cand se folosesc 2 surse de alimentare), fie prin condensator (cand se foloseste o sursa de alimentare de valoare dubla) (fig.6).

OBSERVATIE:

Eliminarea condensatorului de cuplaj cu sarcina prezinta doua avantaje:
- nu se mai foloseste o piesa voluminoasa si scumpa,

- nu redau correct si frecventele foarte joase din spectrul audio.

a)cu sarcina cuplata direct; b) cu sarcina prin condensator

Figura 6.6

Montaj cu tranzistoare complementare

Distorsiuni. In cazul in care tranzistoarele complementare folosite nu au parametrii perfect identici sau valoarea curentului de colector in absenta semnalului - I_CO (curent de repaus) este zero, la trecerea starii de conductie de la un transistor la celalalt apar distorsiuni de racordare (Fig.6.7).

a)forma curentilor prin tranzistoarele b)Forma corecta a curentilor prin

finale prin difuzor, in situatia unui tranzistoarele finale si prin

curent de repaus nul  difuzor, pentru un curent de

repaus corect reglat

Figura 6.7

Distorsiunea este suparatoare la volum mic, dar dispare cand se mareste I_CO.

Avantajele amplificatoarelor in contratimp:

-randamentul ridicat (h_max

-distorsiuni reduse,

-utilizarea optima a transformatorului,

Posibilitatea eliminarii ambelor sau cel puin a unuia dintrea transformatoare

Definitie:

Amplificatoarele cu reactie sunt amplificatoare la care o parte a semnalului de iesire revine la intrarea acestuia.

Structura:

-amplificator fara reactie

-cuadripol de reactie

Ä        - comparator - compara semnalul de intrare ( U_int) cu semnalul de la cuadripolul de reactie (Ur =bU_ies)

- amplificator cu reactie

Dependenta amplificarii cu reactie A' de amplificarea fara reactie A si factorul de reactie b

Tipuri de retele de reactie

Influenta reactiei negative asupra amplificarii

• micsoreaza amplificarea

Amplificarea cu reactie A' este mai mica decat A fara reactie de (1-bA) ori

• mareste stabilirea amplificatorului

Stabilirea amplificatorului cu reactie se defineste ca raportul dintre variatia amplificari cu reactie si amplificarea cu reactie.

DA reprezinta variatia amplificarii pentru amplificatorul fara reactie.

• Mareste banda amplificatorului

frecventa de taiere la frecvente joase

Frecventa de taiere la frecvente inalte crescand creste banda

• Asigura independenta amplificarii de parametrii amplificatorului

Daca bA>>1, A'= -1/b. Se observa ca amplificarea cu reactie depinde numai de factorul de reactie si nu mai depinde de calitatile amplificatorului.

• Mareste impedanta de iesire pentru tipurile de retele cu iesire parallel.

• Micsoreaza nivelul distorsiunilor neliniare

Intre factorul de distorsiune al amplificatorului cu reactie (d') sic el al amplificatorului fara reactie (d) exista relatia:

Generalitati:

Definitie:

Amplificatoarele a caror caracteristica esentiala consta in faptul ca trebuie sa amplifice semnale cuprinse intre frecventele foarte joase (theoretic 0 Hz, practic - cativa herti), pana la frecvente de ordinal MHz sau chiar zeci de MHz. Ele trebuie sa redea semnalele de intrare cu distorsiuni minime liniare si neliniare.

Observatii:

Datorita agravarii efectelor reactantelor din circuit, in special a celor capacitive, caracteristica amplitudine-frecventa a acestor amplificatoare prezinta caderi foarte accentuate, atat in domeniul frecventelor inferioare cat si in domeniul frecventelor superioare din banda de trecere.

Remediu:

Compensarea acestor efecte se face cu ajutorul unor circuite de corectie, atat pentru frecvente inalte cat si frecvente joase.

In cazul amplificatoarelor de banda larga, un parametru essential este produsul

amplificare - banda PAB:

PAB=A₀B- SR_s(f_s-f_j) SR_s ; (f_j

Norme de protectia muncii

Legea ce ne asigura protectia muncii este Legea nr.90/1996.Legea prevede normativele de aplicare, dupa cum urmeaza :

Art.1. Norme generale de protectie a muncii care cuprinde masurile principale de prevenire a accidentelor de munca si bolile profesionale.Masurile au ca scop prevenirea,eliminarea sau diminuarea factorilor de risc, de accident sau imbolnavire profesionala fiecarei componente in parte.

Art.2. Normele generale de protectie a muncii sunt aplicate tuturor persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine ce desfasoara activitati legale pe pamant romanesc, salariati, membri cooperatori, persoane angajate cu forme legale precum si ucenicilor, elevilor sau studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

Art.55. Invatamantul de toate gradele, de stat sau particular va include in programa analitica cursuri speciale care sa cuprinda cunostinte de protectia a muncii atat generale cat si cu specific profilului de invatamant.

Art.56. Instruirea de protectie a muncii la nivelul persoanelor fizice si juridice cuprinde trei faze :

instruirea introductive generala ;

instruirea la locul de munca ;

instruirea periodica .

Normele specifice de protectie a muncii sunt:reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de protectie a muncii.

Scopul acestor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente in cadrul acestei activitati proprii celor patru elemente componente ale sistemului de munca:executant,sarcina de munca,si mediul de munca.Astfel,se are in vedere:

analizarea si evaluarea normelor de protectie a muncii ;

identificarea aparatelor din dotarea laboratorului ;

identificarea functiilor aparatelor din laborator

Instruirea personalului

Toti lucratorii sunt obligati sa utilizeze echipamente individuale de protectie adecvate conform normelor de acordare si utilizarea,echipamentului individual de protectie emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Instructajul de protectie a muncii se efectueaza tuturor persoanelor care depun o activitate cu character obiectiv productive de manipulare,transport,intretinere ,reportaj precum si celor care prin natura obligatiilor profesionale conduc aceste activitati.

Organizarea locului de munca si activitati

Inainte de inceperea lucrarii persoanele trebuie sa verifice starea si functionarea uneltelor,sculelor,utilajelor si a tuturor componentelor si dispozitivelor ce urmeaza a fi utilizate si se vor lua masuri pentru a nu fi folosite decat cele corespunzatoare din de vedere al protectiei muncii.

Este interzisa utilizarea sculelor sau al oricarui echipament tehnic improvizat sau care prezinta defectiuni.In locurile de munca in incinte cu risc de intoxicare cu diferite gaze de axfisiere,inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ventilarea spatiului si verificarea prin probe atmosferice din spatial respectiv.Echipamentele tehnice din incaprile de lucru vor fi fixate si vor fi dotate cu dispozitive de protectie in stare buna.Instructiunile tehnice de exploatare si de utilizare a dispozitivelor de protectia muncii vor fi afisate.Locurile de munca vor fi mentinute in stare de curatenie.

Este interzis sa se execute operatii de inlocuire,reparatii,interventii de orice fel la echipamente de telecomunicatii folosite in procesul de munca.

Iluminatul natural si artificial se va realize astfel incat sa asigure o buna vizibilitate la locul de munca.Corpurile de iluminat trebuie curatate periodic.In incaperile de lucru se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de protectia muncii referitoare la activitati.Lucrarile care prezinta pericol de electrocutare se vor executa sub supravegherea sefului de echipa.

Protectia impotriva electrocutarii

La exploatarea instalatiilor electrice trebuie sa se execute normele specifice de protectie a muncii.Este interzisa punerea sub tensiune a instalatiilor echipamentelor si utilajelor electrice care prezinta pericol de atingere a pieselor aflate normal sub tensiune.La montarea scurtcircuitelor de protectie trebuie sa se respecte ordinea urmatoare a operatiilor :

a)     verificarea tensiunii

b)     legarea scurtcircuitorului la pamant

c)     legarea scurtcircuitorului la bornele de faza

Toate prizele electroalimentare,cordoanele,prelungitoare alimentate cu tensiune mai mare de 60V trebuie echipate cu prize de tip scho adica cu un contact separat pentrul firul de masa.

Nu se admite,sa se lucreze la instalatiile electrice cu mainile ude.

Nu se utilizeaza curentul electric la tensiune care depasesc pe cele stabilitae.

Nu se ating conductoarele neizolate sau insuficient isolate.

In incintele in care se afla tablouri electrice pot fi acoperite cu afisele respective pentru a preveni pericolul de accidentare.

Dupa terminarea lucrarilor, condesatoarele se vor descarca prin scurtcircuitarea terminalelor cu un conductor pana cand se descarcarea este completa.

Gravitatea electrocutarii depinde de:

rezistenta electrica medie a corpului (100 ohmi) ;

la producerea unui incendiu trebuiesc inlaturate materialele combustibile si defectele de izolatie.

Protectia impotriva incendiilor si a exploziilor

In incaperile cu pericol de incendiu si explozii sunt interzise:fumatul,intrarea cu foc deschis,producerea de scantei,lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului din materiale sintetice.In acest scop, pe usa de acces se vor monta placute avertizoare.Este interzis fumatul in alte locuri decat cele stabilite prin normele tehnice P.S.I.

In cazul producerii incendiilor la tablourile electrice nu se admite folosirea instinctoarelor cu spuma si numai celor cu dioxid de carbon.In caz de incendiu se va intrerupe imediat alimentarea cu energie electrica a sectoarelor incendiate si a celor amenintate de incendiu.Se va proceda imediat la singerea incendiului.

Prevederi generale

Fiecare lucrator va fi instruit pentru a acorda primul ajutor in caz de electrocutare sau alte accidente.Echipamentele de protectie si de lucru nu vor prevazute cu fermoare ci cu nasturi.Pentru lucrarile de constructii si intretinere la antene,paratrasnete etc. Se va tine seama de N.S.P.M. , pentru constructi si lucrari la inaltime.Toate normele de protectie a muncii referitoare la echipamentele analogice se aplica si in cazul echipamentelor digitale.

Masurile de protectie electrocutarii prin atingere directa sau indirecta sunt prevazute in normale generale de protectie a muncii.