Daunatori polifagi

Daunatori polifagi

Din grupul mare al daunatorilor polifagi ai culturilor agricole, apro­ximativ 32-36 de specii sunt extrem de periculoase, in unii ani, in anu­mite zone, daca nu se aplica masurile corespunzatoare de combatere. Printre cei mai importanti daunatori se numara: coropisnita, lacus­tele din ordinul Orthoptera, viermii albi, viermii-sarma etc. din ordinul Coleoptera, viermii cenusii din ordinul Lepidoptera etc.

COROPISNITA - Gryllotalpa gryllotalpa Latr. Ord. Orthoptera, Fam. Gryllotalpidae. Sin.: Gryllotalpa vulgaris Latr., Curtilla vulgaris L.

Este raspandita in Europa, in nordul Africii si in Asia Occidentala. In Romania este frecventa in toate zonele de cultura a legumelor.

Descriere:

Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de 35-50 mm lungime, de culoare castanie-inchis dorsal si mai deschisa ventral. Aripile anterioare sunt scurte, pergamentoase, de culoare bruna-deschisa, iar cele posterioare sunt bine dezvoltate, membranoase. Abdo­menul terminal prezinta o pereche de cerci lungi. Oul este elipsoidal, galben-masliniu, de 3-3,5 mm lungime. Larva asemanatoare adultului, dar mai mica si aptera, la aparitie este alba, iar apoi castaniu-negricioasa.

Biologie si ecologie

Coroptsnita are o generatie la 2 ani (Lemeni si Szekely, 1967). Ierneaza ca larve de varstele a II-a sau a III-a si ca adult, in sol, la diferite adancimi. In timpul perioadei de vege­tatie larvele si adultii coropisnitei populeaza straturile superficiale ale solului, in care sapa numeroase galerii si ataca partile subterane ale plan­telor. In luna mai sau la inceputul lunii iunie adultii parasesc galeriile si ies la suprafata pentru zborul de imperechere. Dupa copulatie, fe­melele sapa cuiburi in sol, de obicei la 10-15 cm adancime, in care depun ouale. Cuibul are marimea unui ou de gaina si este prevazut cu mai multe iesiri. In cursul perioadei ovipozitare, care dureaza 8-12 zile, o femela depune 134-382 oua. Larvele apar dupa 2-3 saptamani si pana in iarna naparlesc de l-2 ori. Dupa hibernare, in anul urmator, dezvoltarea larvelor continua, naparlind inca de 3-4 ori. Spre toamna se transforma in adulti, care ierneaza.

Plante atacate si mod de daunare

Coropisnita produce pagube mari mai ales in rasadnite, iar in camp la culturile de legume, tutun etc., in­deosebi in regiunile cu terenuri usoare, aluvionare. Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor. In radacinile mai groase de sfecla, morcov etc. si in tuberculii de cartof, insectele rod cavitati mari, iar radacinile subtiri sunt retezate (rasaduri). Uneori sunt ata­cate semintele in faza incoltirii. Coropisnita produce si pagube indirecte prin scoaterea semintelor sau plantelor tinere la suprafata solului, atunci cand sapa galerii.

Combatere:

Se utilizeaza efectuarea araturilor adanci si aplicarea de prasile repe­tate pentru distrugerea cuiburilor de coropisnita si folosirea de momeli toxice pregatite din boabe de cereale, intregi sau faramitate, in amestec cu undelemn (5%) si o substanta toxica (fosfura de zinc 80 P, in con­centratie de 3%), in doza ele 30 kg/ha. Administrarea momelilor in camp se face sub brazda, cu cateva zile inainte de insamantare sau la plantare. Atunci cand plantele sunt rasarite sau plantate in camp cat si in rasadnite, solarii si sere, momelile se aplica prin imprastiere, in gra­mezi mici, la suprafata solului sau se incorporeaza la o mica adancime in sol. In cazul unor infestari puternice se vor aplica tratamente la sol prin prafuire cu pulberi de lindan (Lindatox 3 PP), metilclor + lindan (PEB 5-f 32) etc., in doza de 50-75 kg/ha sau cu produse granulate pe baza de fenitrotion + malation (Galithion 5 G), in cantitate de 30 kg/ha.