Defectele lemnului

Defectele lemnului

Anomaliile lemnului reprezinta neregularitați ale structurii sau compoziției chimice normale. Ele contribuie la scaderea valorii lemnului dar unele, prin aspectul lor, pot ridica valoarea lui.

Pot aparea datorita acțiunii unor factori exteriori, in timpul manipularii sau prelucrarii acestuia. Cele datorate condițiilor in care se dezvolta, naturii speciilor, a solului, tratamentelor aplicate etc. pot aparea la lemnul rotund de la stadiul de puiet pana la maturizarea arborelui.

Cele mai frecvent intalnite sunt:

a - defectele de forma ale sortimentelor de lemn rotund;

b - de structura;

c - noduri;

d - crapaturi;

e - gauri și galerii de insecte;

f - colorații și alterații;

g – depuneri anormale etc.

a – un prim defect ar fi ca dupa taiere, doborare și inlaturarea cracilor, trunchiul nu are forma cilindrica ci conica.

Apoi curbura, este devierea curba a axei arborelui, intr-un plan pe toata lungimea, mai multe curburi in același plan sau o curbura in mai multe planuri. Acest defect duce la un randament scazut la debitare (pierderi), sortimente cu dimensiuni reduse, cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crapaturi și deformari la uscare.

Insabierea este o curbura simpla la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri in panta). Daca este mare curbura atunci se inlatura zona.

Conicitatea este descreșterea treptata a trunchiului, de la baza catre varf. Daca este foarte pronunțata, duce la micșorarea randamentului in sortimentele debitate.

Labarțarea este ingroșarea anormala la baza trunchiului. Și in cazul ei, daca este prea mare, se inlatura.

Canelura reprezinta valurarea conturului exterior sau apariția de denivelari longitudinale pe trunchi, in timpul creșterii. Acest defect il gasim frecvent la carpen, anin, ienupar, corn, tisa și brad. Forma sinuoasa a conturului se transmite și la inelele anuale.

Ovalitatea apare la baza sau pe o porțiune mai mare din trunchi. Se observa in secțiunea transversala o forma de elipsa. Devine defect cand este prea pronunțata.

Infurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte in 2-3 tulpini dand naștere la ramificații care se dezvolta ca tulpini separate. In zona de infurcire lemnul are o structura neuniforma, secțiunea avand 2-3 inimi și coaja infundata.

b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului.

Excentricitatea reprezinta o situare a maduvei excentric fața de centrul secțiunii și se gasește in special la arborii crescuți pe terenuri inclinate.

Excrescența este o umflatura de forma variata, pe trunchi, cu structura neregulata, avand noduri de diferite forme.

Fibra creața este o ondulare in creștere a fibrelor, intalnita mai ales la paltin și fag. Deși defect, este mult apreciat la producerea furnirelor.

Fibra inclinata inseamna devierea fibrelor fața de axa longitudinala. Creeaza greutați la prelucrarea lemnului, ii reduce mult rezistența.

Fibra rasucita se datoreaza poziției elicoidale a fibrelor in jurul axei arborelui. Aceasta duce la un lemn slab calitativ, care se despica și prelucreaza greu.

Neregularitatea lațimii inelelor anuale este datorita creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol, mod de vegetație etc. Rezulta un material neomogen cu o comportare neuniforma.

Inimile concrescute se formeaza cand se dezvolta doua sau mai multe tulpini, conturul exterior avand o forma eliptica sau trapezoidala. De cele mai multe ori in interiorul tulpinii se afla și coaja infundata.

Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere in special la rașinoase (brad, pin, larice), la arborii expuși la acțiunea vantului sau la cei pe pante. Spre inclinarea terenului sau in partea opusa vantului iau naștere inele anuale mai late, cu celule cu pereți groși, colorate mai intens. Forma secțiunii este in general ovala, cu inima excentrica iar materialul din zona respectiva se umfla și contrage mai puternic decat cel normal.

c – rezulta in urma creșterii și dezvoltarii cracilor la arbori, dar in urma taierii sau uscarii lor, nodurile sunt inglobate in trunchi fiind acoperite de inelele anuale. Reprezinta unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului.

Dupa forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde, ovale, alungite.

Dupa poziția lor in piesa pot fi: pe fața, pe cant, pe muchie, transversale, longitudinale, strapungatoare, nestrapungatoare.

Dupa gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate, grupate, mustața.

Dupa gradul de aderența cu lemnul inconjurator pot fi: concrescute, parțial concrescute, cazatoare.

Dupa gradul de sanatate, integritate și colorație pot fi: sanatos, vicios, putred, crapat, normal colorat, de culoare inchisa.

d – pot fi interne, nevizibile, exterioare, de capete, inelare. Pot fi cauzate de ger, de desprinderea parțiala a inelelor anuale, de tensiunile interne sau de uscarea rapida la vant sau soare.

e – aceste defecte se intalnesc in special la rașinoase, iar foioasele precum plopul, aninul, mesteacanul, fagul, stejarul, nucul etc. sunt atacate de insecte și inainte și dupa ce lemnul este taiat, debitat chiar și produs finit.

f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normala a lemnului. Sunt provocate de ciuperci, bacterii etc. In majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare.

- albastreala este o colorație albastruie cenușie provocata de ciuperci.

- inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis pana la brun a parții centrale a trunchiului, cu un contur neregulat.

- inima stelata a fagului este o colorație anormala a parții centrale, bruna-roșiatica pana la cenușie-negricioasa, cu contur stelat (stadiu avansat de alterare).

- inima neagra a paltinului este o colorație anormala negricioasa a zonei centrale a trunchiului de paltin.

- putregaiul interior apare la lemnul rotund in partea centrala.

- rascoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag, mesteacan, carpen, paltin, tei, anin, plop etc., prin atacare de ciuperci xilofage.

- lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate in interiorul duramenului.