Daunatorii vitei de vie

Daunatorii vitei de vie

Filoxera vitei de vie - Phylloxera vastatrix

Raspandire. Filoxera este originara din America de Nord (reguine Alegani), unde si astazi traieste pe numeroase specii de vita salbatica. in Europa, filoxera a fost semnalata pentru prima data in anul 1863, in serele din jurul Londrei (Anglia) si in Franta (Pujault si Bordeaux). Treptat filoxera s-a raspandit si in alte tari din Europa. in Romania filoxera a fost observata in anul 1884, in podgoria Dealul Mare, de unde s-a raspandit in toate podgoriile.

Descriere:Filoxera prezinta 4 forme si anume:

1. -forma galicola;

2. -forma radicicola;

3. -forma sexupara;

4. -forma sexuata.

Forma galicola are doua tipuri:

a.) fundafrixul are corpul piriform, de 1,5-2,0 mm lungime, de culoare bruna, usor bombat dorsal si cu abdomenul subtiat posterior.(Fig. 88).

b) fundatrigenele au corpul globulos, de 1,5-1,8 mm lungime si 1,0-1,2 mm l.iiiine, de culoare galbena-portocalie. Abdomenul este ingustat posterior. Rostrul Bite lung iar antenele sunt formate din 3 articole, dintre care ultimul este cel mai dezvoltat.

Forma radicicola are corpul oval, de 0,8-1,0 mm lungime, de culoare Variabila, dupa anotimp: vara galben-roscat, iar iarna castaniu-inchis. Pe partea dorsala se gasesc 70 de tuberculi mici, dispusi in randuri simetrice.

Forma sexupara are corpul alungit, de 1,0-1,3 mm lungime, de culoare gilbena-portocalie, in afara de mezotorace care este brun-inchis. Este singura forma cu aripi, care sunt mai lungi decat corpul. in afara de ochii compusi, mai are si 3 ocoli.

Forma sexuata (femele si masculi) au corpul alungit, de culoare galbena, lipsita de aripi si aparat bucal. Femela are corpul de 0,45-0,50 mm lungime, iar masculul de 0.21-0.30mm.

Oul de iarna este eliptic, avand chorionul gros, reticulat, de culoare galbena la depunere iar mai tarziu devine brun-deschis. Lungimea oului este de 0,27-0,38 mm.

Oul de vara este elepitic,galben,de 0.18-0.22 mm lungime.

Fig. 88 Filoxera vitei de vie - Phylloxera vastatrix

a. - femeia galicola; b. - gala pe frunza, in sectiune cu oua; c. - lastar de vita-

de-vie cu frunze daunate; d. - femela radicicola; e. - radacini atacate (dupa Bognar si Huzsian)

Biologie. Filoxera prezinta doua cicluri bine distincte:

a.) un ciclu complet pe vitele americane (Vitis riparia, Vitis rupestris etc.) sau pe hibrizi, prezentand cele 4 forme morfologice: galicola, radicola, sexupara si sexuata. In acest caz ierneaza ca ou de rezistenta depus pe partile aeriene ale vitei si ca larve pe partile subterane ale vitei de vie.

b.)un ciclu incomplet pe vitele europene (Vitis vinifera) fiind reprezentata in principal prin foma radicicola, care se dezvolta pe partile subterane ale vitei de vie (radacini, radicele) si mai putin prin forma galicola, care nu prezinta importanta economica.

Plante atacate si mod de daunare. Filoxera este un daunator specific genului Vitis, traind pe diferite specii salbatice si cultivate: Vitis riparia, Vitis rotundifolia, Vitis califoraica etc. Toate aceste specii nu sunt atacate in aceeasi masura.

Millardet emite ideea ca rezistenta la atacul filoxerei este o insusire ereditara a unor specii si soiuri de vita-de-vie; singura specie imuna la filoxera este Vitis rotundifolia.

Cel mai periculos este atacul de pe radacini produs de forma radicicola care inteapa si suge seva din tesuturi. In locurile atacate, tesuturile se deformeaza si se hipertrofiaza aparand umflaturi denumite „nodozitati' si „tuberozitati'. Nodozitatile apar pe radacinile subtiri (radicele) si au o forma caracteristica de cioc, iar tuberozitatile apar pe radacinile mai groase, avand 4-10 mm lungime si 1-3 mm grosime. Radacinile cu nodozitatile se usuca total, iar in cele cu tuberozitati. tesuturile se necrozeaza si se rup, formandu-se porti pentru patrunderea diferitelor microorganisme. Vitele atacate se debiliteaza, au frunzele vestejite, dau productii din ce in ce mai mici si in decurs de cativa ani se usuca. Atacuri mai puternice se constata la vitele europene cultivate pe soluri grele, pagubele pot ajunge la 70-90%.

Forma galicola ataca frunzele de la varful lastarilor. In urma inteparii si sugerii sucului celular, pe partea inferioara a frunzelor apar gale sub forma unor urne neregulate, de marimea unui bob de mazariche sau de mazare. La inceput, galele au o culoare galbena-verzuie, iar apoi cafeniu-brunii. Pe o frunza se pot forma 15-30 gale. In urma atacului metabolismul frunzelor este redus, ceea ce determina ca lemnul lastarilor sa nu se matureze. Atacul formei galicole prezinta importanta pentru plantatiile de portaltoi, obtinandu-se un material de slaba calitate.

Masuri de prevenire si combatere. Cea mai importanta masura de combatere a filoxerei este altoirea soiurilor de vita-de-vie europeana pe portaltoi americane (Vitis riparia, Vitis rupestruis, Vitis berlandieri) sau hibrizii lor.

Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie pe radacini proprii este posibila numai in terenuri nisipoase (cu peste 60% bioxid de siliciu), unde filoxera nu se poate dezvolta.

Fiind un daunator de carantina externa, se recomanda ca tot materialul saditor viticol sa fie controlat si liber de filoxera, mai ales asupra butasilor de import-export.

In focare izolate, butucii atacati se scot, iar solul se trateaza cu diferite substante care actioneaza sub forma gazoasa: dicloretan, bromura de metil etc.

In ultimul timp pentru combaterea formei radicole se foloseste preparatul Phyllodin R. aplicat in doua etape: primavara, inainte de dezmugurit; in prima jumatate a lunii iunie.Pentru fiecare tratament se aplica cate 180-200 kg/ha.

La infestari puternice cu forma galicola se executa tratamente chimice cu: Carbetox 3 7 CE -0,4%, Sinoratox 35 CE -0,15%, Decis 2,5 CE -0,02%, etc.

Carabusul marmorat – Polyphylla fullo
ordinul Coleoptera, familia Scarabaeidae

nBiologie si ecologie. Are o generatie la 3 ani, mai rar la 4 ani. Stadiul larvar se esaloneaza pe o perioada de 33-34 luni, iar celelalte stadii se dezvolta 2-3 luni, din care peste o luna apartine zborului adultilor.Ierneaza toate cele 3 ierni ca larva in sol,la 35-60 cm adancime. In ultima iarna se gaseste ca larva de varsta a III-a , care ajunge la maturitate in luna mai, cand se transforma in pupa. In iunie-iulie, apar adultii, care la scurt timp se imperecheaza si depun oua. Acestea sunt depuse in terenurile usoare, nisipoase, eselonandu-se pana la inceputul lunii august. Larvele aparute traiesc in sol , iar spre sfarsitul toamnei, se retrag la o adancime mai mare in sol , pentru iernare.

nPlante atacate si mod de daunare. Este o specie polifaga. Produce pagube ca larva, la numeroase plante de cultura, care se hranesc cu radacinile plantelor, in care sapa cavitati sau galerii, uneori retezandu-le. Pagube mai mari se inregistreaza in terenurile nisipoase, cand numarul larvelor la m² poate ajunge pana la 8-12.

Masuri de prevenire si combatere:

-adunarea adultilor la aparitie;

-prasile repetate pentru distrugerea galeriilor;

-tratamente chimice la aparitia adultilor,utilizand unul din urmatoarele produse: Carbetox 0,4%; Sinoratox 0,15%, etc.