1.1Aparitia si dezvoltarea asigurarilor
Viata oamenilor nu este intotdeauna senina.Indiferent cat de multa grija acordam evitarii problemelor sau protejarii bunurilor,nu putem fi niciodata siguri ca vom avea succes.Unele evenimente negative implica traume psihice si pierderi financiare semnificative de cele mai multe ori ducand inevitabil spre faliment personal, familial sau comercial.
Sociologul Abraham Maslow a stabilit o ierarhie a nevoilor pe 5 nivele:
Nevoi fiziologice cum ar fi hrana,apa,adapost
Nevoi de securitate ,siguranta personala,absenta temerilor
Nevoi sociale
Nevoi de apreciere
Nevoi de autoimplinire
Dupa cum se observa din aceasta scala dupa ce individul ,familia sa a ajuns sa-si satisfaca nevoile primare de hrana, caldura,adapost contra frigului iernii ,ploii ,caldurii simte nevoia conservarii acestor castiguri pe termen lung dar in acelasi timp exista tendinta sa se uite costurile si greutatile suportate pentru a dobandi aceste bunuri .
Dezvoltarea societatii se exprima prin stradaniile individuale si colective de prevenire a unor evenimente nedorite si de limitare a pagubelor pe care le genereaza si de inlaturare a efectelor negative a acestor evenimente.
Aparitia asigurarii ca o categorie istorica, nu s-a putut organiza decat pe acea treapta de dezvoltare a societatii omenesti in care au existat sursele de creare a fondului de asigurare si banii cu functiile lor de plata si de acumulare .
Istoria atesta faptul ca inca din tipuri stravechi oamenii au fost preocupati de prevenirea si mai ales de a suporta in comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte si nedorite.
O compensare a prejudiciilor este posibila prin efortul individual al fiecarei persoane fie ca este vorba de persoana fizica sau de persoana juridica,prin crearea de rezerve proprii cu destinatie speciala sau prin eforturi comune de constituire a unor fonduri ,bazate pe aportul unui numar mare de persoane amenintate de aceleasi pericole.
Actiunea de asigurare in forma embrionara si bazata pe o notiune confuza a compensarii sanselor este insa tot atat de veche ca si instinctul de solidaritate umana,existenta ei fiind consemnata sub diferite forme ,in documente istorice.Ideea asigurarii,respectiv a pagubelor in comun s-a manifestat la cele mai vechi popoare cum ar fi egiptenii,evreii,care au fost afectati intr-o masura mai mare de calamitati naturale si care au initiat relatii de intrajutorare si colaborare.
Spre exemplu, in Babilonia proprietarii de corabii trebuiau sa se inteleaga intre ei pentru ca acela care isi pierde corabia sa fie sustinut financiar pentru a dobandi o alta corabie in locul celei pierdute.
Documentele istorice atesta ca dorinta de asigurare s-a manifestat si in Grecia Antica.
O alta institutie juridica era reprezentata de imprumutul maritim cunoscut in Grecia si Roma , ce se concretiza in contractarea unui credit pentru plata marfurilor transportate care trebuia inapoiat chiar daca vasul nu ajungea cu bine la destinatie .
In Roma Antica exista chiar un Regulament al Colegiului Funerar din Lavinium, colegiu care grupa membrii intr-o asociatie ce functiona pe baza unor cotizatii de inscriere si a unor plati periodice in scopul intrajutorarii familiilor in cazul decesului unui membru, probabil cea mai veche forma de asigurare de viata.
In perioada Evului Mediu Timpuriu , in unele tari europene , indeosebi in tarile care desfasurau un comert de amploare pe mare cum ar fi Anglia, Italia,Spania,Olanda,Portugalia, Franta au aparut primele asigurari maritime.Acestea aveau ca obiect al asigurarii ,corabia , marfa transportata si echipajul iar ca riscuri acoperite scufundarea vasului de catre furtuna,esuarea,pirateria,manipularea gresita in porturi a marfurilor la incarcarea si descarcarea acestora.
Primele operatiuni de asigurari maritime apar in in secolul al XIII-lea in porturile italiene ca urmare a dezvoltarii comertului maritim, dintr-o transformare treptata , corespunzator cerintelor noi impuse de traficul comercial a"imprumutului maritim greco- roman ", care facea parte din mostenirea culturala a antichitatii.
Astfel s-a descoperit de curand o scrisoare a unui oarecare Antonio armator din Venetia catre omul sau de incredere din Barcelona datata in anul 1257 in care il critica spunand-ui:"Cine esti tu? Esti oare Dumnezeu ,de ai dat drumul navei din Barcelona fara asigurare? "De altfel tot la Venetia s-a descoperit prima polita de asigurare datata in anul 1369 care era tot o polita maritima.
Prima codificare a legislatiei asigurarilor a aparut in Italia, iar printre primele texte oficiale fiind"Regulile editate de Uffizio de Marcanzia din Genova"apoi incepand cu 1435 au fost publicate 5 ordonante cunoscute sub denumirea de "Legislatia Catalana"
Alte legi si ordonante ce reglementeaza asigurarile ,au aparut in secolul al XV-lea si in prima parte a secolului al XVI-lea cum ar fi :Rouen in 1500"Guidon de la mer"la Florenta in 1523 numita "Ordonanta pentru reglementarea asigurarilor".
In 1601 in Anglia apar primele statute ale legislatiei asigurarilor iar una dintre primele atestari documentare de pe pamant britanic ne vine din cafenea londoneza a domnului Lloyds in anul 1643.Aici se adunau toti proprietari de nave, rude ale marinarilor plecati pe mare, si tot aici veneau pentru prima data dupa ce debarcau capitani vaselor, cu vesti proaspete despre vasele intalnite de ei pe mare .Exista chiar un registru in care erau trecute asceste date .Din nefericire nu intotdeauna aceste vesti erau bune,ducand inevitabil si pragmatic la primele asigurari britanice de tip maritim.
1.2.Inceputurile asigurarilor in Romania
Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri,persoane si de raspundere civila desfasurata in tara noastra se intinde pe o perioada de peste 168 ani mai exact din anul 1835 cand la Braila s-a infiintat primul birou al companiei de asigurari Generali Assicurazioni S.p.a.cu sediul la Trieste in partea italiana a Imperiului Austriac .Aceasta companiei prin biroul sau de la Braila asigura transporturile fluviale de cereale ale exportatorilor, asigurari civile, comerciale si de persoane .
Prima societate de asigurari care a fost infiintata pe teritoriul actual al Romaniei in anul 1868 a fost Transilvania apoi au urmat in ordine Dacia (1871),Romania(1873)Nationala(1882)Generala(1897)Agricola(1906)Unirea(1908),
Prima Ardeleana(1911) .
Evolutia societatilor de asigurari este puternic marcata de patrunderea si dezvoltarea capitalismului in Principatele Romane, de concentrarea si centralizarea capitalului .Dezvoltarea asigurarilor si centralizarea capitalului pe plan intern a fost insotita de o expansiune pe plan extern a celor mai puternice companii din Principatele Romane .Astfel ,primele societati de asigurare din Bulgaria au aparut ca filiale ale societatilor Dacia-Romania (1883)si Nationala(1889).
In practica acestor societati ,riscurile cu specific agricol lipseau aproape complet , cu toate ca erau solicitate tot mai insistent, iar asigurarea animalelor se impunea ca o necesitate stringenta.
In perioada 1897-1915, unele societati de asigurari au practicat asigurari de animale , Asigurarea Romaneasca si Vulturul, cat si asigurari agricole contra grindinei si secetei-Dacia -Romania,Nationala,Generala si Agricola,operatiunile mentionate neocupand un loc important in volumul activitatii lor.
In perioada interbelica s-a dezvoltat in tara noastra si activitatea asigurarilor de viata.Gradul de cuprindere a populatiei in astfel de asigurari a fost totusi scazut ,majoritatea asiguratorilor orientandu-se spre categoriile sociale avute, care puteau sa contracteze polite la sume mari.In asigurarile de viata numarul asiguratilor nu depasit niciodata 1%din populatia Romaniei.Forma cea mai raspandita era asigurarea mixta de viata cu plata sumei asigurate la termene de expirare a asigurarii sau mai inainte in cazul decesului asiguratului.
Ceea ce caracterizeaza perioada de dupa Primul Razboi Mondial este o patrundere masiva de capital strain in industria asigurarilor din tara noastra.Daca pana in 1918 societatile de asigurare straine participau numai ca actionari la capitalul societatilor romanesti dupa 1918 acestea isi deschid sucursale si agentii proprii pe teritoriul Romaniei.Dintre acestea amintim larga activitate pe care a avut-o Adriatica din Italia, Victoria din Germania,Sun din Marea Britanie si Phoenix din Austria.Remarcam influenta capitalului german in activitatea de asigurare,multe dintre societatile de asigurare ajunsesera sub influenta acestuia,amintim doar de Dacia-Romania,Nationala,Steaua Romaniei,Transilvania,Victoria,Vatra Dornei,Allemania. In preajma celui de-al doilea razboi mondial 11 din cele 21 de societati de asigurare existente pe piata romanesca si care reprezentau peste 70%din capitalul social al intregului sector al asigurarilor il reprezentau marile companii straine de asigurari profiturile realizate fiind in mare parte expatriate.
Cea mai intensa activitate de asigurare din perioada capitalista de dinainte de cel de-al doilea razboi mondial s-a inregistrat in deceniul al patrulea al secolului XX,cand s-au practicat toate formele de asigurare existente la acel moment pe plan mondial si in toate ramurile acestora.
Cel de-al doilea razboi mondial aduce cu sine pe langa restrangerea activitatilor economice din toate domeniile de activitate, si o evidenta restrangere a activitatii de asigurare ,sfirsitul razboiului gasind Romania cu doar 13 societatii de asigurare si 5 reprezentante straine.
In anul 1948 in urma venirii la putere a regimului comunist si a nationalizari, piata libera a asigurarilor isi inceteaza activitatea ,perioada de lichidare a societatilor s-a incheiat la 01.09.1949, cand a fost infiintata Societatea Generala Sovieto-Romana de Asigurari , care a preluat portofoliul si rezervele tehnice ale tuturor celorlalte companii de asigurari .In anul 1953, societatea "Sovromasigurare"a fost lichidata, iar ADAS a preluat si sarcina asigurarilor facultative. Din acel moment s-a instituit monopolul statului in domeniul asigurarilor ADAS fiind singura institutie de asigurare din tara noastra pana in 1990.
In perioada 1949-1990 in conditiile unei economii centralizate activitatea de asigurare s-a caracterizat prin :
Monopolul statului a impiedicat dezvoltarea si diversificarea asigurarilor.Accentul punandu-se pe eficientizarea activitatii asigurarilor si nu pe satisfacerea cerintelor clientilor.
Asigurarile prin efectul legii au detinut o pondere importanta 40% -50% pana in anii 1970. Ulterior , dezvoltarea asigurarilor facultative a determinat scaderea ponderii asigurarilor obligatorii.
Sfera de cuprindere a asigurarilor era putin diversificata. O serie de bunuri si riscuri asigurabile pe plan international nu erau cuprinse in asigurare.
cand ,prin Hotararea Guvernului nr.1297/08.12.1990 s-a desfiintat ADAS ,activitatea acesteia fiind divizata in trei societati comerciale de asigurare pe actiuni:Asigurarea Romaneasca,Astra si Carom.
Asigurarea Romaneasca S.A. a preluat porofoliul asigurarilor facultative de viata , asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autoturisme si a altor asigurari.
Societatea de asigurare si reasigurare ASTRA S.A. a preluat portofoliul societatilor mixte cu participare ADAS in strainatate si cel aferent aigurarilor si reasigurarilor externe.
Agentia CAROM a prelut activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania , cand raspunderea revine unor asigurati al unor societati de asigurare din strainatate si in cazurile in care automobilisti romani asigurati in tara noastra, produc pagube pe teritoriul altor state
2.1 Piata actuala a asigurarilor pe plan mondial
Piata asigurarilor la nivel mondial este in prezent influentata major de trei factori si anume :
Fenomenele meteorologice
Activitatile teroriste
Climatul financiar nefavorabil
Stim ca toate companiile de asigurari cind preiau un risc o fac pecepand o contravaloare numita prima de asigurare.Prima de asigurare se stabileste dupa ce se studiaza statistic riscul respectiv.Acestea statistici ofera informatii privind evolutia riscului, dinamica si dimensiunea acestuia Primii doi factori au surprins companiile de asigurari deoarece nu se incadrau in statistica obisnuita ,generand piederi cu mult peste medie ( practic banii colectati pentru aceste riscuri nu au mai ajuns pentru plata despagubirilor ) .
Fenomenele meteorologice inregistrate la nivel global in ultimii 3-4 ani ,pe areale extinse si de o violenta extrema au expus companiile de asigurari la plata unor daune care au fost fara precedent in istoria asigurarilor.
Intensificarea activitatilor teroriste din toata lumea , culminand cu atentatele din 11 sepembrie din Statele Unite au surprins companiile de asigurari prin intesitatea si dimensiunea lor .Daca pana atunci atentatele teroriste erau de mici proportii si cu pabube materiale minore incepand din 11 septembrie 2001 (cand in Statele Unite s-a comis cel mai grav atentat din istoria omenirii inregistrandu-se pagube materiale de peste 7 miliarde USD si pierderea a peste 2000 de vieti omenesti ) atentatele teroriste devin din ce in ce mai numeroase si cu efecte devastatoare,marcand o cotitura in evolutia acestui fenomen , generand o noua abordare atat politica cat si economica.
Climatul financiar nefavorabil la nivel mondial a generat pierderi financiare importante ,in special companiilor de asigurari care au investit sume importante in portofolii de actiuni .Acestea au inregistrat in ultimii doi ani ,un trend descendent continuu care au adus actiunile la cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani. Multe companii de asigurari si-au vazut volatilizate investitiile uneori in proportie de 75%.
Toate companiile de asigurari au fost influentate de cel putin unul dintre acesti factori,dar cele mai afectate au fost marile grupuri de asigurari care sunt si cele mai implicate in diminuarea sau eliminarea riscului la nivel mondial, ele fiind afectate simultan de toti cei trei factori.Aceste grupuri au inregistrat pierderi financiare majore, unora dintre ele fiindu-le diminuat ratingul cu una sau doua trepte.
Spre exemplu ,Allianz A.G. din Germania, unul dintre cele mai mari grupuri financiare ale lumii,locul 2 in topul mondial al asiguratorilor,in anul 2001 a platit despagubiri cauzate de inundatiilor din Germania, Cehia , Polonia si Austria peste 900 milioane de euro,a participat in calitate de reasigurator la plata unei importante parti din dauna de la World Trade Center si a inregistrat si pierderi la burse . Anul 2001 incheindu-se pentru Allianz, cu o pierdere de 2,5 miliarde de euro, fiind cel mai greu an din istoria de peste 100 a grupului. Alte companii afectate au fost grupul ING din Olanda (care in 2002 a inregistrat cea mai slaba capitalizare bursiera din istoria seculara a grupului ),Aviva din Marea Britanie,Sumitomo Life Innsurence din Japonia,Sun Life din Canada si altele.
Reactia companiilor de asigurari nu s-a lasat asteptata ,printre masurile adoptate s-au numarat :
Cresterea primelor de asigurare si reasigurare pentru riscurile din clasa « Acts of God » inundatii si aluviuni, furtuna- grindina, traznet,seceta, ploi torentiale ;
Cresterea primelor de asigurare pentru riscul de terorism-vandalism ;
Transferarea marii majoritati a fondurilor din actiuni spre obligatiuni(guvenamentale si ale marilor corporatii) in momentul actual fiind considerata o investitie cu randament mai scazut dar mai sigura ;
Schimbarea mangementului la cele mai ridicate niveluri, multi dintre presedintii marilor grupuri fie au demisionat fie au fost demisi impreuna cu echipele lor ;
Intrarea pe noi piete emergente(gen Europa Centrala si de Est) care se spera ca vor aduce in viitor profituri substantiale ;
Atragerea de noi fonduri prin emiterea de obligatiuni pe piatele internationale de capital
Piata asigurarilor in perioada 1990-2001 a fost caracterizata de o continua dezvoltare atat la nivelul ofertei cat si la nivelul cererii de produse de asigurare.
In ceea ce priveste oferta piata a cunoscut o dinamica considerabila ,daca in 1991 erau trei societati de asigurari de stat ,ASIROM,ASTRA si CAROM si doar una singura privata UNITA, la finele anului 2001 erau 47 de societati de asigurare si nici o societate de stat.Produsele de asigurare au cunoscut an de an o adaptare tot mai buna la cerintele clientelei,sfarsitul anului 2001 aducand in Romania mai toate produsele de asiguarare practicate si pe plan mondial.
Activitatea de asigurare este reglementata si supravegheata de Comisia de Supraveghere din Asigurari, un organism specializat, creat de legiuitor pe baza legii 136/2000 tocmai pentru a fi garantul unei piete a asigurarilor corecte, civilizate si conectate la piata mondiala a asigurarilor.
In ceea ce priveste ponderea capitalului strain in capitalul social al companiilor de asigurare din Romania dupa 1990, trebuie sa remarcam intrarea puternicelor grupuri financiare si de asigurari si anume :
1993- Assicurazioni Generali S.p.a cu sediul la Trieste Italia
1997-ING-Nederlanden cu sediul in Amsterdam Olanda
1996-AIG- cu sediul in New-York SUA
2000-Allianz AG- cu sediul in Munchen Germania
Cererea de servicii de asigurare a crescut in acelasi ritm in care s-a dezvoltat si economia tarii. Ponderea sectorului privat in economia nationala atingand in 2001 peste 70% , a generat bineinteles o cerere crescanda de protectie.In acelasi timp,asiguratul roman fie el persoana fizica sau persoana juridica devine tot mai pretentios si mai sofisticat solicitand servicii de asigurare mai elaborate .
Desi piata asigurarilor a inregistrat o crestere semnificativa nivelul incasarilor este mult redus fata de tarile din jur.
Cu incasari totale de jumatate de miliard de dolari, sectorul asigurarilor a depasit in 2002 pragul psihologic de 1% din produsul intern brut .Toate prognozele facute de presa de specialitate sau reprezentantii companiilor de profil au fost date peste cap. Daca in 2001 cresterea inregistrata pe total piata a fost doar de 11%, in 2002 procentajul s-a marit semnificativ, astfel ca incasarile au fost mai mari cu 45% fata de 2001.
Cu toata dinamica accentuata a pietei din ultima vreme nivelul incasarilor ramane scazut in comparatie cu cel din fostele tari comuniste si mai mult decat modeste daca ne raportam la tari cu traditie in acest domeniu.Jumatate de miliard de dolari reprezinta circa 1% din incasarile unui singur grup international cum ar fi, de pilda Assicurazioni Generali. Lucrurile stau la fel daca ne raportam la tarile vecine.Piata ceha ,de exemplu ,a inregistrat venituri din prime de asigurare de 2 miliarde dolari,cea poloneza de 5,4 miliarde dolari,in timp ce in Ungaria ,tara cu o populatie cat jumatate din cea a Romaniei,volumul total al incasarilor a fost de 1,5 miliarde de dolari .Nu doar la volumul de prime incasate stam prost ci si la capitolul densitate a asigurarilor, indicator care reflecta practic cat cheltuieste in medie fiecare roman pentru a-si proteja bunurile sau viata in decursul unui an.In 2001,volumul alocat era de 14,5 USD prime /locuitor,in acelasi an, cehii alocau 206,4 USD,slovenii 476 USD , iar ungurii 143 USD.In 2002 densitatea asigurarilor a ajuns la 23 USD /locuitor dar ramane in continuare foarte scazuta in comparatie cu vecinii din estul Europei.
Pe de alta parte sectorul asigurarilor ocupa un loc modest in ansamblul economiei.Comparatiile cu tarile din jur sunt semnificative:In 2001 in Slovenia asigurarile reprezentau 5,4 % din PIB-ul tarii,in Cehia 3,7%,in Ungaria 2,8%, cu valori cuprinse intre 1,5% si 2% din PIB si in tari mai sarace ,ca Bulgaria si Ucraina sectorul asiguararilor este mai bine reprezentat economic decat la noi.
Iata evolutia primelor brute incasate din asigurari in perioada 1997-2002:
milioaneUSD
Anul | ||||||
Prime Incasate |
Prezentam mai jos top-ul primelor 10 companii de asigurare in functie de prime subscrise si prime efectiv incasate (viata,asigurari generale si de raspundere civila)pe piata asigurarilor in anul 2002:
Compania |
Nationalitatea capitalului social |
Prime subscrise |
Prime incasate |
Asirom |
Roman | ||
Allianz Tiriac |
German | ||
ING Nederlanden |
Olandez | ||
Omniasig |
Israelian | ||
Astra |
Roman | ||
Ardaf |
Roman | ||
Generali |
Italian | ||
Unita |
Austriac | ||
Asiban |
Roman | ||
AIG-Romania |
American |
Trebuie remarcat faptul ca incepand cu anul 2003 ,Comisia de Supraveghere in Asigurari,a majorat marja de solvabilitate,(indicator care reflecta soliditatea companiilor de asigurari pe ramuri de asigurare) de la 2% la 5%, majorare impusa de negocierile de aderare la Uniunea Europeana.
Aceasta majorare are ca prima consecinta majorarea capitalului social,o soliditate sporita ceea ce va determina o reducere a numarului de companii de asigurare de la 47 in prezent la aproximativ 25 de companii dupa toate estimarile presei economice si ale reprezentantilor companiilor de asigurari.
Avind in vedere ca :
Sistemul public al asigurarilor de sanatate este in prag de colaps
sistemul public de pensii (avand la baza solidaritatea sociala adica generatiile actual productive platesc pensiile generatiilor anterior productive) este din ce in ce mai solicitat, in sensul ca guvernantii au preferat sa coboare limita de varsta pentru pensionare si sa scoata angajatii mai in varsta la pensie decat sa-i treaca in somaj,
tendinta demografica a tarii noastre ( a intregului spatiu demografic European)
de crestere a duratei medii de viata( atat la barbati cat si la femei) cat si de scadere a natalitatii
din totalul fondului locativ de la noi , doar 3% este asigurat iar in cazul unui cutremur de proportiile celui din 1977, Romania ar suferi o paguba totala de aproape 20 miliarde de dolari
statul roman cauta alternative , iar solutia nu pare sa vina decat din partea sectorul privat al asigurarilor.
In acest sens Guvernul are in vedere o serie de masuri:
Stimularea incheierii asigurarilor private de sanatate prin deducerea fiscala a primelor de asigurare aferente
Stimularea incheierii asigurarilor de cladiri si bunuri prin deducerea fiscala a primelor de asigurare aferente sau
Asigurarea obligatorie a locuintelor pentru o serie de riscuri catastrofice , asigurare gestionata la nivel national de o eventuala companie de stat, sau mai exista varianta creerii unui Pool Romanesc dupa modelul celui din Turcia
Introducerea sistemului privat de pensii in paralel cu cel public ,ca fiind singurul care ar putea aduce pentru viitoarele generatii de pensionari venituri la pensionare cat de cat decente
care se spera ca va rezolva intr-o oarecare masura aceste grave probleme.
Dupa cum se poate observa ,piata romaneasca de asigurari are un mare potential prin prisma :
Potentialului demografic( suntem totusi o piata de 21,3 milioane );
Masurilor avute in vedere de Guvern de a stimula sectorul asigurarilor,
Un volum al primelor de asigurare incasate estimat pentru anul 2013 la 8-10 miliarde dolari
Potentialul de care se bucura piata romaneasca, faptul ca doar o mica parte din acest potential a fost valorificat a atras si va atrage in viitor cele mai mari companii de asigurari din lume.Lupta pentru atragerea clientelei va fi din ce in ce mai acerba , iar in opinia mea va castiga cea mai mare cota de piata ,compania care va avea cea mai profesionista retea proprie de vanzari .
Cap.3 Structura de vanzari a unei companii de asigurari
3.1 Importanta structurii de vanzari in contextul concurentei acerbe de pe piata asigurarilor.
In deceniile sapte si opt al secolului XX-lea , companiile de asigurari desfasurau activitatea de vanzare pe trei canale :
reteua proprie de vanzari constituita din agenti si consultanti financiari
reteua de brokeri de asigurare agreati
banci agreate
Nu trebuie neglijat nici internet-ul ,un nou canal de vinzari, care pare sa cucereasca tot mai mult teren in fata modului traditional de vanzare
Potentialul de care se bucura piata romaneasca, faptul ca doar o mica parte din acest potential a fost valorificat a atras si va atrage in viitor cele mai mari companii de asigurari din lume.Lupta pentru atragerea clientelei va fi din ce in ce mai acerba , iar in opinia mea va castiga cea mai mare cota de piata ,compania care va avea cea mai profesionista retea proprie de vanzari .
ca sa se stabileasca contacte telefonice si intalniri de informare cu un numar tot mai mare de potentiali clienti
ca serviciile financiare ale companiei sa fie prezentate cat mai clar , iar la sfarsitul intalnirii interlocutorul sa le inteleaga ;
sa incheie lunar numarul si tipurile de contracte de asigurare planificate ;
dupa incheierea contractelor de asigurare , sa mentina contactul cu asiguratii , pentru a afla nevoile in materie de asigurari in viitor sau pentru a intocmi documentatia primara a dosarului de despagubire daca este cazul.
Figura 1. Schema structurii nationale de vanzari
Director
national de vanzari
a unei companii de
asigurari
4.1.Definirea conceptului de echipa
Multe organizatii creaza echipe.Echipa reprezinta un mijloc de a ajunge la o finalitate- o abordare pentru a atinge un scop , indiferent daca scopul il reprezinta imbunatatirea productiei, cresterea calitatii, un moral mai bun sau clienti satisfacuti.
Echipele de succes sunt privite ca o strategie in vederea atingerii scopurilor organizationale.Este recunoscut faptul ca operarea in echipa este diferita de cea cu care noi suntem obisnuiti din timpul experientei noastre din scoala,de acasa,din viata noastra de zi cu zi, astfel pentru a avea succes, trebuie sa invatam sa jucam dupa reguli noi.
Echipele au o istorie de doua sute de ani din care putem lua informatii folositoare.Cei care nu stiu se gandesc ca formarea echipei de lucru nu inseamna decat adunarea membrilor impreuna. In realitate ,echipele eficace se construiesc pe baza experientei si prin efortul membrilor lor, rezultatele echipei fiind mai mari de cat suma rezultatelor individuale ale membrilor.
Ce este o echipa ?
Daca un grup este format din oameni care interactioneza sub conducerea unui lider, au un numitor comun si impartasesc sentimentul unei identitati comune,putem defini echipa ca un grup mai special.
Echipa este un grup formal care este alcatuit in vederea rezolvarii unor sarcini organizationale concrete si care actionaza unitar sub conducerea unui manager.
Caracteristicile echipei sunt:
Exista o identitate a echipei , diferita de identitatea individuala a membrilor sai;
Exista un tel comum;
Actiunile membrilor sai sunt coordonate;
Obiectivele sunt intelese si acceptate
Membrii echipei au ineractiuni regulate si frecvente unii cu altii, in cadrul echipei si nu numai;
Se folosesc cai de comunicare eficiente
Avantajele activitatii de echipa:
Pentru solutionarea problemelor sau indeplinirea sarcinilor , sunt folosite aptitudinile si experientele tuturor membrilor sai
Oamenii pot invata unii de la ceilalti, sprijinindu-se reciproc;
Oamenii se antreneaza reciproc si-si ofera motivatii.
De ce vin oamenii in echipa ? Pentru...
Satisfacerea nevoilor de apartenenta si de recunoastere;
Posibilitatea de a se dezvolta profesional;
Satisfacerea nevoilor de incredere in sine.
Factorii care determina eficacitatea echipei
important.
In urma studiilor efectuate, s-a constatat ca echipele cu performante superioare si-au inteles clar obiectivele pe care trebuiau sa le atinga si erau convinse ca reprezinta un rezultat important si util.
Pe de alta parte ,explicatia ineficacitatii echipelor , la care au fost identificate rezultate slabe, s-a bazat pe caracteristicile obiectivelor lor (care nu erau SMART).Obiectivele echipei fie devenisera confuze (nu erau specifice), membrii echipei nestiind foarte clar ce trebuia realizat , fie isi pierduse carecterul de urgenta ori semnificatia in ochii echipei(membrii echipei considerau ca nu este importanta realizarea acestora)Altadata ,aparusera diferite teluri individuale , care devenisera prioritare in raport cu cele colective (in echipe existau persoane care considerau ca sunt in echipa doar pentru a-si indeplini obiectivele personale diferite de cele ale echipei) s.a.m.d.
Putem spune ca eficacitatea echipei depinde de obiectivele pe care si le propune, de intelegerea si de asumarea acestora de catre membrii echipei.
Un obiectiv de genul " luna asta tragem mai tare " nu este specific si masurabil.Nefiind masurabil, nu se stie nici daca este realizabil si atractiv pentru echipa.Oamenii nu stiu cat trebuie sa munceasca si ce rezultate trebuie sa obtina pentru a putea spune ca au" tras tare", situatie care creaza confuzie in cadrul echipei.
Obiectivele bine formulate trebuie sa fie SMART .Ceea ce inseamna :
Specifice(sa nu fie generale) - pot viza :
Contracte incheiate
Persoane contactate
Nivelul incasarilor din prime de asigurare
Nivelul sumelor asigurate
Masurabile -trebuie sa mentioneze nivelul care se doreste a fi atins:
Se vor incheia 45 contracte
Vor fi contactate 400 de persoane
Vom inregistra u n nivel al primelor incasate de 15.000 Euro
Vom inregistra o suma asigurata medie de 5.000 Euro
Atractive -care sa motiveze echipa sa lucreze pentru indeplinirea lor;trebuie astfel fixate incat sa-i stimuleze pe membrii echipei sa le indeplineasca.
Consultantii financiari sau agentii pot fi motivati dde faptul ca -si pot imbunatatii performantele ,ca pot obtine un comision care sa le permita sa-si cumpere un laptop, ca pot arata ca sunt vanzatori etc.
Realizabile -sa tina cont de resursele existente ;trebuie sa poata fi realizate (sa fie realiste);in stabilirea obiectivelor , unit -managerul(inspectorul de asigurare)trebuie sa tina cont de realizarile obtinute in lunile anterioare, care pot arata faptul ca echipa trebuie sa lucreze mai mult, sa lucreze mai bine sau mai mult si mai bine.
Incheierea a 45 de contracte de catre un unit intr-o luna nu poate fi un obiectiv realist, daca echipa este formata din 5 consultanti care sunt in primele 3 luni de activitate .
Incadrate in timp - trebuie specificata foarte clar perioada de timp pentru care se stabileste obiectivul
In luna martie , unitul nostru va incheia 45 de contracte
In luna decembrie vor fi contactate 400 de noi persoane de catre C.F. din Unitul nostru
La sfarsitul lunii vom avea un volum al primelor incasate de 15.000 Euro
In luna februarie , suma asigurata medie va fi de 5.000 Euro
Principalii factori care influenteaza eficacitatea echipei sunt :
satisfacerea statului individual de membru ,
interactiunile pozitive din cadrul echipei si
realizarea sarcinilor acesteia.
Ca intr-o calatorie cu bicicleta: ghidonul ne ajuta sa pastram directia(sa ne realizam sarcinile) iar rotile si lantul sunt cele care ne ajuta sa ne deplasam ( constituie , de fapt, spiritul de echipa ,avand in componenta recunoasterea valorii si rolurile fiecaruia, precum si pastrarea unei atmosfere de lucru placute).
Factorii care influenteaza eficacitatea echipei actioneza interdependent.O echipa nu va fi niciodata eficace daca sunt indepliniti doar unii dintre cei trei factori.
Eficacitatea echipei depinde si de ceea ce se intampla dupa realizarea obiectivelor.Daca intr-o echipa cea mai mare parte a energiei , sau chiar toata ,este dedicata indeplinirii sarcinii( ceea ce trebuie realizat, pana cand , cu ce buget, cu ce resurse)se neglijeza procesul respectiv( adica modul in care lucreaza echipa, modul an care realizeaza sarcinile).
Daca luam in considerare satisfactia membrilor echipei, aceasta nu poate proveni doar din realizarea sarcinilor, ci si din calitatea relatiilor din cadrul echipei sau din aspectele de natura sociala ale muncii in echipa.
Daca lucrul intr-o anumita echipa duce la conflicte intre membrii acesteia si le provoaca nemultumiri care sa-i determine sa-si caute alt loc de munca, atunci , indiferent daca echipa si-a atins obiectivele, nu putem considera ca echipa a fost eficace.
Putem spune ca eficacitatea echipei este data de de masura in care aceasta si-a pregatit membrii pentru activitatea pe care o desfasoara, dar si de dorinta acestora de a mai lucra impreuna.
Pe de alta parte echipa nu va fi eficace, nici daca relatiile dintre membrii acesteia sunt excelente, dar fiecare dintre ei se intereseaza doar de ceea ce-l priveste personal fara sa fie interesat de rezultatele echipei
O echipa va fi eficace doar in masura in care toti cei trei factori(statutul individual de membru,interactiunile din cadrul echipei , realizarea obiectivelor) vor actiona echilibrat .Unit -managerul trebuie sa urmareasca ca echipa sa se concentreze pe realizarea obiectivelor propuse(comune pentru toti membrii echipei), dar in acelasi timpsa puna accentul si pe relatiile dintre membrii si pe satisfacerea statutului individual al fiecarui membru al echipei.
4.2 Construirea echipei
Formarea echipei ,sarcina ce revine unit managerului sau inspectorului de asigurare , este un proces de constructie care trece prin diferite faze si care necesita timp pentru a fi terminat.
Atunci cand membrii unei echipe se aduna si-si asuma sarcina unui proiect apare o anumita siccesiune de evenimente care pot fi concretizate in patru faza ale formarii echipei. Totusi , in existenta echipei nici una dintre faze nu are un caracter obligatoriu.
Etapele construirii echipei sunt:
Formarea
Furtuna
Elaborarea de norme
Functionarea
4.2.1. Formarea echipei
In aceasta etapa de formare se incearca identificarea scopurilor echipei, definirea activitatii si a rolurilor individuale, se iau decizii referitoare la instrumentele ce urmeaza a fi folosite in activitatea echipei.
In aceasta etapa rolul liderului este determinant. El trebuie sa cunoasca foarte bine caraceristicile grupului si sa actioneze corespunzator in vederea trecerii catre urmatoarea etapa.
Deoarece rolurile individuale nu sunt inca bine conturate,consultantii financiari sau agentii,nu stiu ce instrumente sa foloseasca ,scopurile si viziunile unit-ului nu se cunosc bine, Unit managerul trebuie sa fie pregatit sa gestioneze intalniri si sedinte haotice.
Membrii echipei manifesta nerabdare, asteptare si optimism ,se simt mandri pentru ca au fost alesi , se simt solidari cu echipa,si in acelasi timp ,dau dovada de lipsa de incredere , de teama si de nesiguranta, in ceea ce priveste activitatea lor viitoare.
Iata sintetizate caracteristicile acestei etape:
Dificultate in identificarea scopurilor
Incercarea de a defini activitatea
Incercarea de a defini rolurile individuale
Decizii care se refera la datele care vor fi colectate
Decizii care se refera la instrumentele care vor fi folosite
Nerabdare in timpul discutiilor de clarificare
Unit-managerul trebuie sa se straduiasca sa-i ajute pe consultantii financiari sa se cunoasca mai bine si sa se simta in largul lor, sa vorbeasca si sa-si exprime opiniile.El trebuie sa ofere idei, sa ghideze, sa ajute, si sa-i sustina pentru ca temerile ,confuziile si incertitudinile acestora sa fie reduse cat mai mult.
Pentru a realiza toate acestea , Unit managerul trebuie sa aiba in vedere clarificarea telurilor, a procedurilor de lucru, a responsabilitatilor si a rolurilor individuale.
Pentru clarificarea rolurilor in cadrul echipei este nevoie ca oamenii sa se cunoasca si sa se accepte unii pe altii. Dar ,pentru aceasta, este nevoie de timp,spatiu si diferite activitati pe care sa le desfasoare in comun.
In afara echipei consultantii sau agentii impreuna cu unit managerul pot participa la diferite evenimente sociale sau pot initia si sustine in cadrul echipei diferite ceremonii de sarbatorire a unei persoane, a unui eveniment, a unor realizari comune sau individuale.
Fiecare unit isi poate creea diferite obiceiuri referitor la realizarea in comum a unor activitatati extraprofesionale.
4.2.2.Furtuna
In aceasta etapa ,echipa vazuta din afara,pare sa functioneze cum trebuie.Insa , pot exista programe ascunse necomunicate sau realizate in afara programului, indivizii pot opera in interesul lor propriu sau pot aparea aliante/bisericute(care constituie bariere in comunicare.
Iata sintetizate cateva dintre caracteristicile acestei faze din viata unei echipe:
Sunt discutii pentru acceptarea punctelor esentiale;
Membrii echipei iau pozitii defensive , se impart in tabere;
Membrii echipei se indoiesc de cei care au ales echipa;
Se definesc obiective nerealiste
Se clarifica rolurile
Aceasta etapa este cea mai dificila pentru echipa.Acum apar schimbari complete ale atitudinii si ale sentimentelor membrilor referitoare la sansele de reusita ale proiectului .
Deasemenea intre membrii echipei se manifesta rivaliatate si tensiuni mari,fapt pemtru care se vor imparti in tabere.Fiecare dintre membrii crede ca doar el identifica corect problemele si metodele ce trebuie folosite pentru rezolvare si manifesta ingrijorare referitor la tensiunile mari si rivalitatea care exista.
Ca urmare vor avea loc numeroase discutii pentru acceptatrea punctelor esentiale si care ,de multe ori ,se termina prin definirea unor obiective nerealiste.
Unit managerul poate contribui cu succes la rezolvarea diferitelor probleme care apar in aceasta etapa,ascultand care sunt problemele membrilor ecesteia, furnizand un feedback prin care sa semnaleze ca tine cont de toate puncele de vedere si incercand sa stimuleze oamenii sa lucreze impreuna pentru realizarea obiectivului comun.Unit managerul trebuie sa ofere cat mai multe informatii necesare echipei pentru rezolvarea problemelor.
In aceasta etapa, unit managerul trebuie sa-si foloseasca abilitatea de a observa direct evolutia echipei ,de a ascilta si a vorbi obiectiv.
Este bine ca unit managerul sa nu adopte o atitudine autoritara incercand sa inabuse conflicele aparute, deoarece acestea nu vor disparea, ci vor mocni in continuare putand astfel afecta evolutia ulterioara a echipei.
Daca aceasta etapa este dirijata cu atentie se poate ajunge la coeziunea echipei.
4.2.3.Elaborarea normelor
Dupa ce s-a trecut de faza de furtuna , se poate vorbi ,deja, de inceputul unui spirit de echipa si a unei unitati in echipa. Membrii echipei se accepta unii pe altii , manifesta mai multa prietenie si incredere reciproca, se simt usurati ca lucrurile merg in directia corecta si au incredere in faptul ca pot fi critici in mod constructiv.
Unit managerul trebuie sa se asigure ca normele care se adopta pot asigura eficienta echipei. Timpul acordat stabilirii unui set de reguli va da roade in viitor.Este bine ca toti membrii echipei sa cunoasca ce comportamente sunt acceptate in cadrul echipei.
Iata sintetizate cateva dintre caracteristicile acestei etape:
Incercarea de a obtine armonia prin evitarea conflicelor
Impartasirea preocuparilor proprii;
Discutii referitoare la dinamica interna a grupului
Stabilirea regulilor de baza si a normelor de functionare in echipa
Punctam mai jos comportamente care ajuta la functionarea echipei , comportamente care ar trebui adoptate de toti membrii echipei:
Fii punctual!
Angajeaza-te in comunicari deschise
Asculta pentru a intelege
Respecta programul
Fii optimist!
Critica ideile ,nu membrii echipei!
Fa lucrurile pe care le promiti!
Spune ceea ce gandesti si simti
Fii onest si de incredere
Utilizeaza expresii si ganduri care se refera la "noi", membrii echipei
Sprijina echipa!
Fa tot ce poti pentru ca lucrurile sa mearga!
Fixeaza-ti obiective si termene realiste.
Punctam mai jos comportamente care nu ajuta la functionarea echipei , comportamente care ar trebui evitate de toti membrii echipei:
Sa fii critic si negativ
Sa ataci oamenii din echipa
Sa fii dominator
Sa fii manipulativ
Sa vorbesti urat
Sa nu spui ceea ce gandesti
Sa fii de acord cu totul si cu toti
Sa-I judeci pe ceilalti
Sa-ti arati plictisul
Sa nu le arati atentie colegilor de echipa
Sa utilizezi intrebari care se refera la "voi", ceilalti
Sa nu comunici cu ceilalti
Sa-ti exprimi inutilitatea, resemnarea sau neajutorarea .
Unit managerul trebuie sa stimuleze coziunea echipei si sa identifice impreuna cu toti membrii echipei care sunt obiectivele si valorile lor, tocmai pentru a creste implicarea oamenilor din echipa.
4.2.4.Functionarea
Aceasta etepa se poate caracteriza prin cooperare eficienta,responsabilitate colectiva pentru solutii, preocupare fata de productivitate, eficacitate si posibilitati de dezvoltare.
Iata cateva dintre caracteristicile acestei etape:
Cooperare eficienta
Responsabilitate colectiva pentru solutii
Preocupare fata de productivitate ,eficacitate si posibiltati de dezvoltare
Membrii echipei coopereaza si lucreaza cu eficacitate pentru realizarea telurilor stabilite, reusesc sa faca fata proceselor din cadrul echipei, accepta punctele slabe si forte ale celorlalti, sunt solidari cu echipa, au sentimentul ca pot rezolva orice problema a echipei si sunt multumiti de ritmul de lucru si de comportamentul celorlalti.
Liderul trebuie sa analizeze eficacitatea echipei ,anakizand eforturile,satisfactiile si succesle individuale si colective.Este foarte important ca managerul sa recunoasca meritele celor care au performante deosebite, insa, pentru a mentine armonia, este bine ca sa fie recompensata toata echipa nu doar anumiti membrii.Evidentierea unui singur membru poate duce la concurenta ,ostilitate,dezechilibrem elemente care pot deteriora calitatea muncii si spiritul de echipa.
Pentru a-si construi o echipa eficace , unit managerul trebuie sa trateze toate problemele care apar in fiecare etapa. Pentru aceasta este nevoie ca unit managerul sa obtina informatiile necesare de la toti membrii echipei ,sa rezolve conflictele imediat ce apar,sa stabileasca obiective , sa ofere feedback,sa analizeze informatiile,sa organizeze resursele interne.
Trebuie remarcat un lucru foarte important si anume ca schimbarea obiectivelor echipei sau primirea de noi membrii pot genera reluarea ciclului.
Pentru ca noii membrii sa se integreze rapid, pentru a trece cat mai repede prin etapele de inceput si a se ajunge in etapa de funtionare, adata veniti de la trainingul de baza , ei trebuie orientati referitor la activitatea pe care o vor desfasura. Orientarea noilor membrii cade in responsabilitatea echipei si nu a noilor membrii.
Pentru a scurta perioada de start a unui consultant financiar nou , unit managerul trebuie sa se asigure ca acesta este orientat cum trebuie referitor la echipa , la membrii acesteia si la activitea zilnica.
Orientarea noilor membrii trebuie sa includa:
O imagine asupra istorie echipei si a scopului ei
O analiza a metodologiei de lucru a unit-ului
Impartirea tuturor informatiilor si a datelor importante
O discutie asupra rolulurilor si responsabilitatea convenite la nivelul echipei.
Natura procesului de formare a echipei impune ca unit managerul sa intervina permanent pentru a impulsiona acest proces. Foarte adesea ,insa, se impune ca unit managerul sa dea dovavda de delicatete si sa nu intervina in mod direct .Este necesar ca unit managerul sa-si dea seama ctnd sa intervina direct si ci forta in formarea echipei si cand trebuie sa lase lucrurile sa se desfasoare de la sine.
4.3 Roluri in cadrul echipei
In momentul in care un consultant este recrutat in echipa, se tine cont, in primul rand ,de aptitudinile, cunostintele si experienta pe care le are pana la momentul respectiv.Dar alegerea nu se face doar in functie de aceste criterii ci se tine cont si de unele calitati si trasaturi personale pe care membrii echipei trebuie sa le aiba pentru a-si indeplini corespunzator rolurile in cadrul echipei.
Fiecare consultant financiar ,in functie de tipul sau de personalitate,isi va asuma anumite roluri in echipa,roluri care se bazeaza pe aptitudinile si experienta pe care le detine .
Dr. R. Meredith Belbin a studiat rolurile si implicatiile lor pentru echipa si a identificat 8 roluri de echipa:
ROLURI DE ECHIPA |
CARACTERISTICI |
PUNCTE SLABE |
CREATORUL The Plant |
Are multa imaginatie Neortodox Calitati intelectuale deosebite Cunostinte extinse Rezova probleme dificile |
Visator cu capul in nori Nu tine cont de detaliile practice Ideile lor sunt radicale Reactioneaza puternic cand sunt criticati |
REALIZATORUL The Implementer |
Disciplinat si eficient Sistematic Demn de incredere Conservator Transpune ideile in practica Transforma deciziile in sarcini concrete |
Oarecum inflexibil Ii lipseste spontaneitatea Nu-i plac ideile traznite Il deranjeaza schimbarile aparute in plan |
COORDONATORUL The co-ordinator |
Comunicativ ,socialbil Increzator , bun lider Poate modera cu succes o discutie Stie sa clarifice obiectivele Stimuleaza procesul decizional Alege bine delegatii |
Acuzat deseori ca manipuleaza oamenii Ii pune pe ceilalti sa munceasca in locul lui Uneori isi asuma succesele echipei |
MODELATORUL The Shaper |
Sarguincios Provocator Dinamic Deschis Capabil sa mobilizeze echipa |
Impusiv si nerabdator Intolerant fata de problemele confuze sau cu persoanele indecise Uneori raneste sentimentele oamenilor |
INVESTIGATORUL DE RESURSE The Resourse Investigator |
Extrovertit Entuziast Comunicativ Exploreaza oportunitati Are multe contacte umane Raspunde la provocari |
Exagerat de optimist Isi pierde interesul odata ce I-a pierit entuziasmul Sare de la o problema la alta |
MONITOR EVALUATOR The Monitor Evaluator |
Sobru Judecata analitica Viziune strategica plina de discernamant Capabil de analize critice obiective |
Nu se mobilizeaza usor Lipsit de caldura si imaginatie Incearca sa-i trezeasca pe ceilalti la realitate, ajungand de multe ori sa-i demotiveze |
LUCRATORUL DE ECHIPA The Team Worker |
Cooperant, moderat, receptiv Diplomat Promoveaza spiritul de echipa Stie sa asculte Srie sa foloseasca ideile celorlalti |
Indecis in momente de criza Evita pe cat posibil confruntarile |
FINALIZATORUL The Completer-Finisher |
Sarguincios ,constiicios Meticulos Depisteaza usor erorile Respecta termenele Are capacitatea de a urmari un lucru pana la capat |
Este inclinat sa se ingrijoreze in mod nejustificat Retinut in a-I delega pe altii Nemultumit de abordarile neserioase ale celorlalti |
Evident , fiecare om are preferinta sa in ceea ce priveste rolurile pe care le indeplineste.Unii oameni isi asuma preponderent unul sau doua roluri, altii sunt mai flexibili, putand indeplini mai multe.
Ceea ce trebuie retinut este faptul ca toate cele opt roluri de echipa sunt la fel de importante pentru bunul mers al echipei, cu o singura conditie -sa fie folosite la momentul potrivit si in mod corespunzator.
In primul rand trebuie sa intelegem inclinatiile consultantilor financiari fata de anumite roluri.Se pot trage concluzii observand comportamentul lor sau discutand cu ei despre preferintele pe care le au.
Pentru aceasta este necesar ca membrii echipei sa discute in detaliu intre ei despre ceea ce sunt capabili sa faca.Numai astfel se poate stabili ce roluri pot fi indeplinite in mod natural de catre acestia .In urma acestor discutii rolurile care lipsesc pot fi asumate de unii membrii ai echipei sau de unit manager care vor trebui sa depuna eforturi in acest sens.Bineinteles ca ,astfel de discutii necesita existenta unei atmosfere de deschidere si de incredere intre membrii echipei.Daca aceasta atmosfera nu exista , oamenilor le va fi greu sa discute despre ei si sa dezvaluie aspecte legate de personalitatea lor.
In stabilirea sarcinilor, unit managerul trebuie sa tina cont de faptul ca oamenii au mai multa eficacitate daca sarcinile trasate le permit sa actioneze potrivit rolurilor preferate.
In functie de ceea ce constata aplicand testul Belbin si stand de vorba cu fiecare consultant financiar in parte, unit managerul trebuie sa distribuie sarcinile astfel incat in echipa sa se indeplineasca toate rolurile .Poate buna functionare a echipei ,este foarte important ca rolurile sa fie astfel distribuite incat sa nu existe nici unul care sa nu fie asumat- Asa cum am spus mai devreme, o persoana poate indeplini mai multe roluri ,astfel ca , daca exista roluri pe care nici un consultant financiar nu si le asuma,cel care le va indeplini va fi unit managerul.El va trebui sa poata sa indeplineasca toate cele 8 roluri de echipa.
Cap. 5 Conducerea echipei
Manager. Calitatea procesului de management si implicit rezultatele obtinute de o organizatie depind de managerii care desfasoara aceste procese.
O definitie a notiunii de manager este aceea potrvit careia:"managerul este persoana care exercita functiile managementului in virtutea obiectivelor , sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor specifice functiei pe care o ocupa".
Lider.A fost exprimata opinia ca in timp de pace o armata isi poate indeplini misiunea foarte bine daca are manageri buni.Dar in timp de razboi, o armata chiar daca la baza are nevoie de manageri buni , ea nu poate functiona fara lideri.La fel se intampla si cu intreprinderile care trebuie sa sustina un "razboi economic" provocat de intensificarea fara precedent a concurentei.
In general, liderii se caracterizeaza printr-un spirit penetrant, o capacitate de analiza relativ dezvoltata, aptitudinea de a gandi strategic si multidimensional si o buna intuitie profesionala.Liderii sunt persoane simpatice carismatice,cu omare posibilitate de comunicare si aptitudini necesare intelegerii oamenilor.
Diferenta dintre lider si manager .Managerii isi fondeaza activitatea de exercitatare a functiilor managementului pe un ansamblu de tehnici , pe un rationament logic , pe experimentare. Un manager are tendinta sa fie mai rigid ;daca nu va actiona ca un lider , va ajunge sa fie un birocratic, mai putin creativ, ceea ce va face ca rezultatele sa inregistreze scaderi .
Dimpotriva , un lider are tendinta de a fi impulsiv ,iar fara unele calitati de manager ,el risca sa devieze de la "calea cea buna"
Manager |
Lider |
Se adapteaza mediului |
Schimba mediul |
Admnistreaza |
Inoveaza |
Mentine status-quo |
Dezvolta |
Se concentreaza pe sistem |
Se focalizeaza pe oameni |
Se bazeaza pe control |
Inspira incredere |
Se intreaba "cum"si "cand" |
Se intreaba "ce " si "de ce" |
Imita |
Este original |
Face lucrurile cum trebuie |
Face lucrurile care trebuie |
In activitatea pe care o desfasoara , Unit managerul trebuie sa fie atat manager cat si lider trebuie sa stie sa-si motiveze oamenii sa lucreze la potentialul maxim sa evalueze performantele acestora si sa-I indrume in activitatea pe care o defasoara.De aceea , in continuare vom vorbi despre motivare despre comunicarea optima in cadrul echipei si despre instrumentele pe care le poate folosi in managentul echipei.
Intr-o lume a afacerilor tot mai competitiva , un personal motivat este vital pentru o organizatie performanta.Pentru ca oamenii sa lucreze astfel incat sa obtina rezultate trebuie facut apel la propriile lor forte motivatoare.
Motivatia este reprezentata de dorinta de a actiona.Inainte se presupunea ca ea trebuie insuflata din afara ,dar astazi se stie ca fiecare individ este motivat de cativa factori distincti.In timp, s-a constatat ca rasplatirea rezultatelor bune este mai eficienta decat sanctionarea rezultatelor slabe.S-a demonstrat ca oamenii sunt mai motivati de diverse trebuinte atat in viata personala , cat si la locul de munca.Recunoasterea si satisfacerea acestor trebuinte va permite unit managerilor sa obtina cele mai bune rezultate de la cei din jur.
5.1.1.Teoria lui Maslow
Sociologul Abraham Maslow a stabilit o ierarhie a nevoilor pe 5 nivele(figura 1):
Nevoi fiziologice-hrana,apa , adapost;
Nevoi de siguranta-securitate personala, absenta temerilor
Nevoi sociale-interactiuni cu ceilalti, prieteni
Nevoia de apreciere-respectul de sine, reputatia , conditia sociala, castigarea stimei celorlalti,aprecierea
Nevoia de "autoimplinire"-dezvoltarea continua a personalitatii implinirea potentialului personal , realizare personala.
Dupa cum sustine Maslow, necesitatile resimtite de individ formeata o ierarhie pentru ca cele de nivel inferior trebuie satisfacute primele. Pe masura ce este satisfacut un nivel , devine preponderenta prioritatea satisfacerii nivelului urmator.Abia dupa ce sunt satisfacute nevoile de nivel inferior ( si doar atunci), individul va ancerca sa-si satisfaca nevoile de rang superior.
Astfel cei carora le este foame si frig se vor concentra asupra obtinerii hranei si caldurii,fara sa se preocupe de necesitatile superioare; cand vor fi satui si le va fi cald , ei vor cauta siguranta si apoi placerea de a fi impreuna cu ceilalti.
Nevoi fiziologice
Figura 1. -Ierarhia necesitatilor individului definita de Abraham Maslow
Maslow considera ca simpla satisfacere a nevoilor fiziologice si de siguranta nu este suficienta pentru a motiva o persoana.O data ce aceste necesitati au fost satisfacute , vor aparea altele.In consecinta ,o nevoie satisfacuta nu mai constituie un stimul.
Piramida lui Maslow este aplicabila tuturor aspectelor vietii.Cu cat individul este mai ambitios si mai multumit cu atat mai mare va fi contributia sa in echipa si organizatie
Piramida lui Maslow este relevanta in special la locul de munca deoarece oamenii au nevoie pe langa bani si de alte recompense sociale.Chiar daca membrii echipei au necesitati individuale diferite, este important ca ei sa se simta ca apartin echipei respective.
Ceea ce trebuie retinut , totusi este faptul ca ierarhia necesitatilor individuale stabilite de Maslow este o generalizare care se aplica unei medii a oamenilor.Este posibil ca in unele cazuri particulare sa nu se aplice.
5.1.2.Teoria lui Herzberg
Conform celor spuse de Maslow, autoimplinirea este nevoia individului de a-si implini pe deplin potentialul,adica nevoia de progres personal.Lucrarile lui Maslow au influentat multi specialisti in teoria organizatiilor, inclusiv pe Herzberg.
Psihologul Frederick Herzberg a dezvoltat o teorie cu privire la motivatie si satisfactie in munca , care cuprinde doua seturi de factori :"motivatori " si " factori de igiena"
In urma studiilor pe care le-a efectuat ,Herzberg a concluzionat ca elementele care-I fac pe oameni sa se simta bine la locul de munca sunt responsabilitatile si realizarile obtinute , precum si sentimentul de crestere si dezvoltare a competentei profesionale.Factorii de satisfactie sau de motivare sunt legati de nevoia de autorealizare si autoimplinire.
Factorii de insatisfactie (de igiena):
Politica firmei
Regulile si reglementarile oficiale si neoficiale care guverneaza activitatea pesonalului.
Supervizarea
Controlul pe care persoana il detine asupra activitatii sale
Salariul si beneficiile
Venitul de baza, beneficii suplimentare , bonusuri ,concediul
Relatiile interpersonale
Nivelul si tipul relatiilor interpersonale ale individului la locul munca.
Conditiile de munca
Programul de lucru, mediul de lucru, facilitatile si echipamentul pentru desfasurarea activitatii.
Ceea ii determina pe oameni sa nu le placa la locul de munca sunt factorii legati de mediul de lucru, cum ar fi salariile necorespunzatoare, conditiile proaste de lucru, incertitudinile cu privire la locul de munca, activitatea slaba de supervizare etc.Acesti factori de igiena sau de insatisfactie nu au un caracter motivator , dar nesatisfacerea lor provoaca nemultumire.
Factorii de satisfactie ( de motivare):
Autorealizarea
Atingerea sau depasirea obiectivelor este esentiala (impotanta sursa de satisfactie)
Recunoasterea
Din partea superiorilor este motivanta deoarece intareste respectul de sine .Pentru multe persoane recunoasterea este o recompensa in sine.
Munca propriu-zisa
O activitate agreabila pentru un induvid este mai motivanta decat una lipsita de interes .Resposabilitatile trebuie armonizate cu interesele individuale.
Responsabilitatea
Exercitarea unui grad de autoritate necesita aptitudini de conducere , decizionale, de initiativa si de asumare a riscului care ridicand respectul de sine , sunt motivatori puternici.
Avansarea
Promovarea si recompensele materiale crescande sunt importante.Principalul motivator poate fi perspectiva avansarii, de aceea in privinta posibilitatii fiti sinceri.
40 30 20 10 0 10 20 30 40
Politicile si admnistrarea
40 30 20 10 0 10 20
Conditii de munca
40 30 20 10 0 10 20 30 40
Inalt scazut
Figura 2. Factorii de satisfactie si insatisfactie evidentiati de F.Herzberg
Grosimea barelor din figurile 1 si 2 denota durata efectului fiecarui factor.Barele groase arata ca modificarea gradului de satisfactie in munca dureaza mai mult ,in timp ce barele mai subtiri reprezinte efecte de mai scurta durata.
Lungimea barelor indica numarul de subiecti care au mentionat acel factor in cadrul studiului.
Se poate observa ca demarcatia factorilor de satisfactie si de insatisfactie nu este totala. Toti factorii de satisfactie au fost mentionati cel putin de cateva ori in legatura cu slaba satisfactie in munca.Cei de insatisfactie au fost si ei mentionati in contextul unei satisfactii marite .Totusi , demarcatia este clara si de asemenea , se observa clar ca efectele factorilor de satisfactie tind sa fie mai indelungate decat a celor de insatisfactie.
Ideea care trebuie retinuta din aceasta teorie este ca unit managerii pot reduce nivelul insatisfactiei (igiena)pe care consultantii financiari ii considera importanti. Dar reducerea insatisfactiei nu oate spori nivelul motivarii. Indiferent cat de multe imbunatatiri s-ar aduce mediului de lucru nu poate motiva un individ sa aiba realizari mai bune decat eventual pe termen scurt.
De asemenea , Unit managerul poate spori nivelul motivarii unui consultant daca foloseste factorii de motivare (satisfactie) pe care ii apreciaza consultantul respectiv.
Pentru a afla care sunt factorii de satisfactie si de insatisfactie pentru fiecare consultant in parte, unit managerul trebuie sa stea de vorba cu fiecare dintre ei.
5.1.3.Contractul psihologic
Motivatia este un rezultat al relatiei dintre individ si mediul unde acesta lucreaza .Aceasta relatie poate fi definita si in functie de contractul psihologic incheiat intre individ si organizatie .
Contractul psihologic cuprinde un set de asteptari :
Persoana respectiva se asteapta sa primeasca in munca sa o serie de rezultate sau recompense de la organizatie in schimbul depunerii unor eforturi si folosirii competentelor sale.
Organizatia asteapta din partea personalului anumite contributii la activitatea care se desfasoara , in scimbul recompenselor si a altor stimulative pe care le ofera.
De regula,termenii contractului psihologic nu sunt formulati explicit,spre deosebire de contractele formale de angajare.
Unit managerul si consultantii financiari trebuie sa stabileasca impreuna care le sunt asteptarile si ce se angajeaza sa ofere in schimbul realizarii acestora semnand practic un contract psihologic .Insa,contractul psihologic poate influenta nivelul de motivare al consultantilor financiari doar daca ambele parti vad contractul in acelasi fel.
Daca contractul psihologic nu este perceput la fel de ambele parti , el poate deveni o sursa de divergente si de conflicte.
De asemenea , trebuie sa se tina cont de faptul ca asteptarile oamenilor si ale organizatiei evolueaza in timp,fapt pentru care trebuie modificat si contractul.
Avand in vedere implicatiile pe care le are aceasta abordare asupra motivatiei consultantilor financiari, unit managerul trebuie sa acorde o atentie sporita obtinerii unui contract psihologic adecvat intre el si consultantii financiari.
5.1.4.Motivarea echipei
Pentru a creste eficienta echipei ,unit managerul trebuie sa-si motiveze permanent oamenii.
Iata mai jos cum se comporta un consultant financiar motivat:
Contribuie benevol cu idei si eforturi sporite
Reactioneaza pozitiv la noi cerinte si sarcini
Munceste pentru a realiza, nu pentru ca trebuie
Este multumit la locul de munca
Raspunde intotdeauna sincer la intrebari
Iata mai jos cum se comporta un consultant financiar demotivat:
Critica mai tot timpul
Este nemultumit de toti si de toate
Absenteaza la activitatile echipei sau atunci cand este prezent fizic lipseste mental si emotional
Depune un effort de minima rezistenta, trebuie tot timpul impins de la spate.
Este retras,
Raporteaza cu greu
Influenteaza negativ ti pe ceilalti membrii ai echipei.
Legat de motivarea membrilor echipei , unit mangerul trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele:
Membrii echipei trebuie sa simta ca sunt intelesi si tratati corect;
Puneti la punct un sistem constructiv in care oamenii sa poata opera la capacitatea lor maxima;
Consultantii trebuie tratati ca niste aliati , parteneri , colegi
Obiectivele echipei ii privesc pe toti, nu doar pe unit manager
Unit managerul trebuie sa arate incredere in consultantii financiari din echipa lui si sa se dovedeasca demn de increderea lor;
Unit managerul trebuie sa faca doar acele promisiuni pe care poate si are de gand sa le respecte;
Unit managerul nu trebuie sa ceara altora sa faca lucruri pe care el nu le-ar face
Unit managerul trebuie sa-si convinga oamenii ca pot conta pe respectul si loialitatea lui , atat timp cat se dovedesc demni de ele.
Unit managerul trebuie sa transmita mesajele in echipa cat mai repede posibil;
Unit managerul trebuie sa ofere informatii ori de cate ori este posibil.Nesiguranta este demotivanta;
Toti consultantii financiari trebuie sa cunoasca totul despre ceea ce-I priveste direct sau indirect;
Unit managerul trebuie sa incurajeze schimbul liber de informatii si opinii pentru ca astfel va colabora mai bine cu toti consultantii
Saptamanal, Unit managerul trebuie sa-si rezerve timp pentru cel putin o discutie cu fiecare consultant.
Unit managerul trebuie sa ofere raspuns la toate intrebarile si problemele pe care le ridica consultantii si sa le explice cum intentioneaza sa procedeze
Unit managerul trebuie sa aprecieze tot timpul consultantii financiari cu rezultate deosbite( Este bine sa aiba asteptari pozitive in ceea ce ii priveste pe consultanti;
Trebuie sa ceara opinia consultantilor in problemele care ii afecteaza;
Obiectivele ascunse dau nastere la suspiciuni;
Zvonurile false trebuie stinse cat mai repede.
5.2. Managementul conflictelor
Majoritatea oamenilor considera conflictele ca fiind inevitabil rele si ca ar fi fost mai bine sa nu apara de la bun inceput.Dar conflictul in sine nu este nici bun nici rau; el arata doar perceperea divergentelor de interese.Negocierea diferentelor nu este in mod necesar neplacuta sau neproductiva .De fapt diferentele pot imbunatati ,deseori, bunastarea partilor implicate si a organizatiilor. In situatii similare , nu toti oamenii reactioneza la fel . Atunci cand constientizeaza posibilitatea declansarii unui conflict in care sa fie parte implicata , fiecare persoana adopta in mod automat un anumit comportament.
Literatura de specialitate ne arata 4 stiluri dominante de reactie la declansarea unui conflict:
Pasiv
Agresiv
Pasiv-agresiv
Asertiv
In cateva cuvinte, un individ reactioneaza in mod pasiv cand nu vorbeste in numele sau, nu-si exprima nevoile, asteptarile, dorintele si se victimizeaza.Stilul agresiv este caracterizat printr-un comportament abuziv si sarcastic, prin blamarea celorlalti. Persoanele pasiv-agresive nu raspund direct ci se adeseaza martorilor , nu ocupa imediat o pozitie de confruntare , ci isi promit ca o sa se razbune.O comunicare asertiva inseamna o exprimare onesta ,deschisa a sentimentelor si satisfacerea nevoilor proprii acelui individ fara afectarea celorlalti.
5.2.1.Prevenirea conflictelor
Daca dorim ca ceilalti sa ne inteleaga, sa ne vada asa cum suntem si sa nu faca presupuneri la cauzele comportamentului nostru putem sa ne exprimam sentimentele, convingerile si nevoile, fara sa le mascam printr-un limbaj indirect si sarac.
Comunicarea asertiva este cea care ne conduce spre acest deziderat.Ea presupune:
Exprimare
Solicitare
Raspuns la cereri
Feedback
Asertivitatea presupune adaptarea in cel mai potrivit mod la fiecare situatie in parte.Uneori o solicitare din partea noastra poate declansa un conflict, fiind perceputa ca o solicitare impusa sau nefundamentata.Putem preveni un conflict de aceasta natura daca explicam motivele pentru care facem aceasta cerere si discutam cu cel solicitat despre modalitatile si resursele pe care le implica rezolvarea .
Chiar noi simtim un grad de disconfort cand ceilalti fac apel la timpul nostru , la energia noastra, la resursele noastre in general.Un raspuns asertiv comunica in mod clar celorlalti ce vom face si previne starile de frustrare.Un raspuns asertiv consta in doua elemente: decizia si motivul.
O modalitate eficienta de prevenire a conflictelor este folosirea feedback-ului.Cand vrem sa ne referim critic la un anumit tip de comportament este bine sa-l descriem punctual,sa vorbim despre consecintele lui, despre ,modul in care ne afecteaza si chiar sa oferim alternative.De retinut schimbarea comportamentului va fi alegerea celui in cauza nu se poate impune.
Tot modalitati de oferire a fedback-ului sunt si mesajele de apreciere ;descriu sentimentele pozitive pe care le avem fata de colegii nostri sau fata de alte persoane .Este un mod direct de comunicare a efectelor pozitive produse de comportamentul cuiva.Mesajul de apreciere nu este o forma de manipulare cu intentia de aobtine ceve in viitor de la acea persoana, ci ofera doar o evaluare a unei activitati incheiate .
5.2.2. Stiluri de abordare a conflictelor
Rezolvarea conflictelor implica intotdeauna diferite grade de cooperare si autoiimpunere, de satisfacere a intereselor celeilalte parti si a propriilor interese.
Fortare
Evitare
Figura 3.Ilustreaza stiluri de rezolvare a conflictelor in functie de scop si de relatiile interpersonale
Fortarea.Reprezinta un stil de rezolvare a conflictului prin atingerea obiectivelor proprii in defavoarea celorlalti.Este o abordare de tipul "castig -pierdere"care duce deseori la o acumulare de resentimente, conflictul fiind privit ca o competitie cu un singur castigator posibil.Este totusi o metoda eficace atunci cand:
Se impune de urgenta,o ac tiune rapida si decisiva, dreptatea este de aceasta parte si o poate proba,
Nu exista nici o posibilitate de a ajunge la un consens.
Acomodarea .Descrie o situatie de tip" pierdere -castig", in care se satisfac doar interesele celeilalte parti in pofida propriilor necesitati, din dorinta de a mentine relatii amicale.Aceasta modalitate de rezolvare a conflictului apare atunci cand stabilitatea relatiei cu partenerul este mai importamta dectt miza punctuala aflata in joc.Dar aceasta metoda manageriala poate degenera in situatii in care manegerul, urmarind pastarea prieteniei,pierde din veder realizarea obiectivelor unit-lui si tot odata , poate genera frustrari celorlati membri ai echipei care nu beneficiaza de acelasi tratament.
Evitarea. Evitarea conflictului conduce la o situatie de tip "pierdere-pierdere", care creaza frustrare si tensiune ambelor parti pentru ca problema nu ajunge sa fie rezolvata.Strategia de evitare este oportuna atunci cand obiectivul este lipsit de importanta sau alte probleme sunt prioritare.Daca,de fapt, identificam un stil natural al managerului de a fugi din fasa conflictelor s-ar putea sa fie vorba de lipsa de incredere in sine.
Cea mai utilizata strategie de rezolvare a conflictelor este compromisul,mai ales cand nuexista suficient timp pentru negociere.Solutia adoptata prin compromis ,nu este neaparat cea mai buna, este una satisfacatoare , care aduce un castig redus sau o pierdere limitata pentru ambii parteneri , atat sub aspectul obiectivelor , cat si sub cel al relatiilor," minicastig-minipierdere".Compromisul poate fi cea mai potrivita strategie atunci cand:
Miza este importanta dar nici una din parti nu-si permite sa puna in pericol reletia dintre ele,
Relatia dintre parteneri este importanta,dar nici unul nu-si poate permite sa sacrifice propriile obiective ,
Este o situatie de urgenta si trebuie sa se ajunga rapid la o solutie.
Singura abordare de tipul "castig -castig " este consensul pentru ca urmareste atat rezolvarea problemelor cat si mentinerea relatiilor dintre parti.partile implicate nu sunt adversare ci partenere in gasirea unor solutii pentru cauzele conflictului.In felul acesta ambele parti castiga si ambele sustin solutia si acordul incheiat.Stilul si strategia bazata pe consens sunt recomandate in orice situatie conflictuala, dar in cel mai mare grad atunci cand:
Acordul necesita o munca de echipa pe o peroada lunga de timp
Obiectivul este unul comun care se refera la integrarea unor puncte de vedere diferite.
5.2.3Etape de rezolvare
Ca orice problema si conflictul poate fi rezolvat in patru etape:
Colectarea tuturor informatiilor despre situatia discutata,
Gasirea solutiilor
Alegerea celei mai potrivite
Implementarea unui program de actiune
Strangerea si difuzarea datelor.Este foarte important ca datele pe care le detinem atunci cand hotaram sa rezolvam o situatie conflictuala sa fie corecte, atat cele referitoare la pozitia celor aflati in conflict cat si cele referitoare la politica organizatieisau/si implicatiile legale ,atat cele care descriu coditiile conflictuale,cat si cele care prevad consecintele posibile.
Partile implicate trebuie sa ajunga la un punct de vedere comun asupra informatiilor stranse ca punct de plecare in rezolvarea conflictului.
Analiza optiunilor.Cadrul de abordare a conflictului este unul de tip "castig-castig" deci solutiile propuse trebuie analizate din perspectivele ambelor parti ,astfel incat sa atinga obiectivele si sa obtina o relatie armonioasa.
Analiza optiunii preferate.Daca ambele parti sunt de acord asupra solutiei ,vor si sustine aplicarea ei.
Trecerea la actiune.Realizarea actiunii convenite este importanta pentru crearea unei telatii de incredere , ce va face ca relatiile viitoare sa fie mai deschise , ducand pas cu pas , la rezolvarea conflictului.
5.2.4.Implicarea tertilor in rezolvarea conflictelor
Modalitati de rezolvare a conflictelor
Decizii luate de negociatori Decizii luate de terti
Castig-Castig Castig-Pierdere
Figura 4.Modalitati de rezolvare a conflictelor
Aunci cand nu exista un set de reguli fixe in cadrul organizatiei pentru rezolvarea conflictelor sau cand partile prefera sa lucreze in afara sistemului pentru a-si inventa propria solutie apare negocierea .De obicei , cand negociem , ne asteptam la o situatie de tip ofera- primeste .negocierile cu adevarat creative pot sa nu se bazeze doar pe compromis, partile pot sa inventeze o solutie de tip consens, care sa satisfaca obiectivele tuturor.Acestea implica atat managementul elementelor tangibile, masurabile,cat si cel al factorilor intangibili care reprezinta motivatiile psihologice ce pot influenta partile in timpul procesului.
Prin mediere se cauta sa se ajunga la un acord cu implicarea partilor care vor si sustine apoi solutia.Mediatorii nu au puteri formale asupra rezultatelor negocierii si nu pot rezolva singuri disputa sau impune o solutie.Eficienta lor vine din faptul ca au abilitatea de a se intalni in mod individual cu partile, de a asigura o intelegere a problemelor aflate in disputa , de a identifica zonele de compromis posibil pentru fiecare parte si de a incuraja partile sa ajunga la un acord.Medierea este un proces in totalitate voluntar ;partile nu sunt fortate sa intre in mediere .Asadar alegerea momentului este foarte importanta ,medierea trebuie sa apara cand partile sunt pregatite sa accepte ajutor.
Mediatorul trebuie sa fie acceptat de toti cei implicati in conflict.El este perceput ca un individ neutru, pe care partile il considera impartial , experimentat in conflicte similare si despre care cred ca poate fi de ajutor.
Consilierea de proces, concilierea , ii ajuta pe cei aflati in conflict sa perceapa ,sa inteleaga si sa actioneze asupra evenimentelor din procesul negocierii.Consultantul intervine pentru diminuarea aspectelor emotionale ale conflictului si imbunatatirea comunicarii dintre parti, sporindu-le abilitatile de a solutiona conflivte sau dispute viitoare.Consilierea de proces nu este efectiva pentru relatiile de scurta durata,deoarece nu este nevoie de educarea partilor pentru solutionarea disputelor daca acestea nu vor mai interactiona in viitor.De asemenea nu este indicata , daca partile nu sunt suficient de motivate sa actioneze impreuna.
Facilitarea implica rezolvarea conflictelor de catre echipa.Cand intre parti exista un conflict care afecteaza echipa ,aceasta intervine fie ca facilitator si decide modul de rezolvare a conflictului.Daca vor sa mai ramana in echipa ,partile trebuie sa respecte decizia echipei.
Arbitrajul implica niveluri scazute ale controlului partilor asupra solutionarii conflictului.Este , probabil, cea mai frecventa forma a interventiei tertilor: cand partile au au ajuns la un blocaj major sau sunt confruntate cu o criza de timp dupa ce au solutionat mai multe elemente ale disputei ,isi prezinta pozitiile unui tert neutru.Tertul asculta ambele parti si decide asupra modului in care se va rezolva in cele din urma disputa.O problema a arbitrarii este ca partile nu sunt foarte angajate in a implementa si respecta decizia arbitrului,mai ales atunci cind se simt defavorizate.
Instanta reprezinta o forma de interventie in conflict a persoanelor aflate intr-o pozitie de putere .Tribunalul european cere ambelor parti sa-si prezinte pozitiile , pune numeroase intrebari pentru a determina pozitia fiecarei parti, controleaza de cele mai multe ori cine are voie sa vorbesca si chiar si ce trebuie sa spuna.In cele din urma impune o solutie problemei.Juratii din tribunalele americane nu intervin in proces , asculta pasiv ce au partile de spus si apoi iau o decizie bazata exclusiv pe prezentari.
5.3 Instrumente specifice managementului echipei
Instrumentele la care ma voi referi in continuare sunt indispensabile pentru unit manager in procesul de conducere a echipei sale.Ele sunt :
Delegarea
Coaching
Evaluarea performantelor
5.3.1.Delegarea
Unit managerul incredinteaza unei alte persoane autoritatea si responsabilitatea realizarii unei sarcini clar definite si acceptate , sub supravegherea sa si cu mentinerea intregii raspunderi pentru succesul actiunii.
De ce trebuie ca un unit manager sa delege ?
Pentru ca economiseste timp
Pentru ca sporeste satisfactia in munca a consultantilor financiari
Pentru ca creste nivelul realizarilor
Pentru ca creste nivelul de competenta al consultantilor.
Pentru ca delegerea sa dea rezultate bune unit managerul trebuie sa clarifice suficient de bine sarcina care trebuie realizata, astfel incat consultantul financiar sa inteleaga ce trebuie sa faca si la ce standard si , de asemenea , sa stabilesca termenul limita astfel sa nu existe neintelegeri
Ce trebuie delegat?
Sarcini de rutina consumatoare de timp
Sustinerea anumitor etape dintr-o sedinta
Indrumarea noilor colegi
Ce n-ar trebui delegat?
Fixarea obiectivelor departamentului propriu
Asumarea criticilor si nereusitelor , in numele echipei
Monitorizarea rezultatelor echipei
Planificarea dezvoltarii echipei
5.3.2.Coaching
Unit managerul acorda sprijinul necesar unui consultant financiar, astfel incat acesta sa-si foloseasca cat mai eficient cunostintele si abilitatile pentru a-si imbunatatii performantele.
Rezultatele coaching-ului :
Creste increderea consultantilor in fortele proprii
Consultantii financiari gasesc singuri solutii la problemele pe care le au
Figura 5.Modelul de urmat in coaching
Pentru un coaching de calitate intre unit manager si consultantul financiar trebuie sa existe o relatie de " unu la unu ", de incredere si de respect reciproc intre cei doi si acordul ca partile sa se comporte la cel mai ridicat nivel al competentei profesionale in vederea atingerii rezultatelor dorite.
5.3.3.Evaluarea performantelor
Unit managerul evalueaza rezultatele obtinute de consultantii financiari , acordandu-le feedback (negativ sau pozitiv)pentru facilitatrea progresului.
Rezultatele evaluarii :
Influenteaza cresterea performantelor in munca
Informeaza cu privire la performantele in munca
Incurajeaza dezvoltarea competentei
Imbunatateste si corecteaza problemele legate de comportament si performanta
Criterii de evaluare cantitative:
Numar de abordari telefonice
Numar de intalnire de informare a potentialilor clienti(intalniri informative)
Numar de intalniri de vanzare
Numar de cereri chestionar completate
Numar de polite incheiate
Volumul incasarilor
Criterii de evaluare calitative:
Nr.intalniri fixate |
|
|
= % |
Nr.persoane contactate |
|
Nr.intalniri informative |
|
|
= % |
Nr.intalniri fixate |
|
Nr.intaniri de vanzare |
|
|
= % |
Nr.intalniri informative |
|
Nr.contracte incheiate |
|
|
= % |
Nr.intalniri de vanzare |
Cap.6 Studiu de caz privind o echipa de vanzari asigurari de viata la Allianz -Tiriac Asigurari S.A.
6.1. Analizarea echipei din cadrul studiului,concluzii si propuneri privind imbunatatirea managementului echipei.
Scopul acestei analize este acela de a trage cateva concluzii si de a formula propuneri privind imbunatatirea managementului echipei.
Echipa luata in studiu este formata din 8 membrii, recrutati de curind in structura de vanzari asigurari de viata a companiei Allianz-Tiriac Asigurari.Nu insist foarte mult pe prezentarea companiei Allianz Tiriac Asigurari S.A.dar totusi iata cateva date sintetice privind aceasta companie.
Allianz -Tiriac Asigurari S.A. ia nastere in anul 2000 prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de catre Allianz A.G. din Germania de la compania Asigurari "Ion Tiriac"S.A.Preluarea pachetului majoritar de catre Allianz aduce cu sine pe langa schimbarea numelui companiei, o infuzie importanta de capital si prestigiul companiei germane ,a doua companie mondiala si prima companie europeana de profil.
Printre obiectivele prioritare ale asiguratorului german dupa intrarea pe piata romaneasca se numara:
Pana in 2004, pozitia de lider pe piata romanesca ,consolidand astfel pozitia grupului in Europa Centrala si de Est
Intrarea in 2001 pe segmentul asigurarilor de viata
Avand in vedere aceste obiective in vara anului 2001,Allianz-Tiriac porneste o campanie puternica de recrutare in toate capitalele de judet cu scopul declarat de a-si creea o puternica retea proprie de vanzari.Timp de aproape un an reteaua nationala a companiei creste de la 8 unit manageri si aproape 50 de consultanti financiari in iulie 2001 la 97 unit manageri si 981 de consultanti financiari in august 2002
Analizarea echipei presupune in primul rand cunoasterea membrilor sai.Sa ii cunostem pe rand (pe parcursul acestei analize voi folosi prenumele lor)in ordinea recrutarii lor.
Alin- unit manager-34 ani,absolvent universitate cu profil economic,casatorit,2 copii ,a lucrat 16 ani doar in asigurari la mai multe companii de prestigiu,a venit la interviul pentru postul de unit manager in urma anunturilor din presa locala
Nicoleta- consultant financiar- 37 ani -studii medii , casatorita ,1 copil , a colaborat cu Allianz -Tiriac pe ramura asigurari non -viata,are si alt servici la care nu doreste sa renunte momentan,recrutata dupa ce s-a consultat si a fost recomandata de catre inspectorul de non viata cu care a colaborat.
Violeta- consultant financiar -22 ani-studenta la Universitatea de Vest Timisoara Facultatea de Siinta alimentatiei,necasatorita,fara copii,nu a mai lucrat in asigurari,a avut la recrutare un loc de munca la care a renuntat,recrutata in urma prezentarii sale unit managerului de catre prieteni comuni.
Adi -Sonia -consultant financiar-39 ani,inginer ,casatorita ,1 copil,nu a mai lucrat in asigurari,nu a avut servici la recrutare,recrutata si urma discutiilor cu sotul ei care este inspector non viata la Allianz Tiriac si care este dispus sa o ajute furnizandu-i clienti ai companiei de la non viata.
Adina - consultant financiar-33 ani, studii medii, casatorita, 1copil,nu a mai lucrat in asigurari, nu a avut servici la recrutare, a fost recomandata de directorul de sucursala.
Lucia- consultant financiar-50 ani, inginer,divortata ,2 fete-studente,nu a mai lucrat in asigurari,la momentul recrutarii nu a avut servici,a venit la interviu in urma anunturilor de recrutare din ziarele locale
Eduard- consultant financiar-26 ani , jurnalist, necasatorit, fara copii,nu a mai lucrat in asigurari, ramas fara loc de minca, in urma dsfiintarii postului local de televiziune la care lucra ,recomandat de o inspectoare de asigurari non- viata.
Adrian- consultant financiar-27 ani ,economist,necasatorit, fara copii, nu a mai lucrat acesta fiind primul sau loc de munca,a fost recomandat de Eduard.
Nu voi face nici un comentariu fata de procesul de recrutare deoarece nu constituie obiectul acestei analize ci doar am constatat cateva dintre criteriile de recrutare care au fost avute in vedere de unit-manager si de directorul regional de vanzari.
Din scurtele CV-uri ale celor opt membrii ai echipei ,observam ca la recrutarea pentru pozitia de consultant financiar nu a contat experienta din asigurari ci dorinta de a lucra in asigurari,spiritul antreprenorial,eventual posibila existenta a unei piete calde si nu in ultimul rand recomandarea venita din partea unor persoane de incredere,in schimb pentru pozitia de unit manager experienta in asigurari a avut un rol important.
Momentul ales pentru analiza echipei este propice deoarece echipa este inca in faza de formare . In aceasta etapa de formare se incearca identificarea scopurilor echipei, definirea activitatii si a rolurilor individuale, se iau decizii referitoare la instrumentele ce urmeaza a fi folosite in activitatea echipei.
In aceasta etapa rolul liderului este determinant. El trebuie sa cunoasca foarte bine caraceristicile grupului si sa actioneze corespunzator in vederea trecerii catre urmatoarea etapa.
Deoarece rolurile individuale nu sunt inca bine conturate,consultantii financiari ,nu stiu ce instrumente sa foloseasca ,scopurile si viziunile unit-ului nu se cunosc bine, Unit managerul trebuie sa fie pregatit sa gestioneze intalniri si sedinte haotice.
Membrii echipei manifesta nerabdare, asteptare si optimism ,se simt mandri pentru ca au fost alesi , se simt solidari cu echipa,si in acelasi timp ,dau dovada de lipsa de incredere , de teama si de nesiguranta, in ceea ce priveste activitatea lor viitoare.
Unit-managerul trebuie sa se straduiasca sa-i ajute pe consultantii financiari sa se cunoasca mai bine si sa se simta in largul lor, sa vorbeasca si sa-si exprime opiniile.El trebuie sa ofere idei, sa ghideze, sa ajute, si sa-i sustina pentru ca temerile ,confuziile si incertitudinile acestora sa fie reduse cat mai mult.
Pentru a realiza toate acestea , Unit managerul trebuie sa aiba in vedere clarificarea telurilor, a procedurilor de lucru, a responsabilitatilor si a rolurilor individuale.
Pentru clarificarea rolurilor in cadrul echipei este nevoie ca oamenii sa se cunoasca si sa se accepte unii pe altii. Dar ,pentru aceasta, este nevoie de timp,spatiu si diferite activitati pe care sa le desfasoare in comun.
In afara echipei consultantii sau agentii impreuna cu unit managerul pot participa la diferite evenimente sociale sau pot initia si sustine in cadrul echipei diferite ceremonii de sarbatorire a unei persoane, a unui eveniment, a unor realizari comune sau individuale.
Aceasta echipa isi poate creea diferite obiceiuri referitor la realizarea in comun a unor activitatati extraprofesionale.
Pentru cea de-a doua etapa din viata echipei,furtuna, recomand unit managerului sa tina cont ca echipa vazuta din afara,pare sa functioneze cum trebuie.Insa , pot exista programe ascunse necomunicate sau realizate in afara programului, indivizii pot opera in interesul lor propriu sau pot aparea aliante/bisericute(care constituie bariere in comunicare. Aceasta etapa este cea mai dificila pentru echipa.Acum apar schimbari complete ale atitudinii si ale sentimentelor membrilor referitoare la sansele de reusita ale proiectului .
Deasemenea intre membrii echipei se manifesta rivaliatate si tensiuni mari,fapt pentru care se vor imparti in tabere.Fiecare dintre membrii crede ca doar el identifica corect problemele si metodele ce trebuie folosite pentru rezolvare si manifesta ingrijorare referitor la tensiunile mari si rivalitatea care exista.
Ca urmare vor avea loc numeroase discutii pentru acceptatrea punctelor esentiale si care ,de multe ori ,se termina prin definirea unor obiective nerealiste.
Unit managerul poate contribui cu succes la rezolvarea diferitelor probleme care apar in aceasta etapa,ascultand care sunt problemele membrilor ecesteia, furnizand un feedback prin care sa semnaleze ca tine cont de toate puncele de vedere si incercand sa stimuleze oamenii sa lucreze impreuna pentru realizarea obiectivului comun.Unit managerul trebuie sa ofere cat mai multe informatii necesare echipei pentru rezolvarea problemelor.
In aceasta etapa, unit managerul trebuie sa-si foloseasca abilitatea de a observa direct evolutia echipei ,de a ascilta si a vorbi obiectiv.
Este bine ca unit managerul sa nu adopte o atitudine autoritara incercand sa inabuse conflicele aparute, deoarece acestea nu vor disparea, ci vor mocni in continuare putand astfel afecta evolutia ulterioara a echipei.
Daca aceasta etapa este dirijata cu atentie se poate ajunge la coeziunea echipei.
Pentru o analiza completa am propus membrilor echipei completarea Anexei 1 privind identificarea rolurilor in echipa,Anexa 2 privind factorii de satisfactie si cei de insatisfactie si Anexa 3 privid abordarea conflictelor. Completarea chestionarelor s-a facut pe parcursul a trei zile consecutiv cite o ora pe zi pentru fiecare chestionar astfel incat sa nu impietez activitatea echipei
Aceste trei chestionare ofera suficiente informatii pentru a formula apoi o serie de concluzii si recomandari unit managerului pentru continuarea cu succes a activitatii.
Prima zi : Identificarea rolurilor in echipa
Nicoleta- consultant financiar- 37 ani
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Dupa cum se poate observa din analizarea datelor obtinute in urma completarii chestionarului ,Nicoleta este de departe un lucrator in echipa nativ , dar poate sa-si asume cu succes si rolul de finalizator obtinand un scor foarte bun ,peste medie.
Ea va fi cooperanta cu ceilalti colegi,moderata in actiuni si afirmatii,receptiva cand este vorba de a ajuta un coleg sau in a afla lucruri noi despre un proiect aflat in lucru.Diplomata in abordarea conflictelor promovind spiritul de echipa , stiind sa asculte si sa se foloseasca de ideile celorlalti.Dar in acelasi timp este sarguincioasa, meticuloasa,depistand cu usurinta erorile, respectand termenele si avand capacitatea de a urmari un lucru pana la capat.
Violeta- consultant financiar -22 ani
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Violeta poate prelua in echipa atat rolul investigatorului de resurse cat si pe cel al realizatorului.In cazul Violetei ,faptul ca este entuziasta, extrovertita si comunicativa cred ca poate fi pus pe seama tineretii dar ea exceleaza si la capitolul disciplina si eficienta,este organizata, demna de incredere,poate prea conservatoare si transforma cu usurinta ideile in practica si deciziile in sarcini concrete ceea ce denota un plus de maturitate.
Adi -Sonia -consultant financiar-39 ani,
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Pentru Adi -Sonia este evident ca se simte in largul sau in oricare dintre rolurile de realizator, monitor-evaluator si creator cu un plus pentru monitor -evaluator unde a obtinut un punctaj maxim. Ea este sobra cu o judecata analitica si o viziune strategica plina de discernamant.Este capabila de analize obiective dar surprinzator are in acelasi timp multa imaginatie si nu de multe ori va actiona "neortodox".Are calitati intelectuale deosebite,cunostinte extinse si temeinice ceea ce ii confera abilitatea de a rezolva probleme dificile
Adina - consultant financiar-33 ani
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
De departe pentru Adina , rolul care i se potriveste cel mai bine este cel de modelator.Ea se dovedeste deschisa sarguincioasa,dinamica putand provoca si mobiliza membrii echipei.Poate fi un important aliat sau inamic al unit managerului prin abilitatea sa de mobiliza si influenta oamenii.
Lucia- consultant financiar-50 ani,
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Pentru Lucia doua roluri din cele opt ii vin ca o manusa ,lucrator in echipa si cel de coordonator pentru care obtine aproape punctajul maxim ceea ce denota ca este comunicativa, sociabila,increzatoare in colegi si in fortele proprii.Poate fi un bun lider deoarece stie sa clarifice obiectivele,poate modera cu succes o discutie,stimuleaza procesul decizional si alege bine delegatii.Dar in acelasi timp este cooperanta,moderata in actiuni si afirmatii, receptiva stiind sa asculte si sa se foloseasca de ideile celorlalti.
Poate fi un bun unit manager si poate fi propusa de unit manager la o eventuala dezvoltare a retelei.
Eduard - consultant financiar-26 ani
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Eduard este prin excelenta un realizator, dar poate juca cu succes in cadrul echipei si rolul de monitor-evaluator.El este disciplinat si eficient ,sistematic, demn de incredere, conservator si este capabil sa transpuna ideile in practica si sa transforme deciziile in sarcini concrete.Dar in acelasi timp da dovada de sobrietate si judecata analitica fiind capabil de analize critic si obiectiv avand o viziune strategica plina de discernamant.
Adrian- consultant financiar-27 ani
Rol |
|
sectiune |
Total |
||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Indubitabil rolul preferat al lui Adrian este lucratorul in echipa dar nici rolul de investigator de resurse nu-i displace .Remarcam la el faptul ca promoveaza spiritul de echipa ,este cooperant, moderat,receptiv si diplomat .Stie sa asculte si sa foloseasca ideile celorlalti.
Alin -unit manager- 34 ani
Rol |
sectiune |
Total |
|||||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | |||||||||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | ||||||||
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | ||||||||
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | ||||||||
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | ||||||||
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | ||||||||
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | ||||||||
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | ||||||||
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
Pentru Alin ,unit managerul echipei , trei roluri obtin un scor ridicat,monitor-evaluator,modelator dar cel care-l caracterizeaza cel mai bine este cel de coordonator. Acesta presupune ca el este comunicativ, sociabil , increzator, bun lider.Poate modera cu succes o discutie sau sedinta stiind sa clarifice obiectivele si stimuland procesul decizional.Alege bine delegatii.
Dupa prima zi putem deja sa tragem o prima concluzie in ceea ce priveste repartizarea rolurilor in echipa.Acest fapt se observa cel mai bine in tabelul de mai jos:
Cu culoare rosie sunt marcate rolurile care revin ,membrilor echipei in mod natural fara eforturi de adaptare iar cu verde rolurile pentru acestia au obtinut un scor foarte ridicat.
Se poate observa ca nu exista nici un rol nerepartizat,ba dimpotriva exista chiar membrii ai echipei care au veleitati pentru roluri multiple exercitandu-le rand pe rand , diferit in momente diferite.Unit managerul trebuie sa tina cont ca in nici un moment echipei sa nu-i lipseasca nici un rol ,aceasta lipsa putand duce la disfunctionalitati uneori majore.
|
Alin |
Nico |
Vio |
Sonia |
Adina |
Luci |
Edi |
Adi |
Realizator |
x |
x |
x | |||||
Coordonator |
x |
x | ||||||
Modelator |
x |
x | ||||||
Creator |
x | |||||||
Investigator de resurse |
x |
x |
||||||
Monitor evaluator |
x |
x |
x | |||||
Lucrator in echipa |
x |
x |
x |
|||||
Finalizator |
x |
Avand in vedere ca rolurile au fost repartizate trebuie sa facem o delimitare intre rolurile care conduc la realizarea obiectivelor si cele care mentin starea de functionare a echipei.
In stabilirea sarcinilor unit managerul trebuie sa tina cont de faptul ca oamenii au mai multa eficacitate daca sarcinile trasate le permit sa actioneze potrivit rolurilor preferate.
Pentru realizarea obiectivelor unit managerul se poate baza fara nici o problema pe toti membrii echipei dar cu precadere pe :
Eduard,Sonia acesti fiind foarte buni realizatori,disciplinati si eficienti,sistematici,transpun ideile in practica
Violeta si Adrian care sunt investigatori de resurse excelenti avand multe contacte umane si raspund intotdeauna la provocari
Nicoleta ,Lucia si Adrian care se simt foarte bine in echipa,sunt tot timpul dispusi sa dea o mina de ajutor promovand spiritul de echipa stiind sa foloseasca ideile celorlalti
Nicoleta care are capacitatea de a urmari un lucru pana la capat, este sarguincioasa,meticuloasa ,in mapa ei gasind tot timpul toata documentatia necesara .
Pentru mentinerea starii de functionare a echipei,unit managerul se poate baza pe :
Lucia care este si un coordonator excelent .Ei i se poate delega conducerea unor parti ale sedintelor saptamanale si il ajuta pe acesta stimuland procesul decizional
Adina care este provocatoare,deschisa si capabila sa mobilizeze echipa. Poate fi un important aliat sau inamic al unit managerului prin abilitatea sa de mobiliza si influenta oamenii.
Sonia care uneori poate veni cu idei mai putin obisnuite chiar traznite
Sonia si Eduard care prin judecata lor analitica pot contribui din plin la succesul echipei ca si intreg.
Ziua a doua:Descoperirea factorilor care motiveaza sau demotiveaza echipa
Toti membrii echipei au completat chestionarul ce constituie Anexa 2 a prezentei lucrari .Iata raspusurile lor in ordinea prestabilita in ziua anterioara:
Nicoleta .Dintre factorii de satifactie Nicoleta mentioneaza ca o motiveaza puternic si pe termen lung autorealizarea (capacitatea de a-si construi viitorul cu propriile miini)Restul de factori de satisfactie ea ii considera mai putin importanti, avansarea,de exemplu, nu constituie un factor care sa o motiveze decat intr-o foarte mica masura.In schimb mentioneaza trei factori de igiena pe care ii considera importanti:
politica firmei care o motiveaza puternic si pe termen lung..Nicoleta pune un mare accent pe soliditatea companiei si renumele acesteia.O poate demotiva eventuale articole negetive din presa sau discutii cu persoane nemultumite de companie .Doreste sa-si asocieze imaginea cu cea a companiei.
conditiile de munca o motiveaza puternic si pe termen lung.Inrautatirea conditiilor de munca o pot demotiva puternic
Salariul o motiveaza putenic si pe termen lung .O poate demotiva o eventuala perioada proasta in care sa castige mai putin.Unit managerul o poate eventual ajuta sa treaca peste aceasta perioada ,iesind impreuna in teren .
Violeta. Dintre factorii de satifactie Violeta mentioneaza ca o motiveaza puternic si pe termen lung autorealizarea (capacitatea de a-si construi viitorul cu propriile miini) si responsabilitatea Restul de factori de satisfactie ea ii considera mai putin importanti, recunoasterea,de exemplu, nu constituie un factor care sa o motiveze decat intr-o foarte mica masura.In schimb mentioneaza doi factori de igiena pe care ii considera importanti:
conditiile de munca o motiveaza puternic si pe termen lung.Inrautatirea conditiilor de munca o pot demotiva puternic.
Salariul o motiveaza putenic si pe termen lung .O poate demotiva o eventuala perioada proasta in care sa castige mai putin.Unit managerul o poate eventual ajuta sa treaca peste aceasta perioada ,iesind impreuna in teren .
Adi-Sonia. Dintre factorii de satifactie Adi-Sonia mentioneaza ca o motiveaza puternic si pe termen lung avansarea si munca propriu-zisa.Daca compania are planuri de dezvoltare si se urmareste crearea inca unei echipe, pozitia de unit manager promisa poate fi un factor motivator extrem de intens pentru ea.Totusi oricat de tentanta ar fi folosirea acestui factor motivator de catre unit manager acesta trebuie sa-l foloseasca, doar atunci cand intr-adevar exista premiza crearii unei noi echipe.Trebuie remarcat ca Soniei chiar ii place munca pe care o face si vede in aceasta un factor motivator,ar putea s-o motiveze un training la care sa fie nominalizata de unit manager.Restul de factori de satisfactie ea ii considera mai putin importanti, autorealizarea,de exemplu, nu constituie un factor care sa o motiveze decat intr-o foarte mica masura.In schimb mentioneaza doi factori de igiena pe care ii considera importanti:
Supervizarea o motiveaza puternic si pe termen lung.Cred ca mai degraba in dorinta de a face lucrurile foarte bine simte nevoia unui control care sa-I confirme acest lucru. Unit managerul trebuie sa exercite supervizarea regulat altfel aceasta se va simti neglijata iar acest fapt va constitui un factor demotivator
politica firmei care o motiveaza puternic si pe termen lung.Adi -Sonia pune un mare accent pe soliditatea companiei si renumele acesteia.Poate ca foloseste aceste argumente mai pregnant in procesul de vanzare. O poate demotiva eventuale articole negative din presa sau discutii cu persoane nemultumite de companie .Doreste sa-si asocieze imaginea cu cea a companiei.
Adina. Dintre factorii de satifactie Adina mentioneaza ca o motiveaza puternic si pe termen lung resposabilitatea si munca propriu -zisa. Unit managerul ar trebui sa-i delege anumite resposabilitati care il va degreva , ramanandu-I mai mult timp pentru alte activitati, in schimb pentru Adina acest fapt va constitui un factor de satisfactie puternic.
Daca nu va face aceasta delegare, Adina se va simti frustrata ,lucru care nu este in interesul nici unui dintre ei. Trebuie remarcat ca Adinei chiar ii place munca pe care o face si vede in aceasta un factor motivator. Restul de factori de satisfactie ea ii considera mai putin importanti, autorealizarea,de exemplu, nu constituie un factor care sa o motiveze decat intr-o foarte mica masura.In schimb mentioneaza trei factori de igiena pe care ii considera importanti:
conditiile de munca o motiveaza puternic si pe termen lung.Inrautatirea conditiilor de munca o pot demotiva puternic.
Salariul o motiveaza putenic si pe termen lung .O poate demotiva o eventuala perioada proasta in care sa castige mai putin.Unit managerul o poate eventual ajuta sa treaca peste aceasta perioada ,iesind impreuna in teren , ajutand-o efectiv in vanzari
Relatiile personale bune o motiveaza deasemenea puternic si pe termen lung.
Lucia. Dintre factorii de satifactie Lucia mentioneaza ca o motiveaza puternic si pe termen lung autorealizarea si munca propriu -zisa. Trebuie remarcat ca Luciei ii place munca pe care o face si vede in aceasta un factor motivator Restul de factori de satisfactie ea ii considera mai putin importanti,avansarea,de exemplu, nu constituie un factor care sa o motiveze decat intr-o foarte mica masura.In schimb mentioneaza trei factori de igiena pe care ii considera importanti:
conditiile de munca o motiveaza puternic si pe termen lung.Inrautatirea conditiilor de munca o pot demotiva puternic.
Salariul o motiveaza putenic si pe termen lung .O poate demotiva o eventuala perioada proasta in care sa castige mai putin.Unit managerul o poate eventual ajuta sa treaca peste aceasta perioada ,iesind impreuna in teren , ajutand-o efectiv in vanzari
Relatiile personale bune o motiveaza deasemenea puternic si pe termen lung.
De remarcat ca cei trei factori neindepliniti se pot transforma din factori motivanti in factori demotivanti de mare intensitate ,cei trei factori fiind considerati de foarte mare importanta.
Eduard.Dintre factorii de satifactie Eduard mentioneaza ca il motiveaza puternic si pe termen lung avansarea si autorealizarea.Daca compania are planuri de dezvoltare si se urmareste crearea inca unei echipe, pozitia de unit manager promisa poate fi un factor motivator extrem de intens pentru el.Totusi oricat de tentanta ar fi folosirea acestui factor motivator de catre unit manager acesta trebuie sa-l foloseasca cu discernamant si doar atunci cand intr-adevar exista premiza crearii unei noi echipe.Trebuie remarcat ca lui Eduard nu ii place munca pe care o face si vede in aceasta doar un mijloc de a obtine ceea ce isi doreste.Unit managerul ar trebui sa incerce sa-I schimbe aceasta optica, deoarece cu timpul munca va deveni un puternic factor de insatisfactie.In schimb mentioneaza un factor de igiena pe care il considera important:
Salariul il motiveaza putenic si pe termen lung .Il poate demotiva o eventuala perioada proasta in care sa castige mai putin.Unit managerul Il poate eventual ajuta sa treaca peste aceasta perioada ,iesind impreuna in teren , ajutandu-l efectiv in vanzari
Adrian. Dintre factorii de satifactie Adrian mentioneaza ca il motiveaza puternic si pe termen lung responsabilitatea si munca propriu -zisa. Trebuie remarcat ca lui Adrian ii place munca pe care o face si vede in aceasta un factor motivator. Unit managerul ar trebui sa-i delege anumite resposabilitati care il va degreva , ramanandu-i mai mult timp pentru alte activitati, in schimb pentru Adrian acest fapt va constitui un factor de satisfactie puternic. Restul de factori de satisfactie el ii considera mai putin importanti,avansarea,de exemplu, nu constituie un factor care sa il motiveze decat intr-o foarte mica masura.In schimb mentioneaza trei factori de igiena pe care ii considera importanti:
conditiile de munca il motiveaza puternic si pe termen lung.Inrautatirea conditiilor de munca il pot demotiva puternic.
Salariul il motiveaza puternic si pe termen lung .Il poate demotiva o eventuala perioada proasta in care sa castige mai putin.Unit managerul il poate eventual ajuta sa treaca peste aceasta perioada ,iesind impreuna in teren , ajutandu-l efectiv in vanzari
Relatiile personale bune il motiveaza deasemenea puternic si pe termen lung.
De remarcat ca cei trei factori neindepliniti se pot transforma din factori motivanti in factori demotivanti de mare intensitate ,cei trei factori fiind considerati de foarte mare importanta.
Unit managerul si consultantii financiari trebuie sa stabileasca impreuna care le sunt asteptarile si ce se angajeaza sa ofere in schimbul realizarii acestora semnand practic un contract psihologic .Insa,contractul psihologic poate influenta nivelul de motivare al consultantilor financiari doar daca ambele parti vad contractul in acelasi fel.
Daca contractul psihologic nu este perceput la fel de ambele parti , el poate deveni o sursa de divergente si de conflicte.
De asemenea , trebuie sa se tina cont de faptul ca asteptarile oamenilor si ale organizatiei evolueaza in timp,fapt pentru care trebuie modificat si contractul.
Avand in vedere implicatiile pe care le are aceasta abordare asupra motivatiei consultantilor financiari, unit managerul trebuie sa acorde o atentie sporita obtinerii unui contract psihologic adecvat intre el si consultantii financiari.
Legat de motivarea membrilor echipei ,recomand unit mangerului sa aiba in vedere si urmatoarele:
Membrii echipei trebuie sa simta ca sunt intelesi si tratati corect;
Puneti la punct un sistem constructiv in care oamenii sa poata opera la capacitatea lor maxima;
Consultantii trebuie tratati ca niste aliati , parteneri , colegi
Obiectivele echipei ii privesc pe toti, nu doar pe unit manager
Unit managerul trebuie sa arate incredere in consultantii financiari din echipa lui si sa se dovedeasca demn de increderea lor;
Unit managerul trebuie sa faca doar acele promisiuni pe care poate si are de gand sa le respecte;
Unit managerul nu trebuie sa ceara altora sa faca lucruri pe care el nu le-ar face
Unit managerul trebuie sa-si convinga oamenii ca pot conta pe respectul si loialitatea lui , atat timp cat se dovedesc demni de ele.
Unit managerul trebuie sa transmita mesajele in echipa cat mai repede posibil;
Unit managerul trebuie sa ofere informatii ori de cate ori este posibil.Nesiguranta este demotivanta;
Toti consultantii financiari trebuie sa cunoasca totul despre ceea ce-I priveste direct sau indirect;
Unit managerul trebuie sa incurajeze schimbul liber de informatii si opinii pentru ca astfel va colabora mai bine cu toti consultantii
Saptamanal, Unit managerul trebuie sa-si rezerve timp pentru cel putin o discutie cu fiecare consultant.
Unit managerul trebuie sa ofere raspuns la toate intrebarile si problemele pe care le ridica consultantii si sa le explice cum intentioneaza sa procedeze
Unit managerul trebuie sa aprecieze tot timpul consultantii financiari cu rezultate deosbite( Este bine sa aiba asteptari pozitive in ceea ce ii priveste pe consultanti;
Trebuie sa ceara opinia consultantilor in problemele care ii afecteaza;
Obiectivele ascunse dau nastere la suspiciuni;
Zvonurile false trebuie stinse cat mai repede.
Ziua a treia : Descoperirea actiunilor tipice membrilor echipei in abordarea conflictelor
1.Nicoleta
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Nicoleta are cel mai des tendinta de a aborda conflictele in maniera acomodare.Descrie o situatie de tip" pierdere -castig", in care se satisfac doar interesele celeilalte parti in pofida propriilor necesitati, din dorinta de a mentine relatii amicale.Aceasta modalitate de rezolvare a conflictului apare atunci cand stabilitatea relatiei cu partenerul este mai importanta decat miza punctuala aflata in joc.Dar uneori poate aborda cu usurinta si consensul, cand miza este importanta pentru ea.
2.Violeta.
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Violeta ca si Nicoleta de altfel are cel mai des tendinta de a aborda conflictele in maniera acomodare.Descrie o situatie de tip" pierdere -castig", in care se satisfac doar interesele celeilalte parti in pofida propriilor necesitati, din dorinta de a mentine relatii amicale.Aceasta modalitate de rezolvare a conflictului apare atunci cand stabilitatea relatiei cu partenerul este mai importanta decat miza punctuala aflata in joc.Dar uneori poate aborda cu usurinta compromisul si consensul, cand miza este importanta pentru ea.
3.Adi-Sonia.
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Adi-Sonia inregistreaza scoruri mari pentru trei maniere de abordare a conflictelor compromis, consens dar cu un plus pentru acomodare.Descrie o situatie de tip" pierdere -castig", in care se satisfac doar interesele celeilalte parti in pofida propriilor necesitati, din dorinta de a mentine relatii amicale.Aceasta modalitate de rezolvare a conflictului apare atunci cand stabilitatea relatiei cu partenerul este mai importanta decat miza punctuala aflata in joc.
4.Adina.
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Pentru Adina scopul este la fel de important ca si relatiile cu ceilalti si de aceea, cel mai des va aborda confliclele intr-o maniera de tip consens. Singura abordare de tipul "castig -castig " este consensul pentru ca urmareste atat rezolvarea problemelor cat si mentinerea relatiilor dintre parti.partile implicate nu sunt adversare ci partenere in gasirea unor solutii pentru cauzele conflictului.In felul acesta ambele parti castiga si ambele sustin solutia si acordul incheiat.
5.Lucia.
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Lucia inregistreaza scoruri mari pentru trei maniere de abordare a conflictelor compromis, consens dar cu un plus pentru acomodare unde a obtinut scorul maxim.Descrie o situatie de tip" pierdere -castig", in care se satisfac doar interesele celeilalte parti in pofida propriilor necesitati, din dorinta de a mentine relatii amicale.Aceasta modalitate de rezolvare a conflictului apare atunci cand stabilitatea relatiei cu partenerul este mai importanta decat miza punctuala aflata in joc.
6.Eduard.
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Pentru Eduard scopul este la fel de important ca si relatiile cu ceilalti si de aceea, cel mai des va aborda confliclele intr-o maniera de tip consens. Singura abordare de tipul "castig -castig " este consensul pentru ca urmareste atat rezolvarea problemelor cat si mentinerea relatiilor dintre parti.partile implicate nu sunt adversare ci partenere in gasirea unor solutii pentru cauzele conflictului.In felul acesta ambele parti castiga si ambele sustin solutia si acordul incheiat.
7.Adrian.
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Adrian inregistreaza scoruri mari pentru trei maniere de abordare a conflictelor compromis, consens dar cu un plus pentru acomodare unde a obtinut scorul maxim.Descrie o situatie de tip" pierdere -castig", in care se satisfac doar interesele celeilalte parti in pofida propriilor necesitati, din dorinta de a mentine relatii amicale.Aceasta modalitate de rezolvare a conflictului apare atunci cand stabilitatea relatiei cu partenerul este mai importanta decat miza punctuala aflata in joc.
8.Alin
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Pentru Alin scopul este la fel de important ca si relatiile cu ceilalti si de aceea, cel mai des va aborda confliclele intr-o maniera de tip consens. Singura abordare de tipul "castig -castig " este consensul pentru ca urmareste atat rezolvarea problemelor cat si mentinerea relatiilor dintre parti.partile implicate nu sunt adversare ci partenere in gasirea unor solutii pentru cauzele conflictului.In felul acesta ambele parti castiga si ambele sustin solutia si acordul incheiat.
6.2. Concluzii si recomandari finale
Dupa incheierea si celei de a treia zi avem deja o imagine completa asupra echipei si cred ca unit managerul are acum la indemana informatii suficiente ( despre colegii sai si despre cum reactioneaza acestia )pentru a putea exercita un management eficient .
Informatiile privind abordarea conflictelor sunt foarte binevenite pentru ca echipa urmeaza sa treaca prin etapa de furtuna ,in care conflictele vor fi frecvente iar unit managerul va trebui sa la gestioneze cu multa intelepciune.
In final as mai avea de facut cateva recomandari privind delegarea : Dupa cum se stie delegarea implica transferarea de sarcini odata cu incredintarea de autoritate si responsabilitate, dar fara tranferarea raspunderii.
De ce trebuie folosita delegarea ?
Pentru ca:
formeaza incredere,
reprezinta un test de incredere si
pentru ca pe unele persoane motiveaza, cum ar fi cazul Adinei .
Timpul fizic al consultantului se poate imparti:
80% se aloca realizarii target-ului
10-15% delegarii
5% activitatilor de relaxare
Ce se poate si ce nu se poate delega ? Intrebari la care unit managerul va gasi unele raspunsuri in tabelul de mai jos:
Delegarea |
|
Ce pot delega ? |
Ce nu pot delega? |
Xeroxarea de documente |
Planificarea |
Intocmirea de documente |
Arbitrajul |
Verificarea centralizatoarelor si rapoartelor |
Avizarea de norme |
Medierea unor conflicte |
Decizia selectiei si trimiterea la training |
Rezumatul revistei presei |
Control la nivel de echipa |
Citirea mail-uri si sortare informatii |
Subordonarea fata de directorul national si directorul regional |
Bucati de sedinta |
Participarea unit managerului la traininguri |
Intalniri cu consultantii financiari noi |
Fixarea obirectivelor |
Verificarea cererilor chestionar |
Stampila Allianz |
Salvarea unor polite care sunt pe punctul de a fi reziliate | |
Intomirea Bord.saptamanale | |
Verificarea ofertelor | |
Aprovizionare cu birotica si protocol |
Unit managerul trebuie sa dea o sansa consultantilor sa-si rezolve singuri problemele,sa laude mai mult decat sa critice,sa intrebe mai mult decat sa vorbeasca,sa ofere feedback la obiect, pozitiv si clar .
Bibliografie
Alexa Constantin,Ciurel Violeta,Sebe Emil,Mihaescu Ana-Maria,"Asigurari si reasigurari in comertul international" Editura All, Bucuresti 1992
Cistelecan Lazar,Cistelecan Rodica,"Asigurari comerciale" Editura Dimitrie Cantemir,Targu-Mures 1997
Constantinescu Dan Anghel, Dobrin Marinica,Ungureanu Ana -Maria,Gradisteanu Daniela,"Tratat de asigurari", Editura Semne 94 ,1999
Vacarel Iulian, Bercea Florin,"Asigurari si reasigurari" Editura Expert , Bucuresti 1993
Soncutean Virgil,Popescu Dana,Cojocaru Camelia,Postolea Ginel,Topala Oana,"Managementul echipei " Allianz-Tiriac Asigurari S.A. Departamentul Training 2003
Revista saptamanala "Capital" colectia din 2002 si 2003
Cotidianul "Ziarul Financiar" colectia pe 2003
ANEXA 1
Identificarea rolurilor in echipa
In cadrul fiecarei sectiuni distribuiti un total de 10 puncte intre afirmatii, in functie de gradul in care considerati ca va descriu comportamentul.
Aceste 10 puncte le puteti distribui intre cateva afirmatii , intre toate afirmatiile sau in caz extrem doar unei singure afirmatii.
Punctaj |
Sectiunea I Cum cred ca pot contribui in cadrul echipei? |
|
a) |
Cred ca pot depista rapid oportunitatile si pot profita de ele. |
|
b) |
Pot lucra bine cu o categorie larga de oameni |
|
c) |
A emite idei este una dintre calitatile mele innascute |
|
d) |
Iscusinta mea consta in faptul ca pot incuraja oamenii atunci cand imi dau seama ca au ceva valoros de daruit pentru atingerea obiectivelor |
|
e) |
Iscusinta mea de a urma intocmai o recomandare se leaga de eficacitatea mea personala |
|
f) |
Sunt gata sa ma confrunt temporar cu lipsa mea de popularitate daca aceasta conduce in final la rezultate care sa merite efortul |
|
g) |
Sesizez cu rapiditate tot ceea ce poate functiona intr-o situatie cu care sunt obisnuit. |
|
h) |
Pot oferi o argumentare motivata pentru diferite altenative de actiune fara a fi infuentat de preferinte sau prejudecati. |
Punctaj |
Sectiunea II Daca am vreun defect in ceea ce priveste munca in echipa acela ar putea fi: |
|
a) |
Nu ma simt in largul meu daca intalnirile nu sunt bine structurate si controlate |
|
b) |
Sunt inclinat a fi prea generos cu persoane care au un punct de vedere valid caruia nu li s-a acordat suficienta atentie |
|
c) |
Am tendinta de a vorbi mult cand se expun idei noi in echipa |
|
d) |
Conceptia mea obiectiva imi creaza dificultati in a ma alatura cu bucurie si entuziasm colegilor mei |
|
e) |
Uneori daca ceva trebuie rezolvat sunt considerat puternic ti autoritar. |
|
f) |
Consider ca este greu sa fiu in frunte pentru ca sunt prea sensibil la atmosfera din echipa |
|
g) |
Am tendinta de a ma lasa prins de unele idei care-mi vin in minte si astfel pierd contactul cu ce se intampla. |
|
h) |
Colegii mei inclina sa creada ca imi fac griji fara motiv pentru detalii si pentru ca lucrurile ar putea merge rau |
Punctaj |
Sectiunea III Cand sunt implicat intr-un proiect impreuna cu alti oameni : |
|
a) |
Am calitatea de a influenta oamenii fara a face presiuni asupra lor |
|
b) |
Vigilenta mea obisnuita impiedica aparitia greselilor datorate neatentiei si a omisiunilor |
|
c) |
Sunt gata sa fac presiuni in timpul intalnirilor pentru a ma asigura ca nu se pierde timpul si nu se scapa din vedere obiectivele principale |
|
d) |
Se poate conta pe mine pentru o contributie originala |
|
e) |
Sunt gata intotdeauna sa sustin o idee buna pentru interesul comun |
|
f) |
Sunt doritor sa ascult ceea ce este de ultima ora in ceea ce priveste proiectul respectiv. |
|
g) |
Cred ca puterea mea de a judeca la rece este apreciata de ceilalti. |
|
h) |
Se poate avea incredere in mine pentru a urmari ca activitatea principala sa fie organizata. |
Punctaj |
Sectiunea IV Abordarea mea tipica a lucrului in echipa este urmatoarea : |
|
a) |
Manifest interes in a-mi cunoaste mai bine colegii |
|
b) |
Nu ma feresc sa contrazic parerile celorlalti sau sa am la randul meu o parere care nu este impartasita de multi |
|
c) |
De obicei gasesc argumente pentru a respinge propunerile nerealiste |
|
d) |
Cred ca ma pricep sa fac lucrurile sa mearga atunci cand un plan trebuie pus in practica |
|
e) |
Am tendinta de a evita caile clare si de a veni cu propuneri neasteptate |
|
f) |
Aduc o nota de perfectionism oricarei sarcini pe care mi-o asum in cadrul echipei |
|
g) |
Sunt gata sa fac apel la cunostintele pe care le am in afara echipei |
|
h) |
Desi sunt interesat sa aud toate parerile nu evit sa iau o decizie de unul singur. |
Punctaj |
Sectiunea V Munca pe care o fac imi da satisfactii pentru ca: |
|
a) |
Imi place sa analizez situatii si sa cantaresc toate variantele posibile |
|
b) |
Ma intereseaza sa gasesc solutii practice la toate problemele |
|
c) |
Imi place sa simt ca incurajez relatiile bune de munca |
|
d) |
Pot avea o influenta foarte mare in luarea deciziilor |
|
e) |
Ma pot intalni cu oameni care ar putea avea ceva nou de oferit |
|
f) |
Ii pot face pe oameni sa cada de acord asupra unei actiuni necesare |
|
g) |
Ma simt in largul meu atunci cand pot acorda intrega mea atentie unei sarcini |
|
h) |
Imi place sa gasesc un domeniu care sa-mi forteze imaginatia. |
Punctaj |
Sectiunea VI Daca pe neasteptate mi se da o sarcina dificila ce trebuie realizata intr-un anumit timp si cu oameni necunoscuti : |
|
a) |
M-as retrage undeva unde sa ma pot gandi la o modalitate de a iesi din impas inainte de a porni la drum |
|
b) |
As fi gata sa lucrez cu persoana care mi-ar prezenta abordarea cea mai buna oricat de dificila ar fi acea persoana. |
|
c) |
As gasi un mod de a reduce dimensiunea sarcinii prin stabilirea modului in care ar putea contribui mai bine diferite persoane |
|
d) |
Simtul meu inascut al urgentei m-ar ajuta sa ma asigur ca nu depasim termenul stabilit. |
|
e) |
Cred ca mi-as pastra calmul si capacitatea de a gandi clar |
|
f) |
As mentine cu fermitate scopul in ciuda presiunilor |
|
g) |
As fi gata sa preiau initiativa daca as simti ca echipa nu avanseaza |
|
h) |
As initia discutii pentru a stimula idei noi ti a urni lucrurile. |
Punctaj |
Sectiunea VII In legatura cu problemele care se refera la mine cand lucrez in echipa: |
|
a) |
Sunt capabil sa-mi arat nerabdarea fata de cei care pun piedici in derularea activitatilor |
|
b) |
Altii m-ar putea critica pentru ca sunt analitic si prea putin intiuitiv |
|
c) |
Dorinta mea de a ma asigura ca o munca este facuta cum trebuie poate incetini activitatea |
|
d) |
Am tendinta de a ma plictisi destul de repede si de a ma baza pe unul sau doi membrii ai echipei pentru a ma face sa ies din aceasta stare. |
|
e) |
Gasesc ca este dificil sa incep lucrul daca scopurile nu sunt bine conturate |
|
f) |
Cateodata nu reusesc sa explic si sa clarific subiectele complicate care imi vin in minte |
|
g) |
Imi dau seama ca cer altora lucruri pe care eu nu le pot face |
|
h) |
Ezit sa imi expun parerile atunci cand ma lovesc de o opozitie reala. |
Va rugam sa inscrieti punctele acordate anterior , in tabelul care urmeaza dupa care faceti suma pe fiecare linie.
Rol |
sectiune |
Total |
||||||
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII | ||
Realizator |
g |
a |
h |
d |
b |
f |
e | |
Coordonator |
d |
b |
a |
h |
f |
c |
g | |
Modelator |
f |
e |
c |
b |
d |
g |
a | |
Creator |
c |
g |
d |
e |
h |
a |
f | |
Investigator de resurse |
a |
c |
f |
g |
e |
h |
d | |
Monitor evaluator |
h |
d |
g |
c |
a |
e |
b | |
Lucrator in echipa |
b |
f |
e |
a |
c |
b |
h | |
Finalizator |
e |
h |
b |
f |
g |
d |
c |
Scazut |
Mediu |
Ridicat |
Foarte ridicat |
Medie |
|
Realizator | |||||
Coordonator | |||||
Modelator | |||||
Creator | |||||
Investigator de resurse | |||||
Monitor evaluator | |||||
Lucrator in echipa | |||||
Finalizator |
ANEXA 2
Ganditi-va la factorii care va motiveza in activitatea dumneavoastra si completati tabelul care urmeaza:
(In rubrica ordinea importantei , notati cu 1 factorul cel mai important si cu 10 cel mai putin important;iar in celelalte bifati cu x
Factori |
Ordinea importantei |
Ma motiveaza |
||||||||||||||||
Foarte putin |
Oarecum |
Puternic |
Pe termen |
|||||||||||||||
lung |
scurt |
|||||||||||||||||
Autorealizarea | ||||||||||||||||||
Recunosterea | ||||||||||||||||||
Munca propiu-zisa | ||||||||||||||||||
Responsabilitatea | ||||||||||||||||||
Avansarea | ||||||||||||||||||
Politica firmei | ||||||||||||||||||
Supervizarea | ||||||||||||||||||
Salariul | ||||||||||||||||||
Relatiile de munca | ||||||||||||||||||
Conditiile de munca | ||||||||||||||||||
ANEXA 3
Abordarea conflictelor
Cititi cu atentie afirmatiile de mai jos si apoi indicati cat de tipic este pentru fiecare dintre acttiunile dumneavoastra , folosind sistemul de notare:
5-foarte frecvent; 3-uneori; 1-niciodata.
4-frecvent; 2-rareori;
Nr. crt. |
Afirmatia |
Punctaj |
Este mai usor sa te abtii decat sa te retragi dintr-o cearta | ||
Daca nu poti face pe cineva sa gandeasca la fel ca tine , fa-l sa faca ceea gandesti. | ||
Cu vorbe frumoase se cuceresc inimile | ||
O mana spala pe alta | ||
Hai sa ne gandim impreuna | ||
Cand doi se cearta ,cine tace primul este mai intelept | ||
Puterea invinge binele | ||
Vorba dulce mult aduce. | ||
Mai bine jumatate decat nimic | ||
Adevarul sta in cunostinte,nu in parerea majoritatii | ||
Cine fuge din lupta mai trebuie sa lupte o data | ||
Batalia este castigata numai cand dusmanii sunt pusi pe fuga | ||
Omoara-ti dusmanii cu bunatatea ta | ||
Un schimb drept nu produce nici o cearta | ||
Nimeni nu are ultimul raspuns,dar fiecare poate contribui cu ceva | ||
Stai departe de cei care nu sunt de acord cu tine | ||
Bataliile sunt castigate de cei care cred in victorie | ||
Vorbele bune valoreaza mult si nu costa nimic. | ||
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte | ||
Numai cel care nu crede ca detine adevarul absolut poate beneficia de adevarurile altora | ||
Evita persoanele certarete pentru ca iti vor face viata un iad | ||
Cine nu pleaca ii face pe altii sa plece | ||
Vorbele bune asigura armonia | ||
Cadourile apropie prietenii | ||
Adu tu conflictele la suprafata si trateaza-le direct :numai asa se pot descoperi solutiile cele mai bune | ||
Cel mai bun mod de a trata conflictele este de a le evita | ||
Bate cu pumnul in masa daca vrei sa obtii ceva. | ||
Blandetea triumfa asupra maniei | ||
O parte din ceea ce vrei este mai bine decat nimic. | ||
Sinceritatea , onestitatea si increderea misca si muntii | ||
Nimic nu este atat de important incat sa merite sa lupti pentru a-l obtine | ||
Exista doua feluri de oameni :invingatori sau invinsi | ||
Cand cineva te loveste cu o piatra , loveste-l cu un fulg. | ||
Cand fiecare cedeaza jumatate se poate ajunge la o intelegere dreapta. | ||
Sapand mereu descoperi adevarul |
Treceti rezultatele obtinute in tabelul urmator si faceti totalul pe coloana:
EVITARE |
FORTARE |
ACOMODARE |
COMPROMIS |
CONSENS |
|||||
Total |
Total |
Total |
Total |
Total |
Ursulet Bufnita
RELATII
SCOP
Raspuns :
I.BROASCA TESTOASA(Evitarea)
Broasca testoasa se retrage in carapacea ei pentru a evita conflictul.Ea renunta la scopurile si relatiile ei personale ce creaza conflicte sau cu care este in conflict.Broasca testoasa crede ca nu exista speranta in a incerca sa rezolvi un conflict.Se simte neajutorata.Crede ca este mai usor sa te retragi (fizic si psihologic)dintr-un conflict decat sa accepti confruntarea.
II. RECHINUL (Fortarea)
Rechinul incearca sa isi domine adversarii facandu-I sa accepte solutia lui intr-un conflict.Scopurile sale sunt foarte importante pentru el, in timp ce relatiile interpersonale sunt de importanta minima.Cauta sa-si atinga scopurile cu orice pret.Nu-l intereseaza nevoile celorlalti.Nu-l intereseaza daca ceilalti il plac sau il accepta.Rechinul presupune ca un conflict se rezolva cand o persoana castiga si cealalta pierde.El vrea sa fie castigatorul.A pierde ii da un sentiment de slabiciune ,neadaptare si de ratare.Incearca sa castige prin atac,coplesire si intimidare.
III .URSULETUL (Acomodarea)
Pentru ursulet ,relatiile interpersonale sunt foarte importante in timp ce propriile scopuri au o importanta mai mica .Ursuletul doreste sa fie placut si acceptat de ceilalti .El crede ca ar trebui evitate conflictele in favoarea armoniei si mai crede ,de asemenea ,ca oamenii pot discuta in contradictoriu fara a strica relatiile dintre ei .Se teme ca daca va continua conflictul ,cineva va avea de suferit si asta ar compromite relatia cu aceea persoana.Este in stare sa renunte la scopurile personale pentru a pastra o relatie cu cineva.Ursuletul spune "Renunt la scopurile si interesele mele ,te las sa obtii ce doresti din dorinta de a ma face placut tie"Ursuletul incearca sa aplaneze conflictul din teama de a nu periclita relatia cu cineva.
IV.VULPEA(Compromisul)
Vulpea este interesata in aceeasi masura atat de scopurile personale, cat si de relatiile cu ceilalti.Vulpea tinde spre compromisuri:renunta partial la scopurile ei , convingand cealalta tabara sa faca la fel .Intr-o situatie conflictuala ,solutia vulpii va fi ca fiecare parte implicata sa castige ceva-solutia de mijloc.Este capabila sa renunte partial la scopurile si relatiile ei pentru a ajunge la o intelegere.
V.BUFNITA(Consensul)
Bufnita pretuieste extrem de mult atat scopurile personale,cat si relatiile interpersonale .Ea vede conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate si cauta solutii care sa satisfaca atat interesele personale ,cat si cele ale taberei adverse.Bufnita vede conflictul ca o metoda de imbunatatire a relatiilor prin reducerea tensiunii dintre doua persoane .Incearca sa porneasca o discutie ce priveste conflictul ca problema.
Prin cautarea solutiilor care sa satisfaca ambele parti, bufnita mentine relatiile.Bufnita nu este multumita pana cand tensiunile si sentimentele negative nu au fost pe deplin eliminate.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |