Balanta de plati

Balanta de plati

O modalitate de a aprecia activitatea economica a unui stat o constituie analiza balantei sale de plati, care reprezinta totalitatea inregistrarilor valorilor tranzactiilor acelui stat cu alte state.

Balanta de plati este un document contabil care indica schimburile externe (importuri si exporturi) ale unitatilor comerciale rezidente cu restul lumii. Schimburile pot avea ca obiect marfurile, serviciile sau capitalurile.

Conturile acesteia sunt grupate in trei categorii principale: conturi de tranzactii curente, conturi de capital, rezerve.

1. Contul de tranzactii curente

Balanta de plati cuprinde mai intai balanta comertului exterior sau balanta comerciala (schimburi de marfuri)

Apoi mai cuprinde serviciile (transporturi, asigurari, brevete si redevente, servicii bancare.), transferurile unilaterale fara contrapartida monetara (de exemplu varsamintele statului catre organismele internationale), dobanzile si dividendele capitalului. Ultimele operatiuni constituie invizibilele.

Rezidentii si nerezidentii pot si ei sa schimbe capitaluri. Aceste schimburi iau forma de:

acordare sau luare de imprumut:

investitii de portofolii efectuate in scopul plasarii;

investitii directe, altfel spus, cumpararea unor cote-parti de proprietate a intreprinderilor cu scopul de a avea control.

Tabel 2.18. Balanta de plati - Contul de tranzactii curente(metodologie FMI)

Analizand soldul balantei contului curent a unui stat se poate constata daca acel stat are nevoie de finantare sau are capacitate proprie de finantare. Un deficit(BCC<0) face necesar apelul la o finantare externa. In cazul in care deficitul persista mai multi ani, respectivul stat trebuie sa-si revada atat politicile economice, cat si competitivitatea produselor nationale.

2. Contul de capital

Tabel 2.19. Balanta de plati - Contul de capital(metodologie FMI)

In pozitiile referitoare la investitiile directe se vor inregistra acele situatii in care investitorul este direct implicat in managementul si controlul operatiunilor companiei; spre deosebire de aceasta situatie, investitia de portofoliu se refera la situatiile in care investitorul urmareste doar obtinerea de profit, in urma achizitionarii unui pachet de actiuni ale firmei respective. Transferurile de capital pe termen lung se refera fie la credite, fie la tranzactii cu titluri. Un exemplu de o astfel de operatiune este constituit de oferirea unui credit guvernamental Romaniei de catre ABN AMRO Bank.

Importurile de bunuri sunt insotite de o plata(deci de o iesire de bani), de aceea se inregistreaza pe debit, in timp ce exporturile se concretizeaza in incasari de valuta, fiind inregistrate de credit. Echilibrarea operatiunilor se face in diverse moduri. De exemplu o companie romaneasca importa de la o firma din SUA anumite subansamble pentru realizarea produsului sau finit, in valoare de 100 000 dolari. Ea va trebui sa plateasca printr-un acreditiv deschis in favoarea vanzatorului strain, intr-un termen prestabilit, aceasta suma. In balanta de plati a Romaniei aceasta tranzactie se va reflecta astfel:

Tabel 2.20. Balanta de plati. Contul de tranzactii curente - exemplu

Daca firma romaneasca negociaza cu firma americana ca expeditia si transportul produselor sa se efectueze maritim pe cheltuiala sa, de catre partenerul american, costul transportului maritim si al asigurarii ridicandu-se la suma de 10000 de dolari. In balanta de plati a Romaniei, aceasta tranzactie se va reflecta astfel:

Tabel 2.21. Balanta de plati. Contul de tranzactii curente - exemplu

3. Rezerve

Rezervele sunt utilizate pentru echilibrarea balantei de plati. Daca tranzactiile curente si fluxul de capital prezinta un deficit, bancile trebuie sa furnizeze clientilor devizele care lipsesc. In cazul in care bancile nu au puterea de a finanta balanta globala, sarcina este preluata de banca centrala. Aceasta fie utilizeaza rezervele constituite in perioadele in care balanta a fost excedentara, fie se imprumuta de pe pietele externe de capital, pentru a face infuzia de devize necesara echilibrarii balantei de plati. Conform tabelului 2.22,, pentru a echilibra eventualele deficite, autoritatile monetare au la dispozitie patru tipuri de rezerve, analoage activelor lichide ale unei firme.

Datorita volumului mare care se inregistreaza intr-o balanta, adeseori nu se realizeaza echilibrul perfect Debit/Credit, datorita unor omisiuni sau unor erori nesemnificative. De aceea in rubrica "Rezerve" exista o intrare pentru inregistrarea acestora.

Tabel 2.22. Balanta de plati. Rezerve

4. Efecte ale balantei de plati

• Efectele secundare ale unei balante excedentare

O balanta excedentara implica o intrare neta de devize in tara. Ca urmare, agentii rezidenti posesori ai acestor devize vor solicita conversia lor monetara in moneda nationala. Datorita cresterii de moneda nationala, valoarea acesteia in devize va creste si, ca urmare, rata de schimb se apreciaza pana la restabilirea echilibrului cerere/oferta. Pe de alta parte insa, aprecierea monedei nationale va conduce la cresterea preturilor nationale exprimate in moneda straina si la reducerea preturilor produselor straine exprimate in moneda nationala.

Se spune ca preturile nationale cresc in raport cu cele straine, deci competitivitatea in preturi a produselor nationale scade. Ca urmare a aprecierii ratei de schimb, cresc importurile si se reduc exporturile, ceea ce conduce la deficitul balantei comerciale(a se vedea tabelul 2.18). Pentru echilibrare,statul trebuie sa faca infuzie de capital, imprumutandu-se de pe piata straina de capital. Pe termen scurt, daca statul are capacitate de returnare a datoriei, acesta poate fi o sursa dezirabila. In caz contrar insa, returnarea datoriei si a dobanzilor aferente poate antrena noi nevoi de finantare si deci noi imprumuturi de pe piata externa de capital, ceea ce pe termen lung poate conduce la pericolul insolvabilitatii financiare a statului respectiv.

• Efectele secundare ale unei balante deficitare

O balanta globala deficitara presupune o iesire neta de devize. Agentii rezidenti au nevoie de devize straine pentru a-si face platile in strainatate.Ca urmare a cererii de devize straine contra moneda straina, rata de schimb se depreciaza, ceea ce conduce la scaderea preturilor produselor nationale exprimate in moneda nationala.

Se spune ca preturile nationale scad in raport cu cele straine, deci competitivitatea in preturi a produselor nationale creste. Ca urmare, exportul este stimulat, iar importul descurajat, provocand un excedent al schimburilor comerciale ce vine sa compenseze deficitul initial.

5. Analiza balantei de plati a Romaniei

In anul 2001 soldul contului curent a fost negativ(-2223 milioane dolari), in scadere fata de 2000(cand a fost de -1355 milioane dolari). In 2001 soldul bunurilor si serviciilor a fost de -3084 milioane dolari, in scadere cu 1154 milioane dolari fata de 2000(cand a fost de -1930 milioane dolari). Aparitia deficitului contului curent este o caracteristica a economiei romanesti in perioada de tranzitie. Acest deficit are ca sursa principala dezechilibrul balantei comerciale.

Soldul negativ al balantei de plati a Romaniei, adica debitul mai mare decat creditul semnifica faptul ca Romania realizeaza mai multe importuri decat exporturi.

Veniturile si-au pastrat soldul negativ, iar transferurile curente au avut soldul pozitiv atat in 2000(860 milioane dolari), cat si in 2001(1143 milioane dolari).

In 2000 soldul contului de capital si financiar a fost de 1230 milioane dolari, in 2001 pastrandu-si trendul pozitiv(1499 milioane dolari). In 2001 soldul contului de capital a crescut cu 59 milioane dolari(in 2000 era de 36 milioane dolari), iar soldul contului financiar a crescut cu 210 milioane dolari(in 2000 fiind de 1194 milioane dolari).

Cresterea deficitului comercial necesita, chiar in conditiile intensificarii fluxurilor de investitii straine directe, o finantare externa suplimentara, prin intrari de capital.

Tabel 2.23. Componente ale balantei de plati

-milioane dolari -

Sursa: Realizat dupa Raportul anual al BNR,2002

Tabelul 2.23. sintetizeaza tendinta ireversibila de deschidere a economiei romanesti spre fluxurile internationale, de angrenare a sa in procesele de integrare europeana si globalizare. Ponderile datoriei externe in Produsul intern brut reprezenta in 1998 circa 22,1%, ajungand in 2002 la circa 32,9%. Ponderea datoriei externe totale in PIB in 1998 a fost de 22,1% crescand in 2002 la 32,9%, iar aceea a dobanzilor anuale aferente coboara de la 7,25% in la 5.65%.

Aceste evolutii sunt de natura sa intareasca increderea pietelor financiare si a operatorilor straini in dezvoltarea economiei romanesti.

Tabel 2.24. Balanta de plati( Raport anual 2002)

- milioane dolari SUA -

Sursa: BNR

6. Pozitia investitionala internationala a Romaniei

Din 1998 activele externe de rezerva din sistemul bancar sunt in continua crestere(tabel 2.25). In 2002, acestea au crescut la 8392.3 milioane dolari, fata de 6380.6 milioane dolari, cat erau in 2001. In 2002 a crescut aurul monetar cu 241.5 milioane dolari(in 2001 valoarea era de 938.7 milioane dolari), au crescut devizele convertibile cu 1774.7 milioane dolari(in 2001 valoarea era de 5435.1 milioane dolari) si au scazut detinerile de DST-uri cu 4.5 milioane dolari(in 2001 valoarea fiind de 6.8 milioane dolari).

Si datoria externa, totala, pe termen mediu si lung este in continua crestere din 1999(de la 9322.6 milioane dolari la 15084.0 milioane dolari).

Romania dispune de importante resurse naturale si un capital uman apt de performanta, de capacitati productive potential competitive, de o pozitie geografica de intersectie a fluxurilor internationale de comert. Toate aceste avantaje comparative ofera numeroase oportunitati atractive pentru capitalul occidental. Disponibilitatea Uniunii Europene si a altor organisme de a sprijini tara noastra in demersul sau istoric de integrare este nelipsita.

In 2002, creditorii Romaniei au fost: FMI(425.6 milioane dolari), UE(177.2 milioane dolari), BIRD(2256.3 milioane dolari), BERD(968.0 milioane dolari).

FMI(Fondul Monetar International) acorda asistenta financiara tarilor cu dificultati in balanta de plati, precum Romania, prin acordarea de finantari pe termen mediu si lung si stimuleaza stabilitatea cursului valutar. FMI are de asemenea rol in supravegherea SMI(Sistemului Monetar International).

Banca Mondiala(BM)are rol in promovarea dezvoltarii economice si a reformelor in tarile in curs de dezvoltare si in cele est-central europene. BM acorda si imprumuturi pe termen lung tarilor in curs de dezvoltare si in cele est-central europene, in scopul restructurarii si macrostabilizarii; ordinea de prioritate pe domenii difera in timp, dar cuprinde in general agricultura, energia, infrastructura, asistenta sociala.

Imprumuturile acordate de BIRD(Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare - apartine de BM) reprezinta o treime din suma de finantare a proiectelor, Romania trebuind sa suporte doua treimi din acestea. In plus BIRD acorda credite pentru ajustare structurala si pentru asistenta tehnica.

In 2002 banci private din Germania, Franta, SUA si Marea Britanie au acordat Romaniei credite pe termen mediu si lung in valoare totala de 2458.0 milioane dolari, cu 499,2 milioane dolari mai mult decat in 2002.

Pentru Romania, decisive sunt acum depasirea starii de economie slab structurata institutional, articularea functionala a noilor mecanisme, promovarea de politici clare si coerente, care sa reorienteze energiile societatii - dinspre tintele false care le consuma inutil acum - spre obiectivele autentice ale prosperitatii personale si generale.

Anexa nr. I Structura detaliata a comertului, 2001

(topul primelor 50 de produse)

(in procente)

'Clasificarea SITC la 3 cifre a sectoarelor industriei prelucratoare in functie de pret/calitate. Cel mai mare nivel de calitate (cel mai mic nivel de pret) este 1. Cel mai scazut nivel de calitate (cel mai mare nivel de pret) este 166.

Anexa nr. II Principalele avantaje comparative aparente pe sector, 1990-2001

Indicator al avantajului comparativ

Sursa: INSSE

Conform lui Neven (1995), avantajele comparative dovedite se calculeaza in felul urmator: ACD = X_i - M_i . 100

ZXi ZM_k

in care X1 si M1 reprezinta exporturile si respectiv importurile produsului i. Acest indicator este cuprins intre 100 si (-100). Limitele inferioare si superioare ale indicelui pot fi obtinute doar in cazul (teoretic) in care exista o specializare comerciala completa si exista numai doua bunuri. In situatii reale, valoarea indicelui rareori depaseste 10 (in module). Cu cat este mai mare valoarea indicelui, cu atat este mai puternica specializarea comerciala. Indicele ACD poate fi interpretat ca o balanta comerciala normalizata (de exemplu daca pentru indicatorul ACD din sectoare este egala cu zero, avantajele comparative sunt masurate in felul acesta sub conditia teoretica a balantei comerciale). Valoarea acestui indicator este, de asemenea, in legatura cu intensitatea comertului intra-industrial. Cu cat este mai puternic comertul in dublu sens, cu atat este mai scazuta specializarea, cu atat este indicele mai aproape de zero.

Anexa nr. III Exportul de produse romanesti in tari europene

Sursa: Centrul Pentru Comert Exterior