1. PARTICULARITATI PRIVIND EVALUAREA MARFURILOR
Corelatia national-international care determina comertul exterior, implica doua categorii de preturi:
preturi nationale - interne
preturi internationale - externe
ca expresie a valorii nationale si respectiv internationale a marfurilor.
1. preturile interne sunt structurate in:
a) preturi interne de export, care sunt expresia valorii marfurilor destinate exportului, formata din:
pretul producatorilor
cheltuieli speciale de export
ambalaje speciale - neincluse in pretul marfurilor
cheltuieli de transport pana la frontiera romana
b) preturi interne de import, care cuantifica cheltuielile efectuate cu importul de marfuri, structurate in:
pretul extern al marfii
cheltuielile de transport pe parcurs extern, pana la frontiera romana.
Pretul intern de import reprezinta baza de calcul pentru pretul de livrare al marfurilor importate.
Pretul de livrare al marfurilor importate cuprinde:
pretul intern de import
taxe vamale, accize Costul de achizitie al marfurilor importate
TVA (daca este nerecuperabila)
Comisionul sau marja importatorului.
2. preturile externe sunt negociate cu partenerii, inscrise in contracte si stabilite in corelatie cu natura marfurilor tranzactionate, in functie de anumite conditii de livrare.
Conditiile de livrare determina locul in care, odata cu tercerea marfurilor de la vanzator la cumparator, are loc transferarea cheltuielilor si riscurilor pe care le implica livrarea. Ele se reglementeaza pe baza unor reguli si uzante comerciale, cu caracter international, cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Comercial Terms).
Conditiile de livrare, conform INCOTERMS se grupeaza in 4 categorii distincte:
Conditia "E" careia ii corespunde "franco fabrica" (Ex Works - EXW)
Conditiile "F" care presupun livrarea marfurilor unui caraus stabilit de cumparator (FCA - Free Carriage-Franco transport; FAS - Free Along Ship-Franco de-a lungul vasului;FOB - Free on Board-Franco la bord)
Conditiile "C" in care vanzatorul trebuie sa suporte si transportul, iar in anumite conditii si asigurarea marfurilor (CFR - Cost and Freight-cost si navlu; CIF - Cost, Insurance and Freight-cost, asigurare si navlu; CPT - Carriage Paid To.-transport platit pana la.; CIP - Carriage and Insurance Paid to.-transport si asigurare platite pana la.)
Conditiile "D" conform carora vanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile aferente transportului pana in tara de destinatie (DAF - Delivered at Frontier-Franco frontiera; DES - Delivered Ex Ship-Franco nava descarcata; DEQ - Delivered Ex Quay-Franco chei; DDU - Delivered Duty Unpaid-Franco destinatie nevamuit; DDP - Delivered Duty Paid-Franco destinatie platit)
Conditiile cele mai frecvent practicate in comertul exterior romanesc sunt:
FOB - echivalenta pretului marfurilor
CFR - echivalenta pretului marfurilor si transportului extern
CIP - echivalenta pretului marfurilor, transportului si asigurarii.
CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MARFURI
2.1. CONTABILITATEA EXPORTULUI IN COMISION
2.1.1. Particularitati
Realizarea exportului in comision presupune cel putin patru participanti:
Unitatea producatoare
Societatea de comert exterior
Unitatile prestatoare de servicii
Clientul extern
In cadrul exportului in comision, societatea de comert exterior actioneaza in nume propriu, dar pe contul si riscul unitatii producatoare, percepand de la acesta un comision echivalent cheltuielilor efectuate si profitului scontat.
La baza exportului stau contractele incheiate de societatea de comert exterior cu parteneri interni, contracte de prestatii sau de comision, si cu parteneri externi, contracte internationale.
Derularea exportului presupune participarea bancilor partenerilor prin care se efectueaza decontarile sau a altor comisionari externi.
Cheltuielile exportului in comision pot fi structurate in doua categorii:
Cheltuieli implicate direct de export
Cheltuieli de administrare si conducere a societatii de comert exterior
Cheltuielile implicate direct de export se refera la pretul marfii stabilit in conditia FOB si transportul pe parcurs extern si/sau asigurarea, in functie de conditiile de livrare.
Cheltuielile de administrare si conducere a societatii de comert exterior dimensioneaza consumurile si platile implicate de functionarea societatii: salarii, materiale consumate, prestatii efectuate de terti, etc.
Veniturile exportului in comision se pot grupa in:
Venituri din export
Venituri din comisioane
Veniturile din export sunt echivalente sumelor incasate sau de incasat din vanzarea marfurilor la preturile convenite prin contracte.
Datorita pozitiei de intermediar a societatii de comert exterior veniturile din export sunt egale cu cheltuielile de export.
Veniturile din comisioane sunt in realitate veniturile proprii ale societatii de comert exterior, calculate prin aplicarea unei cote stabilite in valuta sau in lei la pretul extern FOB al marfurilor.
O categorie distincta de cheltuieli si venituri o constituie diferentele de curs valutar. Ele apar ca urmare a fluctuatiei cursurilor devizelor in raport cu moneda nationala, in corelatie cu creantele externe si platile implicate de transportul extern si se calculeaza astfel:
aferente creantelor vanzare in devize la incasare la facturare
(valuta incasata)
Diferente de curs = Valuta platita x (Cursul valutei - Cursul valutei )
aferente transportului la plata la facturare
extern
Diferentele de curs pot fi:
Nefavorabile - cheltuieli financiare
Favorabile - venituri financiare
si influenteaza rezultatul societatii de comert exterior, daca le suporta aceasta sau al unitatii producatoare, daca aceasta le preia in sarcina ei.
Rezultatul exportului in comision se calculeaza ca diferenta intre comision si cheltuielile generale si este echivalentul disponibilitatilor banesti determinate de activitatea desfasurata.
2.1.2. Documente specifice exportului
Documentele pentru exportul de marfuri se grupeaza in 3 categorii:
a) documente de expediere, transport, asigurare si vamuire:
Dispozitia de transport si vamuire (DTV):
Serveste la:
Organizarea transportului
Efectuarea formalitatilor vamale
Se trimite unitatilor de expeditii internationale care, in functie de calea aleasa pentru transport, vor intocmi:
Scrisori de trasura internationala (transport terestru)
Cerere de tonaj, aviz de navlosire, nota de comanda conosament, conosament (transport maritim, fluvial)
Avizul de asigurare - pentru asigurarea marfurilor de catre o firma specializata, care emite polita de asigurare
Declaratia vamala - completata de expeditor sau comisionarul vamal si emisa societatii de comert exterior
b) documente de livrare
Factura externa - contine date privind marfurile, atesta transmiterea dreptului de prorpietate si serveste ca document de decontare
Factura externa pentru uz intern - este un document de calcul al preturilor: pretul extern FOB, comisionul, valoarea cuvenita unitatii producatoare ca baza a inregistrarilor contabile
Nota de realizare la export - justifica incasarile fara facturi, din initiativa proprie a clientilor
c) documente de decontare pentru:
Decontari interne:
ordinul de plata
CEC-uri cu sau fara limita de suma
Decontari externe:
acreditive
scrisoarea comerciala de credit
ordinul de plata
2.1.3. Contabilizarea operatiilor de export in comision cu incasare la vedere
Marfurile care fac obiectul exportului in comision circula de la producator la clientul extern. Ca urmare, societatea de comert exterior nu le gestioneaza si nu le reflecta cu ajutorul conturilor de stocuri. Decontarea se face in sens invers fata de circulatia marfurilor, si anume:
se incaseaza contravaloarea marfurilor la pretul convenit, transformat in lei la cursul zilei
se achita pretul extern FOB net minus comisionul retinut, unitatilor producatoare, la cursul de la data incasarii. In acest caz, diferenta de curs se reflecta in contabilitatea producatorului
se achita prestatorii de servicii, pe masura primirii facturilor. In cazul cheltuielilor inregistrate la nivel antecalculat se efectueaza si regularizarea pana la nivel efectiv cu unitatea producatoare (fiind servicii efectuate in contul ei). Diferentele de curs si regularizarea cheltuielilor antecalculate se pot efectua si in contabilitatea societatii de comert exterior, daca partile convin in acest sens.
Incasarile si platile se fac in contul tertilor (unitati prestatoare de servicii si producatori) se reflecta direct cu ajutorul conturilor de terti si de trezorerie.
Rezulta ca in contabilizarea operatiilor de export in comision, conturile utilizate sunt:
conturi de terti
conturi de trezorerie
conturi de cheltuieli si venituri
Conturile de terti tin evidenta relatiilor de decontare cu unitatea producatoare de marfuri, cu unitatile de transport si cu clientii externi. Cele mai utilizate conturi sunt:
CONTUL 401 "FURNIZORI" - tine evidenta relatiilor cu unitatea producatoare de marfuri si prestatorii de servicii
CONTUL 408 "FURNIZORI - FACTURI NESOSITE" - evidentiaza angajamentele de prestatii pentru care nu au sosit inca documentele
CONTUL 411 "CLIENTI" - tine evidenta relatiilor de decontare cu clientii externi, la nivelul pretului facturat acestora, transformat in lei la cursul de schimb de la data facturarii.
Conturile de trezorerie:
CONTUL 5121 "DISPONIBIL LA BANCA IN LEI" - pentru toate platile si incasarile in lei
CONTUL 5124 "DISPONIBIL LA BANCA IN DEVIZE" - prin care se efectueaza decontarile in valuta (cu clientii si furnizorii), tinut in valuta si in lei la cursul de schimb
Conturi de cheltuieli si venituri:
CONTURILE DIN CLASA 6, dupa natura cheltuielilor necesitate de desfasurarea activitatii: salarii, consumuri de materiale, prestatii.
CONTUL 665 "CHELTUIELI DIN DIFERENTE DE CURS" - tine evidenta diferentelor de curs nefavorabile
CONTUL 704 "VENITURI DIN PRESTARI SERVICII" - ajuta la formarea cifrei de afaceri, constituita din comisioanele de export.
CONTUL 765 "VENITURI DIN DIFERENTE DE CURS" - tine evidenta diferentelor de curs favorabile.
Conturile de cheltuieli si venituri se inchid la sfarsitul perioadei prin contul 121 "PROFIT SI PIERDERE" al carui sold va exprima rezultatul sub forma de profit sau pierdere.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
a) facturarea marfurilor la extern in conditia CFR
411 "clienti" = %
401 "furnizori"(unitatea producatoare)
704 "venituri din prestari servicii"
408 "furnizori-facturi nesosite"
b) inregistrarea facturii pentru cheltuieli externe de transport
408 "furnizori-facturi nesosite" = %
401 "furnizori" (unitatea prestatoare de servicii)
401 "furnizori"(unitatea producatoare)
704 "venituri din prestari servicii"
c) Incasarea de la clienti
5124 "disponibil in valuta" = %
411 "clienti"
765 "venituri din diferente de curs valutar"
d) plata furnizorilor interni
% = 5124 "disponibil in valuta"
401 "furnizori" (unitatea producatoare)
665 "cheltuieli din diferente de curs valutar"
e) plata furnizorului prestator de servicii
% = 5124 "disponibil in valuta"
401 "furnizori" (unitatea prestatoare de servicii)
665 "cheltuieli din diferente de curs valutar"
2.2. CONTABILITATEA EXPORTULUI PE CONT PROPRIU
In aceasta modalitate de export, societatea de comert exterior are calitatea de cumparator-vanzator. Ea cumpara marfuri de la unitatile producatoare si le vinde la extern in nume propriu si totodata pe contul si riscul ei. Ca o consecinta, in contabilitatea societatii de comert exterior se reflecta, pe de o parte, venitul din vanzarea marfii la nivelul pretului incasat de la clientul extern, iar pe de alta parte cheltuielile cu marfa si cele de export (transport, asigurare, dobanzi).
Relatiile economice dintre societatea de comert exterior si producator sunt reglementate prin contracte interne, iar cele cu clientii externi prin contracte externe. In mod distinct, societatea de comert exterior incheie contracte economice cu prestatorii de servicii.
Marfa cumparata poate fi exportata direct de la producator sau poate fi adusa in depozitele proprii si expediata de aici.
Pretul marfii cumparate poate fi negociat cu producatorul in conditia franco fabrica sau franco frontiera romana.
Pretul marfii vandute clientilor externi se negociaza in conditiile: FOB, CAF, CIF.
Din punct de vedere financiar, decontarea se face astfel:
la cumparare, societatea de comert exterior achita producatorului contravaloarea marfurilor in lei din disponibilitati proprii sau credite bancare
la vanzare, societatea de comert exterior incaseaza de la clientii externi contravaloarea marfurilor in valuta
serviciile prestate se deconteaza de societatea de comert exterior unitatilor prestatoare, in valuta.
Datorita faptului ca incasarea de la extern si plata sreviciilor prestate are loc anterior sau ulterior datei facturarii, societatea de comert exterior calculeaza si inregistreaza diferenta de curs valutar astfel:
Diferenta de curs la incasarea de la extern = Valuta incasata x (cursul valutei la incasare - Cursul valutei la facturare)
Diferenta de curs la plata serviciilor = Valuta achitata x (Cursul valutei la plata - Cursul valutei la incasare)
Diferenta de curs la incasare este favorabila daca cursul la incasare este mai mare decat la facturare si nefavorabila in situatia inversa.
Diferenta de curs la plata este favorabila daca cursul la plata este mai mic decat cel de la facturare si nefavorabila in situatia inversa.
Diferenta de curs favorabila reprezinta un venit financiar, iar cea nefavorabila o cheltuiala financiara.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
a) cumpararea marfurilor pastrate in custodie la furnizori
% = 401 "furnizori"
357 "marfuri in custodie sau consignatie la terti"
4426 "TVA deductibila"
b) plata furnizorului
401 "furnizori" (unitatea producatoare) = 5121 "disponibil la banca in lei"
c) facturarea marfurilor la export, in conditia CFR (la export TVA=0)
411 "clienti" = 707 "venituri din vanzarea marfurilor"
d) descarcarea gestiunii
607 "cheltuieli privind marfurile" = 357 "marfuri in custodie sau in consignatie la terti"
e) inregistrarea cheltuielilor externe de transport
624 "cheltuieli de transport" = 401 "furnizori" (unitatea prestatoare de servicii)
f) plata transportului extern
% = 5124 "disponibil la banca in devize"
401 "furnizori" (unitatea prestatoare de servicii)
665 "cheltuieli cu diferentele de curs valutar"
g) incasarea de la clientii externi
5124 "disponibl la banca in devize" = %
411 "clienti"
765 "venituri din diferente de curs"
3. CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MARFURI
3.1. CONTABILITATEA IMPORTULUI IN COMISION
3.1.1. Particularitati
Cadrul organizatoric al importului in comision este dat de participantii la aceasta activitate:
Furnizorul extern de marfuri
Unitatile de prestari servicii internationale
Societatea sau firma de comert exterior
Beneficiarul intern de import
Cadrul juridic este asigurat de contractele interne si externe, de vanzare-cumparare, de prestari servicii si de comision.
Importul se efectueaza in nume propriu, dar pe contul si riscul beneficiarului.
Pentru serviciile prestate, societatea de comert exterior percepe un comision calculat la valoarea CIF a marfurilor importate.
Fluxul marfurilor este, de regula, direct de la punctul vamal la beneficiarul de import.
Deoarece importul este in comision, societatea de comert exterior nu se incarca patrimonial cu marfurile, ci reflecta doar cheltuielile si veniturile presupuse si generate de aceasta activitate.
Cheltuielile importului in comision pot fi structurate in cheltuieli de administrare si conducere, care sunt cheltuieli de functionare a societatii.
Veniturile se formeaza din comisionul cuvenit societatii de comert exterior. Importul este supus TVA.
TVA deductibila se calculeaza prin aplicarea cotei de 19% asupra valorii CIF +taxele vamale, accizele si comisioanele vamale.
TVA colectata se determina la valoarea din vama plus comisioanele societatii de comert exterior.
3.1.2. Documente specifice importului
Fata de documentele prezentate la export, in cazul importului mai intervin:
a) Declaratia vamala de import (DVI) si Declaratia privind valoarea in vama
DVI cuprinde:
date de identificare a partenerilor
numarul si data facturii externe, a documentelor de transport si asigurare
pretul marfii
cheltuielile externe
conditia de livrare
valoarea contractuala si cursul sau
punctul vamal
Evaluarea marfurilor in vama se face pe baza pretului CAF sau CIF, transformat in lei la cursul in vigoare.
DVI serveste la calculul si inregistrarea contabila a datelor privind importul.
b) Factura interna intocmita de societatea de comert exterior catre beneficiarul marfurilor, pe baza DVI si a contractului de comision,serveste la decontarea importului cu clientii.
3.1.3. Contabilizarea operatiilor de import in comision cu plata la vedere
Conturile utilizate sunt:
Conturi de terti
Conturi de trezorerie
Conturi de cheltuieli, venituri si rezultate
Conturile de terti:
CONTUL 401 "FURNIZORI" tine evidenta crearii si stingerii angajamentelor decurgand din importul de marfuri si prestarile de servicii.
CONTUL 408 "FURNIZORI - FACTURI NESOSITE" evidentiaza angajamentele pentru care nu au sosit documentele. Se utilizeaza, de regula, in cazul transportului determinat pe baza unor cote antecalculate.
CONTUL 411 "CLIENTI" tine evidenta relatiilor cu beneficiarii de marfuri importate la pretul facturat, inclusiv TVA colectata.
CONTUL 419 "AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI" tine evidenta avansurilor incasate anticipat.
CONTURILE DE TVA:
CONTUL 4423 "TVA DE PLATA"
CONTUL 4424 "TVA DE RECUPERAT" tin evidenta relatiilor cu statul,
CONTUL 4426 "TVA DEDUCTIBILA" furnizorii si clientii privind
CONTUL 4427 "TVA COLECTATA" angajamentele sau creantele
CONTUL 4428 "TVA NEEXIGIBILA"
CONTUL 446 "ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE" evidentiaza, dupa caz, accizele si taxele vamale datorate statului.
Conturile de trezorerie sunt, in principiu, aceleasi ca si in cazul exportului.
In plus, se mai utilizeaza CONTUL 5412 "ACREDITIVE IN DEVIZE", pentru evidentierea depozitului banesc creat la dispozitia furnizorului, daca este cazul.
Conturile de cheltuieli, venituri si rezultate:
Conturile de cheltuieli reflecta cheltuielile administrative si de conducere, iar CONTUL 704 "VENITURI DIN PRESTARI SERVICII" reflacta comisionul societatii de comert exterior.
Diferentele de curs valutar aferente platilor in valuta catre furnizorii externi sau unitatile prestatoare de servicii, precum si cele aferente contravalorii in lei a valutelor incasate ocolesc conturile de cheltuieli si venituri financiare din diferente de curs valutar. Ele se reflecta direct in conturile 461 "DEBITORI DIVERSI" SAU 462 "CREDITORI DIVERSI", dupa caz.
In situatia in care cheltuielile externe de circulatie inscrise in DVI sunt antecalculate si apar difernte fata de cele efective, acestea se reflecta tot cu ajutorul conturilor 461 "DEBITORI DIVERSI" si 462 "CREDITORI DIVERSI".
Decontarea diferentelor se poate face periodic daca soldul diferentelor nu este prea mare.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
a) incasarea avansului in valuta de la clientul intern
5124 "disponibil la banca in devize" = 419 "clienti-creditori"
5121 "disponibil la banca in lei" = 4427 "TVA colectata"
b) deschiderea acreditivului
5412 "acridive in devize" = 5124 "disponibil la bana in devize"
c) intocmirea DVI
% = 401 "furnizori" (externi)
419 "clienti-creditori"
461 "debitori diversi - clienti"
(diferenta de curs aferenta
avansului incasat in valuta)
411 "clienti" = %
408 "furnizori-facturi nesosite" (transport)
446 "alte impozite si taxe" (taxe vamale)
401 "furnizori" (comision vamal)
d) facturarea la intern a marfurilor importate:
411 "clienti" = %
704 "venituri din prestari servicii"
4427 "TVA colectata"
e) efectuarea platilor in vama pentru marfurile importate:
% = 5121 "disponibil in lei"
446 "alte impozite si taxe" (taxe vamale)
4426 "TVA deductibila"
401 "furnizori" (comision vamal)
f) inregistrarea facturii unitatii prestatoare de servicii:
% = 401 "furnizori" (unitatea prestatoare de
servicii)
408 "furnizori-facturi nesosite"
461 "debitori diversi" (diferente de curs valutar)
g) plata furnizorului extern:
inregistrarea diferentei de curs aferenta sumei din acreditiv:
5412 "acreditive in devize" = 765 "venituri din diferente de curs"
achitarea datoriei externe si inregistrarea diferentei de curs:
% = 5412 "acreditive"
401 "furnizori"
461 "debitori diversi" (diferenta de curs valutar)
h) incasarea diferentei de la clientul intern:
5121 "disponibil in lei" = 411 "clienti"
i) plata prestatorului de servicii:
inregistrarea sumei virate pentru licitatia valutara in vederea achitarii prestatorului de servicii:
5125 "sume in curs de decontare" = 5121 "disponibil in lei"
suma in valuta incasata:
% = 5125 "sume in curs de decontare"
5124 "disponibil in devize"
461 "debitori diversi" (diferenta de curs valutar)
achitarea datoriei catre prestatorul de servicii:
% = 5124 "disponibil in devize"
401 "furnizori" (unitatea prestatoare de servicii)
461 "debitori diversi" (diferenta de curs valutar)
j) incasarea diferentelor de la beneficiarul importului:
5121 "disponibil in lei" = 461 "debitori diversi"
3.2. CONTABILITATEA IMPORTULUI PE CONT PROPRIU
3.2.1. Particularitati
Importul pe cont propriu consta in cumpararea ferma a marfurilor de catre societatea de comert exterior si revanzarea lor beneficiarilor interni, determinand particularitatile:
pretul de vanzare este negociat cu beneficiarul, plecand de la valoarea in vama a marfurilor, inclusiv taxele si comisioanele datorate statului si marja importatorului si se contabilizeaza ca venit in contul 707 "VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR";
marfurile importate intra in contabilitatea societatii de comert exterior, dar nu obligatoriu si in gestiunea sa. Acest lucru are ca efect folosirea conturilor de stocuri 371 "MARFURI" sau 357 "MARFURI LA TERTI";
Costul de achizitie al marfurilor se compune din: pretul extern FOB, cheltuielile externe de circulatie, taxele si comisioanele vamale, accizele, si se reflecta in contul 371 "MARFURI". Daca marfa este dirijata catre beneficiari direct de la punctul vamal, costul de achizitie se poate reflecta direct in debitul contului 607 "CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE";
TVA se calculeaza similar importului in comision;
Rezultatul se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile generate si implicate de import si cheltuielile de administratie si conducere;
De regula, nu se efectueaza incasari anticipate de la clientii interni.
Cheltuielile in imprtul pe cont propriu pot fi structurate in:
Cheltuieli privind importul propriu-zis, formate din:
pretul FOB platit furnizorului extern
transportul pe parcurs extern
taxele si comisioanele vamale
accizele
transportul de la punctul de frontiera la unitatile societatii de comert exterior sau beneficiar.
Cheltuieli de administrare si conducere
Taxele vamale se calculeaza pentru toate marfurile prevazute in tariful vamal de import. Baza de calcul o constituie pretul extern CIF transformat in lei la cursul zilei declaratiei vamale.
Comisionul vamal se calculeaza pentru serviciul de vamuire a marfurilor prin aplicarea unei cote unice de 0,5 % la valoarea externa CIF.
Accizele se calculeaza pentru anumite marfuri. Se stabilesc in cote procentuale, stabilite conform normelor legale, care se aplica la suma urmatoarelor elemente: valoarea externa CIF, taxa vamala si comisionul vamal.
Taxele vamale si accizele se datoreaza bugeului de stat, iar comisioanele vamale Directiei Generale a Vamilor.
Cheltuielile generale de administratie si conducere sunt cheltuieli proprii de functionare a societatii de comert exterior.
Veniturile in importul pe cont propriu se formeaza din pretul facturat beneficiarului de import, care cuprinde:
Valoarea externa CIF a marfurilor
Taxele si comisioanele vamale
Accizele
Marja importatorului
O categorie distincta de cheltuieli si venituri este reprezentata de diferentele de curs valutar care afecteaza gestiunea societatii de comert exterior si constituie cheltuieli, respectiv venituri financiare din diferente de curs.
6.3.2.2. Contabilizarea operatiilor de import pe cont propriu
Conturile utilizate sunt:
Conturi de terti
Conturi de trezorerie
Conturi de cheltuieli, venituri si rezultate
Conturile de terti tin evidenta relatiilor cu furnizorii interni si externi si clientii interni.
Conturile de trezorerie tin evidenta disponibilitatilor in lei si devize.
Conturile de cheltuieli sunt:
CONTUL 607 "CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE" care tine evidenta costului ed achizitie al marfurilor din import vandute clientilor interni.
Alte CONTURI din CLASA 6, dupa natura cheltuielilor necesitate de desfasurarea activitatii.
Conturile de venituri sunt:
CONTUL 707 "VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR" care evidentiaza vanzarile de marfuri provenite din import, la pret de vanzare.
CONTUL 765 "VENITURI DIN DIFERENTE DE CURS" care inregistreaza diferentele favorabile de curs valutar.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
a) cumpararea marfurilor:
371 "marfuri" = %
(sau 401 "furnizori externi"
357 "marfuri la terti" 401 "furnizori" (comision vamal)
446 "alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" (taxa vamala)
b) plata TVA deductibila:
4426 "TVA deductibila" = 5121 "disponibil in lei"
c) plata furnizorului extern, la cursul zilei:
% = 5124 "disponibil la banca in devize"
401 "furnizori"
665 "cheltuieli din diferente de curs"
d) plati in vama:
% = 5121 "disponibil in lei"
446 "alte impozite si taxe" (taxa vamala)
401 "furnizori" (comision vamal)
e) primirea decontului de cheltuieli de la unitatea prestatoare de servicii:
% = 401 "furnizori"
408 "furnizori-facturi nesosite"
665 "cheltuieli din diferente de curs)
401 "furnizori" = 5124 "disponibil la bana in devize"
f) vanzarea marfurilor:
411 "clienti" = %
707 "venituri din vanzarea marfurilor"
4427 "TVA colectata"
g) descarcarea gestiunii:
607 "cheltuieli privind marfurile" = 371 "marfuri" (sau 357 "marfuri la terti")
h) incasarea de la clienti:
5121 "disponibil in lei" = 411 "clienti"
Stocurile si operatiile cu marfuri din importul si exportul pe cont propriu se pot contabiliza in metoda inventarului permanent la cost de achizitie, la cost standard sau la pret de vanzare, precum si in metoda inventarului intermitent.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |