Analiza economico-financiara a activitatii la sc « escu » srl

UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI

INTERN SI INTERNATIONAL

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A

ACTIVITATII LA SC « ESCU » SRL

^{Pozitia tarii noastre, Romania, prin componentele naturale de importanta endogena, are urmatoarele elemente de referinta:}

^{Muntii Carpati, fluviul Dunarea si Marea Neagra}

^{Situata in Europa Centrala, Romania este la intersectia coordonatelor geografice majore: 45s latitudine Nordica si 25s longitudine Estica.}

^{Varietatea de peisaj, proportionalitatea si dispunerea simetrica in amfiteatru a terenurilor, ofera tarii noastre un potential turistic deosebit.}

^{In ceea ce priveste valorificarea zonelor turistice, in tara noastra muntele este valorificat modest in raport cu celelalte zone.}

^{Litoralul, din punct de vedere cantitativ este valorificat aproape de cota maxima.}

^{Delta Dunarii este valorificata modest, din totalul locurilor, 60% sunt in Tulcea si Sulina.}

^{Zonele balneare concentreaza 240 de localitati, indeosebi in zonele unde exista izvoare minerale si termale.}

^{Potentialul turistic al fiecarei zone este intregit de flora si fauna specifica.}

^{Muntii Carpati au un potential turistic ridicat. In Carpatii Orientali, turismul se remarca prin: Masivul Ciucas, Postavarul cu Complexul turistic "Poiana Brasov", statiunea Covasna, statiunile climaterice de pe Valea Prahovei: Busteni, Sinaia, Predeal care au amenajari si versantul Estic ce apartine Carpatilor de Curbura.}

^{Carpatii Meridionali au un potential turistic ridicat, remarcandu-se muntii Bucegi cu stancile "Babele" si "Sfinxul".}

^{Sectorul vestic al Carpatilor Romanesti este denumit "Carpatii Occidentali". Ei inchid cununa Carpatica in jurul Depresiunii Transilvaniei. Ca potential turistic se remarca prin: Defileul Dunarii, Complexul turistic din Semenic, Cheile Timisului, Cheile Nerei, Carstul din muntii Aninei, pestera Comarnic.}

^{Muntii Apuseni atrag prin Complexul turistic "Cetatile Ponorului", coloanele de bazalt de la Detunata, pestera Scarisoara, pestera Ursilor, Stana de Vale, Moneasa.}

^{Ca o consecinta a etajarii reliefului, este necesar sa amintim si alte niveluri care descend. Astfel, Depresiunea Colinara a Transilvaniei se remarca prin turismul cultural, legat de multitudinea monumentelor istorice si de arta din orasele: Sibiu, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Sighisoara, Targu Mures, Medias, Fagaras, Blaj, Bistrita. Sunt de asemenea numeroase cetati, castele, palate vechi, ansambluri comerciale, case particulare vechi, muzee, numeroase cetati taranesti la Rupea, Feldioara, Cisnadie.}

^{Statiunile balneo-climaterice, intregesc potentialul turistic. Acestea ar fi: Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej, Bazna, Sovata, Praid. Vin apoi rezervatiile naturale de la Rapa rosie, Vulcanii noroiosi de la Hasag, poienile de narcise de la Dumbrava Vadului, "Lacul fara fund" de la Ocna Sibiului.}

^{Trebuie amintit ca mai exista si alte forme de relief cu potential turistic ridicat cum ar fi: Subcarpatii, zonele de campie si Delta Dunarii, precum si litoralul Marii Negre.}

^{Toti Subcarpatii se inscriu in randul regiunilor bine populate ale tarii, densitatea populatiei depasind 100 locuitori pe km² in depresiuni si fiind mai redusa in rest.}

^{De exmplu, Subcarpatii Moldovei se remarca prin turismul cultural legat de monumentele istorice si de arta din orasele: Piatra Neamt, Targu-Neamt, Cetatea Neamt si renumitele manastiri: Agapia, Varatec, Horaita, Secu, Bistrita.}

^{Dealurile si podisurile sunt unitati geografice care au de asemenea un important potential turistic, numeroase localitati fiind remarcate de turisti prin frumusetea peisajelor din zonele respective si prin obiectivele care merita sa fie admirate.}

^{Orasele mari au traditie culturala, istorica si de arta. Localitatile rurale sunt importante din punct de vedere turistic din ce in ce mai mult, deoarece in vacante si concedii sunt adevarate exoduri de turisti spre aceste locuri.}

^{Un loc deosebit pe harta turistica a Romaniei il ocupa Delta Dunarii in care este inclusa si laguna Razim-Sinol, avand astfel o suprafata cumulata de 4340 km².}

^{Turismul benficiaza de un potential natural: peisaje, lacuri, canale, grinduri, fauna, Padurea Letea, dunele de nisip de pe grindurile Caraorman, plaja de la Sfantu Gheorghe.}

^{Delta Dunarii, formata din ramificarea Deltei in cele trei brate: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, reprezinta o rezervatie a biosferei si are urmatoarele localitati turistice mai importante: Mila 23, Sulina, Sfantu Gheorghe, Maline.}

^{Fluviul Dunarea}

^{Pe ansamblu, Dunarea are un potential turistic de mare importanta, reprezentand axa de legatura dintre centru Europei, Sud-Estul Europei si Marea Neagra.}

^{Marea Neagra}

^{Pentru Romania, alaturi de Muntii Carpati si Dunare, Marea Neagra reprezinta o componenta esentiala a codului geografic si de interes turistic. Litoralul romanesc al Marii Negre masoara 244 km, aflandu-se pe aceleasi coordonate geografice cu localitati europene precum: Sarajevo, Rimini, San Remo, San Marco, Nice, Avignon.}

^{O caracteristica aparte a litoralului romanesc este panta de imersiune liniara de 5s-15s inclinare, ce inainteaza 50-150 m de la tarm. Statiunile de pe litoral au complexuri hoteliere, de odihna, tabere, cantine, cluburi, baze sportive. Perla rivierei romanesti este Mamaia, apoi sunt: Eforie Nord, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia.}

^{Daca am amintit despre zonele turistice importante de pe cuprinsul tarii este necesar sa nu fie trecute cu vederea ca posibile obiective turistice: lacurile, rezervatiile si monumentele naturii, apele minerale si termale, zonele viticole, precum si localitatile de referinta in turismul itinerant.}

^{Capitolul 1}

^{ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII FIRMEI}

^{Mediul economic actual obliga orice societate comerciala sa recurga la eforturi suplimentare, de combinare a acelor materiale cu efecte ce contin ineditul sau, dimpotriva, ii pot oferi oprtunitati, sanse nesperate de afirmare, dezvoltare si consolidare.}

^{Corectarea societatii comerciale la mediul economic instabil, dinamic ce caracterizeaza Romania in prezent, devine necesitate, in contextul reasezarii si trecerii economiei noastre printr-o faza de restructurare, al noilor masuri organizatoare si legislative adoptate.}

^{Managerii din turism si alimentatie publica trebuie sa aiba atitudine prompta, dar deschisa, actionand la nivelul de conducere al intreprinderii prin prisma conditiilor de mediu economic existente si coreland resursele disponibile cu acestea. Aceasta atitudine este rezultatul unui proces complex, care face obiectul conducerii strategice - modalitatea analitica moderna de dirijare a activitatii unei intreprinderi.}

^{Conducerea strategica se materializeaza in programe de dezvoltare a intreprinderii, cu luarea in considerare a consecintelor rezultate in urma actiunii factorilor ce influenteaza reusita unei intreprinderi pe termen lung.}

^{In cadrul acestora se defineste locul si importanta pe care urmeaza sa o aiba intreprinderea in ansamblul economic - social, calea pe care o vor urma mijloacele economice utilizate in perspectiva conducerii strategice, ele oglindind, prin compararea cu rezultatele, gradul de eficienta a procesului de conversiune a resurselor de care intreprinderea dispune.}

^{Strategia de piata - continutul si rolul ei}

^{In randul competentelor conducerii moderne se inscriu trei elemente de baza: definirea domeniilor de activitate in care intreprinderea va evolua in viitor, stabilirea obiectivelor acesteia si elaborarea strategiilor capabile sa conduca la realizarea obiectivelor stabilite.}

^{Prima dimensiune care sta la baza conducerii strategice, urmareste sa stabileasca concret coordonatele mediului economic in care intreprinderea isi va desfasura activitatea.}

^{Odata cu definirea domeniilor de actiune, se asigura si directia si sensul efortului depus de personalul angajat in vederea realizarii potentialului firmei. Importanta acestei dimensiuni creste mult in conditiile existentei dinamismului social - economic actual care impune schimbari strategice frecvente in cadrul intreprinderii, accentul in acest caz fiind pus pe modificarea structurii produselor sau serviciilor realizate si asigurate de noi piete de desfacere.}

^{A doua dimensiune importanta, conditie imposibil de indeplinit in realizarea activitatii intreprinderii, este formularea obiectivelor ce definesc, in termeni optionali, rezultatele viitoare. Elaborarea strategiei de dezvoltare este conditionata in mod direct de elaborarea obiectivelor si de realismul abordarii acestui proces. Obiectivele sunt componente indispensabile ale conducerii strategice, ele oglindind prin compararea cu rezultatul, gradul de eficienta a procesului de conversiune a resurselor de care intreprinderea de turism dispune.}

^{In elaborarea obiectivelor concrete propuse de reprezentantii conducerii se urmareste ca acestea sa contina un atribut, o scala sau un indicator, un scop (o valoare pe care in viitor intreprinderea va trebui sa o atinga sau sa o depaseasca). Ele sunt determinate de profilul activitatii desfasurate in interiorul intreprinderii, de locul ocupat in cadrul pietei, de faza de dezvoltare in care aceasta se afla si alti factori interni sau externi. Este necesar ca unui anumit obiectiv sa ii corespunda o formulare cantitativa precisa, iar valoarea care va indica performanta sa poata fi comparata. Astfel, se naste o ierarhie a obiectivelor in care cele de piata propuse spre a fi atinse sunt subordonate obiectivelor generale ale intreprinderii, tendintei de ansamblu urmarite in conducerea acesteia. La nivelul lor, obiectivele de piata se situeaza la nivelul ierarhic superior fata de obiectivele diferitelor activitati propuse: lansarea de noi servicii, publicitate, imbunatatirea tehnologiilor in procesul de preparare a mesei etc.}

^{Cea de a treia dimensiune urmarita in cadrul conducerii moderne este strategia de piata - cea mai importanta componenta a conducerii strategice daca se analizeaza legatura sa directa cu finalitatea activitatii economice a intreprinderii. Aceasta dimensiune va indica atitudinea si conduita intreprinderii fata de fizionomia, exigentele si tendintele de evolutie a pietei. Ea este o componenta a strategiei de dezvoltare a intreprinderii de turism si stabileste in mod direct raportul dintre intreprindere si mediul ambiant, pozitie pe care intreprinderea trebuie sa si-o asigure in interiorul sediului pentru a-si realiza finalitatea in conditiile unei eficiente corespunzatoare.}

^{Atat obiectivele, cat si linia de dezvoltare pe care intreprinderea si-a propus sa o urmeze pentru atingerea lor, vizeaza o anumita perioada de timp.}

^{Notiunea de strategie se asociaza unor asemenea perioade, de lungimi variabile la capatul carora vor fi atinse anumite obiective de importanta majora pentru intreprindere.}

^{Modalitatea prin care strategia de piata este tactica va implica actiuni practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul, adaptandu-se totodata conditiilor concrete ale pietei, astfel incat sa se indrepte spre obiectivele propuse.}

^{Intre strategia de piata si tacticile aplicate trebuie sa existe o permanenta corespondenta prin prisma raporturilor de subordonare a tacticilor fata de strategie.}

^{Reusita strategiei de piata adoptata in cadrul conducerii va depinde de realismul ei, de masura in care alegerea si formularea ei au fost bine fundamentate; daca aceasta conditie va fi indeplinita, vor fi luate in considerare mijloacele puse in miscare pentru promovarea ei in practica. Pentru elaborarea strategiei va trebui sa studiem elemente definitorii in relatia servicii prestate - piata (actuala, viitoare), in cadrul carora va actiona intreprinderea. Aceste elemente sunt:}

^{Sfera de servicii spre care sunt orientate eforturile depuse de catre intreprinderi;}

^{Directia de dezvoltare a activitatii, corelata cu actuala situatie existenta intre serviciile de turism, alimentatie si pietele respective;}

^{Avantajul competitiv este cel care sintetizeaza acele elemente ale pietelor si serviciilor prestate care ii asigura actiunea unui loc important in raportul cu concurenta; obiectivul urmarit este de a face ca serviciul prestat sa fie unic, diferit de oferta celorlalte intreprinderi cu acelasi profil de activitate;}

^{Capacitatea intreprinderii de a-si mobiliza resursele si de a le face competitive cu cerintele pietei turistice.}

^{Factorii endogeni si exogeni - rolul lor}

^{Fundamentarea strategiei de piata are drept punct de plecare, pe de o parte, analiza potentialului de care aceasta dispune, iar pe de alta parte a componentelor de mediu fata de care conduita sa reprezinta conduita reusitei in afaceri. Resursele intreprinderii de turism si alimentatie - materiale, umane, financiare - constituie factori endogeni ce influenteaza stabilirea strategiei de piata, pentru ca presupune forta de actiune, capacitatea de raspuns la reactiile pietei, iar aceasta depinde de gradul de dezvoltare al intreprinderii cu resurse. Acesta intra in ecuatia strategiei nu ca o suma algebrica, ci ca un ansamblu, in care componentele conlucreaza potentandu-se si anihilandu-se una pe cealalta dupa caz.}

^{Echilibrul ansamblului resurselor implica anumite raporturi cantitativ-structurale intre parti. De exemplu, capacitatile de productie exprimand potentialul tehnic al intreprinderii se transforma in resurse umane adecvat numeric si structural. La aceasta se adauga caracterul specific al antrenarii lor in realizarea diferitelor obiective, in adaptarea intreprinderii la situatiile noi care apar. Pentru elaborarea unei strategii de piata realiste este necesara cunoasterea tuturor factorilor endogeni la nivelul intreprinderii si evaluarea lor prin prisma potentialului sinergetic si al capacitatii de a asigura intreprinderii avantajul competitiv necesar in vederea realizarii obiectivelor.}

^{Factorii exogeni sunt aceia care actioneaza asupra intreprinderii ca forte ale mediului, iar daca la acestea se adauga si caracterul lor necontrolabil, rezulta insemnatatea lor deosebita in optiunea strategica a intreprinderii. Acesti factori sunt:}

^{Intreprinderile concurente ale caror pozitii, odata cunoscute, permit evidentierea atuurilor si a factorilor de reusita;}

^{Natura si caracteristicile segmentelor de turisti potentiali si modul de manifestare a cererii acestora;}

^{Posibilitatea de achizitionare a materiilor prime si accesul catre alte resurse importante pentru desavarsirea prestatiilor intreprinderii;}

^{Lantul tehnologic propriu fiecarei prestatii;}

^{Cadrul politic, socio-economic, juridic, cultural in care intreprinderea isi desfasoara activitatea.}

^{Activitatea practica la nivelul sectorului tertiar a demonstrat ca intreprinderea de servicii urmeaza in timp, o traiectorie similara cu ciclul de viata al unui produs. Pe masura evolutiei in timp, intreprinderea parcurge trei stadii:}

^{a)             Stadiul de infiintare, este momentul in care intreprinderea elaboreaza o strategie care ii va permite penetrarea segmentului de piata cel mai favorabil, relativ la politica sa de piata;}

^{b)            Stadiul dezvoltarii, in care intreprinderea isi sporeste ponderea detinuta in cadrul unui segment de piata sau a mai multor segmente;}

^{c)             Stadiul maturitatii, caracterizat prin eforturi ale intreprinderii de a creste in continuare, dar si de a isi mentine cotele de piata detinute.}

^{Tipuri de strategii de piata}

^{Analiza tipologica a fiecarei variante strategice cu ajutorul unor criterii de grupare si clasificare este unica modalitate de exprimare a multimii strategiilor de piata si de evidentiere a principalelor variante in activitatea practica. Un prim criteriu de clasificare utilizat in alegerea strategiilor pe care o intreprindere de turism si alimentatie publica le poate utiliza este atitudinea acesteia in confruntarea cu schimbarile mediului. Din acest punct de vedere exista trei tipuri de strategii: pasiva, anticipativa si activa.}

^{Strategia pasiva, adoptata la nivelul conducerii activitatii unei intreprinderi prevede adaptarea acesteia la modificarile intervenite in mediul economic fara a juca un rol activ in cadrul acesteia. In cazul in care masurile adoptate de catre intreprindere sunt bazate pe previziunile facute asupra modificarii mediului, putem vorbi de urmarirea aplicarii in practica a unei strategii anticipative.}

^{Strategia activa, este specifica intreprinderii moderne, preocupata de innoirea permanenta a structurii activitatilor prestate. In spiritul unei astfel de strategii, nu se multumesc sa studieze si sa anticipeze schimbarile pietei, ci intervin pentru influentarea sau chiar modelarea pietei, pentru provocarea unor asemenea schimbari care sa corespunda propriilor interese.}

^{Segmentarea pietei a contribuit la aparitia a trei tipuri de strategii, conturate in functie de atitudinea intreprinderii in raport cu structurile pietei in cadrul careia opereaza. Acestea sunt:}

^{Strategia nediferentiata - adoptata atunci cand intreprinderea observa piata ca fiind un tot omogen si elaboreaza un singur program de actiune in cadrul pietei;}

^{Strategia diferentiata - in cazul in care conducerea intreprinderii percepe piata ca fiind eterogena, constituita din elemente cu trasaturi distincte si elaboreaza programe de dezvoltare specializate pentru fiecare segment de piata abordat;}

^{Strategia concentrata - care urmareste orientarea eforturilor intreprinderii doar spre unul sau cateva segmente de piata.}

^{In functie de atitudinea intreprinderii fata de dinamica pietei, intreprinderea isi propune, in concordanta cu propriul sau potential, una din variantele strategice urmatoare:}

^{a)             Strategia exigentei ridicate - este o varianta care presupune din partea firmelor un inalt grad de specializare, pentru a satisface cerintele unei piete cu un nivel superior;}

^{b)      Strategia exigentei medii - care este caracteristica intreprinderii cu un potential mai modest si care actioneaza in cadrul unor piete ce prezinta diferentieri pe categorii de consumatori si in functie de nivelul exigentelor;}

^{c)       Strategia exigentei reduse - se practica mai putin (in tarile slab dezvoltate) si atunci cand exista o competitie slaba intre ofertanti, ei detinand monopolul in conditiile existentei penuriei.}

^{In majoritatea cazurilor, intreprinderile actioneaza intr-un mediu competitiv; strategia de piata va trebui sa aprecieze atitudinea fata de ceilalti competitori, iar conducerea intreprinderii sa recurga la una din cele doua variante:}

^{Strategia ofensiva este urmata de acele intreprinderi puternice cu pozitii consolidate in cadrul pietei sau de cele nou venite, care dispun de un avantaj competitiv;}

^{Strategia defensiva - este aplicata cand intreprinderea dispune de o pozitie modesta in cadrul pietei si de sinergie medie sau redusa.}

^{Daca urmarim clasificarea strategiilor in functie de alternativele de dezvoltare adoptate de catre intreprinderea de turism si servicii, aceasta va contine:}

^{a)         Strategia de penetrare a pietei - care indica directia de crestere a activitatii prin marirea cifrei de afaceri la actualele produse sau servicii de pe aceeasi piata; aceasta imbunatatire se poate realiza prin intensificarea actiunilor de promovare si a eficientei la nivelul distributiei;}

^{b)        Strategia de dezvoltare a pietei - are ca obiectiv descoperirea de noi segmente de cumparatori, care sa ii solicite produsele turistice;}

^{c)         Strategia de reformulare - isi propune imbunatatirea produselor turistice cu scopul de a spori dimensiunile cifrei de afaceri aferente intreprinderii;}

^{d)        Strategia de extindere a pietei - ce presupune imbunatatirea calitativa a actualelor produse sau servicii si vanzarea lor in cadrul unor piete noi;}

^{e)         Strategia diferentierii produselor si serviciilor}

^{f)         Strategia extinderii liniei produselor - urmareste dezvoltarea de noi produse sau servicii ce urmeaza in productie acelasi lant tehnologic si sunt destinate acelorasi segmente de consumatori (se aplica mai ales in cazul productiei de preparate culinare);}

^{g)        Strategia de inlocuire - care isi propune lansarea pe piata a unor segmente noi, realizate prin imbunatatirea calitativa a celor existente;}

^{h)        Strategia diversificarii concentrice - consta in atragerea de noi segmente de turisti adaugand la oferta turistica actuala produse noi, in scopul sporirii incasarilor rezultate din activitatea intreprinderii;}

^{i)         Strategia diversificarii orizontale - isi propune realizarea de produse noi prin utilizarea de tehnologii diferite de cele ale produselor actuale si destinate acelorasi segmente de piata;}

^{j)         Strategia diversificarii laterale - reprezinta alternativa aleasa pentru a conduce intreprinderea spre realizarea de produse turistice noi din punct de vedere al lantului tehnologic si al segmentului de piata.}

^{Din multitudinea de alternative strategice, intre care are de ales intreprinderea, va trebui aleasa varianta care permite luarea in consideratie a actiunii factorilor endogeni si exogeni, asigurand intreprinderii o participare eficienta in cadrul pietei.}

^{Capitolul 2}

^{PREZENTAREA DE ANSAMBLU A SC "ESCU" SRL}

^{Societatea comerciala "ESCU" SRL este o societate cu raspundere limitata a carei activitate initiala a fost prevazuta ca productie industriala, cu profil in industria prelucrarii lemnului si comert, avand prevazut in statut si activitatea de prestare servicii turistice, hoteliere si de alimentatie. Scopul acestor activitati este obtinerea de profit.}

^{Primii ani de activitate ai societatii s-au desfasurat in zona productiei industriale, profilata pe obiectivele de mai sus.}

^{Din anul 1998, SC "ESCU" SRL , s-a axat distinct pe activitatea turistica, ce include tot ce se refera la domeniul turistic.}

^{2.1. Scurt istoric}

^{SC "ESCU" SRL este o societate la ora actuala specializata in prestarea de servicii in domeniul turistic: asigurare cazare, alimentatie si servicii suplimentare (transport, agrement si alte servicii conexe).}

^{Societatea a luat fiinta la data de 13 ianuarie 1994, fiind inscrisa in Registrul Comertului sub numarul J40/9723/1994, avand cod fiscal R313270 din 23.02.1994. Potrivit statutului, SC "ESCU" SRL este persoana juridica romana, ce s-a organizat in baza legii nr 31/1990, legii nr 15/1990 si in conformitate cu statutul societatii anexat la actul legal de constituire.}

^{Ulterior, survenind unele modificari, au fost trecute in cererea de mentiuni la Camera de Comert si Industrie, Oficiul Registrul Comertului.}

^{Obiectul de activitate al societatii consta in principal in prestarea de servicii in domeniul turistic si activitati conexe (cazare, alimentatie si transport) in conformitate cu "Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala" editata de Comisia Nationala de Statistica si evidentiata in statut.}

^{Capitalul social inregistrat la data infiintarii a fost de 230.000 lei, fiind majorat ulterior conform modificarilor legislative. Majorarea capitalului s-a facut in totalitate prin depunere de numerar.}

^{Hotararea de majorare a fost publicata in Monitorul Oficial, acordandu-se pentru exercitiul dreptului de preferinta o luna de zile, cu incepere din ziua publicarii in Monitorul Oficial.}

^{Societatea este condusa si administrata de trei asociati in regim de asociere prin participatiune.}

^{Avand in vedere ca SC "ESCU" SRL are un numar variabil (de la o perioada la alta) de contracte si protocoale incheiate cu furnizorii de servicii din zonele de interes turistic, acestea sunt mentionate in prezenta lucrare.}

^{Doua dintre cele mai importante categorii ale pietei serviciilor sunt: oferta si tarifele.}

^{Oferta de servicii este definita ca fiind capacitatea organizatorica a SC "ESCU" SRL de a furniza forta de munca, baza tehnica, precum si sistemul de relatii intre societatea ofertanta si consumatori.}

^{Alte caracteristici importante ale ofertei de servicii, se refera la raportul diferentiere - asemanare, impletirea elementelor cu grad inalt de rigiditate si a celor cu o anumita flexibilitate si dimensionarea ofertei de servicii in conditii de risc.}

^{Pentru plata serviciilor se folosesc mai multe notiuni: pret, tarif, taxa, redeventa, onorariu.}

^{Asupra valorii adaugate create de servicii, se aplica TVA (taxa pe valoare adaugata) existand in acest sens operatiuni taxabile si netaxabile sau scutite de TVA, precum si doua cote de taxare respectiv dupa ultimele reglementari de 19% si cota 0. In economia de piata tarifele serviciilor sunt stabilite liber, fiind fundamentate pe o serie de criterii avute in vedere de producatori (vanzatori) si respectiv de utilizatori (cumparatori).}

^{Din punct de vedere al vanzatorilor, criteriile cele mai importante care stau la baza deciziei de stabilire a tarifului se refera la costuri, raportul dintre cerere si oferta si tarifele practicate de concurenta.}

^{Din punct de vedere al cumparatorilor, tariful este apreciat de calitatea si utilizarea serviciului, veniturile disponibile, comparatia cu pretul bunurilor substituibile sau cu efortul de a si-l produce singur.}

^{Oferta de servicii a SC "ESCU" SRL:}

^{circuite turistice}

^{organizari de vacante la munte si la mare;}

^{transport turistic auto;}

^{rezervari hoteliere confirmate;}

^{rezervari la pensiuni turistice si agroturistice;}

^{cazari la locuitori confirmate;}

^{asigurarea suportului logistic pentru organizarea de simpozioane, congrese, conferinte si misiuni economice la targuri si expozitii;}

^{concedii in statiuni balneo-climaterice;}

^{organizare de partide de vanatoare si concursuri de pescuit sportiv;}

^{trasee in tara;}

^{tur al Bucurestiului;}

^{programe turistice la cerere;}

^{pachete de servicii turistice (pentru grupuri si individuale);}

^{deplasari la competitii sportive, manifestari culturale, religioase, istorice;}

^{tabere pentru elevi si studenti;}

^{pelerinaje la manstiri;}

^{programe de sfarsit de saptamana.}

^{SC "ESCU" SRL este o societate independenta care incheie contracte si protocoale cu:}

^{ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural);}

^{FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania);}

^{DANUBE DELTA TOURS, MARSHAL TURISM, PARALELA 45, ALI BABA TOURS, ROMANTIC TRAVEL, TURISM COVASNA, TURISM FELIX, VIP TRAVEL SERVICE (Elvetia), IMTA TRAVEL (Turcia), BTT.}

^{In activitatea societatii, turismul rural si vacanta la tara este o formula de recreere din ce in ce mai cautata. Tot mai multi oraseni, familii cu copii, doresc sa isi petreaca concediile la tara. Majoritatea gazdelor ofera meniuri ecologice din produsele gospodariei proprii, respectandu-se obiceiurile si sarbatorile traditionale din zonele turistice respective.}

^{SC "ESCU" SRL ofera posibilitati de gazduire si de servire a meselor in pensiuni turistice si agroturistice de la munte, din Delta si de pe litoralul Marii Negre, omologate si clasificate pe flori.}

^{De asemenea, societatea prezinta programe pentru cunoasterea de traditii locale si pentru descoperirea naturii. Mesterii populari aduc in mijlocul publicului autenticul, punand in evidenta valoarea meseriilor traditionale si a artei populare romanesti.}

^{2.2. Circulatia turistica}

^{Indicatorii turismului surprind si redau intr-o exprimare sintetica, matematica, informatii cu privire la diferite aspecte ale activitatii turistice, informatii utile pentru masurarea fenomenului si a efectelor sale, pentru anticiparea tendintelor de evolutie si pentru fundamentarea politicii de dezvoltare in domeniu. Elaborarea indicatorilor, diversitatea lor, sunt conditionate de existenta unor surse primare de culegere a datelor, a unor metode si tehnici de lucru adecvate. In corelatie cu aceste elemente, dar si cu latura activitatii pe care o reflecta, indicatorii turismului se prezinta intr-o paleta foarte larga.}

^{Cei mai importanti indicatori sunt:}

^{Indicatori ai cererii reale (circulatia turistica) si potentiale;}

^{Indicatori ai ofertei (in principal ai bazei materiale si ai fortei de munca);}

^{Indicatori ai relatiei oferta-cerere (capacitatea pietei, gradul de ocupare);}

^{Indicatori ai rezultatelor / efectelor economice si sociale directe si indirecte}

^{Indicatorii circulatiei turistice exprima cererea reala sub diferite aspecte, dar uneori si pe cea potentiala sau chiar relatia oferta-cerere.}

^{Numarul turistilor (Nt) este un indicator fizic, cantitativ si poate lua forma:}

^{Sosiri / plecari de turisti, pentru turismul international si se obtine din statisticile inregistrarilor la frontiera;}

^{Persoane cazate, utilizat atat pentru turismul intern cat si pentru cel international, dedus din statisticile mijloacelor de cazare (gazduire);}

^{Participanti la actiuni turistice - turisti si excursionisti - specific turismului intern, rezultat din centralizarea activitatii agentiilor de turism.}

^{Indicatorul "numar de turisti" se determina pentru intreaga activitate si pentru fiecare din componentele sale, se detaliaza pe zone turistice, motive de calatorie, mijloace de transport, perioade de timp (luna, an calendaristic).}

^{Un alt indicator, cu aceeasi arie de raspandire ca si primul, este numarul innoptarilor sau zile - turist (Nzt). Acesta se calculeaza ca suma a produselor intre numarul turistilor si durata activitatii turistice exprimata in zile.}

^{De regula, el se obtine prin prelucrarea / cumularea informatiilor din statisticile unitatilor hoteliere. La fel ca si numarul turistilor, indicatorul "innoptari" se urmareste distinct pentru turismul intern si cel international, pe tari de provenienta a turistilor, pe destinatii, pe motivatii de calatorie.}

^{Durata medie a sejurului (Sj) reprezinta numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o anumita zona (tara, statiune); el este rezultatul raportului intre numarul innoptarilor si cel al turistilor:}

^{Se poate determina pe categorii de turisti, zone geografice, forme de turism. Din punct de vedere al continutului, el exprima intr-o oarecare masura, si latura calitativa a activitatii turistice. Ipotetic, trebuie acceptat ca vacantele interesante, serviciile de buna calitate prelungesc ramanerea turistului intr-un anumit loc.}

^{Din grupa indicatorilor principali ai circulatiei turistice nu pot fi omisi cei ai densitatii si preferintei relative, acestia surprinzand nu numai caracteristici ale cererii, ci si aspecte ale relatiei oferta - cerere.}

^{Densitatea circulatiei turistice (Dr) se calculeaza atat in relatie cu populatia rezidenta a zonelor vizitate, cat si cu suprafata acestora, astfel:}

^{a)         Dr = Nr sosirilor de turisti intr-o zona sau tara (Nt) / populatia rezidenta a zonei sau tarii respective (P)}

^{b)        D'r = Nr sosirilor de turisti intr-o zona sau tara (Nt) / suprafata in km² a zonei sau tarii respective (S)}

^{Densitatea circulatiei turistice ofera informatii cu privire la gradul de solicitare a zonelor si indirect asupra masurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisafcerea nevoilor turistilor, fara a fi perturbata viata si activitatea rezidentilor sau echilibrul ecologic al zonelor}

^{Modul de calcul, cel mai expresiv si mai frecvent intalnit, pentru densitatea circulatiei turistice, este cel in raport cu populatia rezidenta (varianta "a"). In aceasta situatie, valorile obisnuite ale indicatorului sunt subunitare, numarul turistilor fiind, de regula, mai mic decat cel al rezidentilor; cu toate acestea fiind situatii tot mai numeroase in care se obtin valori supraunitare ale indicatorului (atat pentru tari ca Franta, Cipru, Ungaria, cat si pentru zone din interiorul acestora; in Romania, judete ca Brasov, Constanta, Prahova inregistreaza densitati ale circulatiei turistice de 1,2 - 1,5).}

^{Preferinta relativa pentru turism (Pr) este un alt indicator ce exprima proportia fata de totalul emisiunii turistice a unei tari sau fata de totalul populatiei rezidente (P) a celor care opteaza pentru o anumita destinatie de vacanta. Preferinta relativa se poate calcula si astfel incat sa se obtina repartitia geografica a plecarilor / sosirilor de turisti. Prin determinari succesive se pot evalua mutatiile in structura circulatiei turistice.}

^{Din categoria indicatorilor valorici, mai important este volumul incasarilor / cheltuielilor (Vt / Vch) in turism; acesta poate fi determinat global, pentru intreaga activitate sau distinct pentru turismul intern (in moneda nationala) si international (in valuta), diferentiat pe cele doua fluxuri - sosiri si plecari, pe zone turistice, pe forme de vacanta, pe tipuri de activitati (cazare, alimentatie, transport).}

^{Prin combinarea acestui indicator valoric cu cei fizici se determina alti doi indicatori frecvent utilizati pentru caracterizarea activitatii turistice si anume:}

^{a)         Incasarea / Cheltuiala medie pe turist = (Vi / Vch) / Nt}

^{Unde: Vi - volumul incasarilor}

^{Vch - volumul cheltuielilor}

^{Nt - numarul turistilor}

^{b)        Incasarea / Cheltuiala medie pe zi - turist = (Vi / Vch) / Nzt}

^{Unde: Nzt - numarul innoptarilor}

^{In practica turistica se mai intalnesc si alti indicatori fizici sau valorici, cum sunt: numarul mediu de turisti intr-o perioada data, distributia anuala a sosirilor de turisti, gradul de fidelitate a clientelei, etc - indicatori mai mult sau mai putin relevanti pentru dimensiunile, structura si evolutia circulatiei turistice. La acestea, trebuie adaugat ca statisticile proprii diferitelor tari ofera posibilitati pentru calcularea unui numar sporit de indicatori, continutul si valoarea lor informationala fiind expresia acuratetei metodelor utilizate.}

^{Asa cum am aratat in cursul lucrarii, SC "ESCU" SRL este condusa de trei asociati, care au in administrare si un hotel cu restaurant si magazin.}

^{Situatia turistilor la hotel}

^{Tabelul nr 1}

^{Evolutia numa}

^{Evolutia numarului de turisti romani}

^{Tabel nr. 2}

^{In perioada 2003 - 2006 evolutia numarului de turisti romani cazati la hotelul administrat de SC "ESCU" SRL are o tendinta de scadere. Astfel, in 2003 au fost cazati 1892 turisti romani, pentru ca in 2006 numarul acestora sa ajunga la 983, inregistrandu-se o scadere de 48,1% fata de anul 2003.}

^{Evolutia numarului de turisti straini}

^{Tabel nr. 3}

^{In timp ce numarul turistilor romani este in scadere, numarul turistilor straini inregistreaza o crestere in 2006 cu 44,9% fata de anul 2003, adica de la 198 de turisti straini in 2003 la 287 de turisti in 2006}

^{Evolutia innoptarilor pentru turistii romani}

^{Tabel nr. 4}

^{Numarul turistilor romani are o tendinta de scadere pentru perioada 2003-2006, in numarul innoptarilor, ca urmare a puterii de cumparare scazuta, referindu-se la sejurul de 7-8 zile.}

^{Evolutia innoptarilor pentru turistii straini}

^{Tabel nr. 5}

^{Pentru perioada analizata se observa o crestere de 41,4% a numarului de innoptari pentru turistii straini, ajungand in anul 2006 la 3174 de innoptari, fata de 2239 in anul 2003.}

^{Evolutia in structura a turistilor cazati la hotelul administrat de SC ESCU SRL}

^{Tabel nr. 6}

^{Din numarul total de turisti, ponderea cea mai mare o au turistii romani. Totusi, dotarita tendintei de scadere a numarului de turisti romani si a celei de crestere a numarului de turisti straini, procentul turistilor straini inregistreaza o crestere de la 9,5% in anul 2003 ajungand la 22,6% in anul 2006.}

^{2.3. Functiile societatii}

^{O etapa importanta in cadrul procesului de cunoastere a unei intreprinderi o formeaza definirea obiectului de activitate. Definirea corecta a obiectului de activitate prezinta importanta pe de o parte in obtinerea autorizatiei in masura sa asigure intreprinderii o mare mobilitate in adaptarea la dinamica pietei, iar pe de alta parte, in organizarea eficienta a activitatilor. Grupand activitatile dupa rolul lor in realizarea obiectului de activitate al intreprinderii de servicii, pot fi identificate :}

^{Activitati specifice (comerciale, desfacere, transport, de cercetare, dezvoltare, de personal, de organizare, marketing, previziune) ;}

^{Activitati nespecifice - comune cu ale altor intreprinderi, actionand in alte sectoare economice.}

^{Indeplinirea obiectului de activitate al firmei de turism, de prestare a serviciilor specifice, implica realizarea unui numar mare de activitati. Intelegerea deplina a mecanismului intern de organizare si functionare a intreprinderii necesita gruparea rationala, logica a activitatilor sale.}

^{Unei astfel de cerinte ii raspunde gruparea activitatilor pe functii. Constituirea are la baza natura activitatilor desfasurate de intreprindere, elemente comune acestora. In literatura de specialitate, sunt identificate urmatoarele functii :}

• ^{De productie}
• ^Comerciala
• ^{Financiar-contabila}
• ^{De personal}
• ^{De marketing}
• ^{De cercetare-dezvoltare}

^{FUNCTIA DE PRODUCTIE}

^{Satisfacerea nevoii de servicii are loc prin consumul produselor si serviciilor oferite de intreprinderea de servicii. Producerea sau prestarea se realizeaza prin desfasurarea unor activitati intr-o inlantuire dictata de tehnologia specifica fiecarui produs (serviciu). In domeniul serviciilor, functia de productie prezinta o serie de particularitati :}

^{Activitatile ce o compun sunt de o mare diversitate ;}

^{Multe din activitatile incluse in cadrul functiei sunt efectuate in prezenta consumatorului si la solicitarea acestuia ;}

^{Calitatea serviciilor este data de masura in care intreprinderea este pregatita sa raspunda, la locul de productie si consum, cererii de servicii.}

^{Dintre activitatile cuprinse in functia de productie :}

^{Prestarea propriu-zisa a serviciilor reuneste personalul de executie, echipamentul si materialele necesare desfasurarii acesteia. El este diferentiat pe categorii de servicii.}

^{In cadrul serviciilor de cazare, intreg personalul de prestatie are drept scop asigurarea cazarii turistilor in cele mai bune conditii. El consta in echiparea spatiilor de cazare, asigurarea functionalitatii acestora, prestarea serviciilor suplimentare hoteliere.}

^{In cadrul serviciilor de masa procesul este mult mai complex. El cuprinde pe de o parte activitatea de servire a consumatorului, iar pe de alta parte activitatea de productie culinara. Servirea consumatorului presupune activitati specifice din partea personalului in functie de forma de servire practicata :}

^{Clasica (prin ospatari)}

^{La gheridon}

^Autoservire

^{Activitatile auxiliare sunt elemente ale procesului de prestatie care contribuie la realizarea prestatiei propriu-zise. Ele includ o serie de servicii de productie desfasurate inainte, in timpul si dupa incheierea procesului de prestatie.}

^{Activitatile desfasurate inainte de procesul de prestatie au drept scop organizarea si pregatirea corespunzatoare a acestuia. In cazul serviciilor de cazare, sunt desfasurate activitati de pregatire a camerelor pentru utilizare (curatirea camerei si a holurilor, schimbarea lenjeriei, verificarea instalatiilor sanitare si electrice, intretinerea echipamentului electric din dotarea camerelor).}

^{Activitatile desfasurate concomitent prestatiei insotesc si sustin realizarea acesteia. In cadrul serviciilor de cazare sunt desfasurate activitati prin care se asigura furnizarea apei calde si reci, incalzirea spatiilor, activitati de receptie, comunicarea prin telefon si fax, curatenia camerelor si a holurilor. In cadrul productiei culinare sunt desfsurate activitati de depozitare, transport, control calitativ si cantitativ al produselor, asigurarea functionarii utilajelor.}

^{Activitatile desfasurate dupa realizarea prestatiilor sunt mai restranse si sunt date de legatura pe care o au cu turistii, ulterior prestatiei, prin cataloage, pliante. In cazul in care turistii au lasat obiecte in unitate, este importanta restituirea acestora la domiciliul clientului.}

^{FUNCTIA COMERCIALA}

^{Intreprinderea de turism apare in cadrul pietei, pe de o parte in calitate de cumparator a unor bunuri materiale si servicii necesare realizarii prestatiilor sale, iar pe de alta parte in calitate de vanzator al serviciilor cuprinse in propriul obiect de activitate.}

^{Intreprinderea de turism intretine relatii cu piata, relatii specifice de vanzare-cumparare. Aceste relatii presupun desfasurarea unor anumite activitati care sunt grupate in cadrul functiei financiare.}

^{Activitatile functiei comerciale se grupeaza in trei grupe si anume:}

^{Aprovizionarea cu marfuri si servicii - menita sa asigure in mod complet, complex si la timp mijloacele de productie necesare desfasurarii neintrerupte si in bune conditii a procesului de productie ;}

^{Angajarea unor prestatii necesare desfasurarii activitatii turistice (asigurarea unor spectacole in unitatea de alimentatie, transportul efectuat cu mijloacele turistilor, efectuarea unor revizii si reparatii a echipamentului turistic) ;}

^{Desfacerea (vanzarea) prestatiilor. Aceasta activitate permite recuperarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor si reluarea pe aceasta baza, a procesului de productie.}

^{FUNCTIA FINANCIAR - CONTABILA}

^{Aceasta functie cuprinde activitati de asigurare a mijloacelor financiare necesare desfasurarii normale a activitatii intreprinderii ; studierea utilizarii eficiente si profitabile, inregistrarea cheltuielilor efectuate, semnalarea fenomenelor care influenteaza negativ cresterea profitului. Organizarea activitatii financiar-contabile se sprijina pe doua sectoare principale :}

^{Activitati financiare cu atributii de previziune, mai ales in privinta asigurarii de fonduri ; de control preventiv asupra modului de respectare a disciplinei financiare, inclusiv a celei de relatii cu bancile, furnizorii si beneficiarii, atributii operative de stabilire a drepturilor salariale, operatiuni de incasari si plati, urmarirea si incasarea debitelor.}

^{Activitatea contabila cu atributii de control post-operativa si control ierarhic, operativ curent, analiza activitatii economice, asigurarea inventarelor care sa reflecte situatia mijloacelor si resurselor.}

^{FUNCTIA DE PERSONAL}

^{Asigurarea resurselor umane necesare intreprinderii de turism reprezinta o activitate deosebit de complexa a carei buna desfasurare conditioneaza reusita intreprinderii.}

^{Principalele activitati ce compun functia de personal se grupeaza astfel :}

^{De administrare a personalului, respectiv recrutarea, selectionarea si incadrarea salariatilor, evidenta personalului, aprecierea si promovarea acestuia, salarizarea ;}

^{De prestare de servicii sub forma pregatirii si perfectionarii personalului, asigurarea conditiilor de protectie si igiena a muncii, precum si protectie sociala ;}

^{Activitati administrative, de secretariat, de protocol.}

^{FUNCTIA DE MARKETING}

^{Este o functie noua, ce presupune activitati de cunoastere a individului si de adaptare a activitatii la dinamica acestuia :}

^{Investigarea mediului economico - social, a cererii, nevoii si comportamentului consumatorilor ;}

^{Formularea obiectivelor de piata, alegerea strategiilor pentru atingerea acestor obiective si adoptarea celor mai potrivite tactici pentru indeplinirea strategiilor ;}

^{Elaborarea programelor de marketing.}

^{FUNCTIA DE CERCETARE - DEZVOLTARE}

^{Aceasta functie urmareste asigurarea unui nivel superior de organizare a muncii pe baze eficiente, respectiv : perfectionarea structurilor organizatorice, rationalizarea sistemului informational, optimizarea fluxurilor, normarea muncii, organizarea rationala a locurilor de munca, dezvoltarea investitiilor, inclusiv a celor destinate modernizarii si retehnologizarii structurilor intreprinderii de turism.}

^{Continutul functiei de cercetare-dezvoltare imbraca o mare varietate de forme de manifestare :}

1. ^{diversificarea gamei de prestatii cu note specifice in cazul serviciilor de cazare, masa si agrement ;}
2. ^{tipologia si dotarea camerelor de cazare ;}
3. ^{introducerea in fabricatie a unor produse culinare noi.}

^{Capitolul 3}

^{RESURSE UMANE LA SC « ESCU » SRL}

^{Societatea comerciala « ESCU » SRL isi realizeaza obiectivele strategice prin definirea si urmarirea gruparii functiilor, activitatilor, atributiilor, sarcinilor si repartizarea acestora pe compartimente si salariati.}

^{Eficienta cu care sunt utilizate resursele materiale si financiare de catre societatea comerciala in activitatea de turism, depinde hotarator de volumul si calitatea resurselor umane.}

^{In domeniul serviciilor, lucratorul reprezinta elementul principal, uneori singurul care confera prestatiilor posibilitatea de a crea efecte utile, care sa satisfaca cerintele clientilor. El este acela care creeaza serviciul, avand rolul determinant in realizarea acestuia. Acest rol poate fi indeplinit in conditiile in care personalul utilizat este corespunzator numeric si sub raportul pregatirii profesionale intruneste in cel mai inalt grad o serie de cerinte si comportament, impuse de relatiile in care se afla cu prestatorii cererii.}

^{Din acest punct de vedere, formarea, perfectionarea si specializarea personalului reprezinta problema esentiala a realizarii unor servicii de calitate de catre unitatea de turism. Calitatea serviciilor exprima masura in care serviciul satisface cerintele consumatorilor.}

^{Caracteristicile ce definesc calitatea serviciilor sunt :}

^{prestarea cat mai corecta a serviciului prin onorarea promisiunilor si executia lui in cele mai bune conditii ;}

^{competenta asigurata prin utilizarea unor cunostinte de specialitate si a unui personal calificat in prestarea serviciului ;}

^{manifestarea unei responsabilitati maxime din partea prestatorilor, exprimate prin receptivitate si dorinta de a raspunde la solicitarile consumatorului ;}

^{amabilitatea personalului caracterizata prin politete, respect, prietenie si consideratie ;}

^{siguranta care presupune lipsa oricarui pericol, risc, indoieli in privinta prestarii serviciilor ;}

^{accesibilitatea serviciului exprimata prin usurinta contactarii firmei (locuri de parcare, orar de functionare, timp de asteptare pentru prestarea serviciului) ;}

^{comunicatiile prin care se asigura informarea consumatorului, prin folosirea unui limbaj adaptat diferitilor consumatori ;}

^{credibilitatea asigura de regula renumele si reputatia firmei, trasaturile specifice functiilor si gradul de apropiere dintre prestator si consumator in timpul prestarii serviciilor ;}

^{elemente tangibile ce trebuie sa fie atractive : ambianta intima si confortabila, personalul ingrijit imbracat, dotarile moderne.}

^{Structura organizatorica}

^{Prin definitie, structura organizatorica in cadrul teoriei economice este  ansamblul persoanelor si compartimentelor intreprinderii, modul in care sunt plasate intr-o configuratie coerenta, dar si relatiile de ansamblu stabilite intre ele}

^{Importanta realizarii structurii organizatorice rezida in faptul ca prin intermediul acesteia are loc distribuirea componentelor de decizie si a raspunderilor care revin fiecarui lucrator in parte.}

^{Elemente de structura organizatorica}

^{Structura organizatorica se defineste prin elemente ce sunt constituite din :}

^{Functiile personalului}

^{Compartimentele}

^{Nivelurile ierarhice}

^{Relatiile organizationale}

^{Functiile personalului}

^{Grupeaza activitati pe care le are de indeplinit fiecare individ angajat al intreprinderii. Ele sunt de doua feluri :}

^{De conducere}

^{De executie}

^{Individualizarea functiei personalului da nastere la post, element care reprezinta ultima subdiviziune a intreprinderii. Promovarea personalului in cadrul aceluiasi compartiment al intreprinderii presupune ocuparea unui alt post care sa diferentieze activitatile in raport cu postul anterior si sa justifice acordarea unui salariu mai mare.}

^{Salarizarea si recompensele acordate personalului au la baza sarcinile cuprinse in cadrul postului si modul lor de indeplinire.}

^{Compartimentele}

^{Compartimentul reprezinta o subdiviziune a structurii organizatorice, constituita prin gruparea unor activitati omogene si complementare. Dupa modul in care contribuie la realizarile obiectivelor firmei in cadrul functiilor, compartimentele sunt :}

^Operationale

^Functionale

^{La SC « ESCU » SRL, compartimentele operationale sunt :}

^{Compartimentul receptiei :}

^{Este punctul cheie al unitatii de cazare, este poarta de intrare a clientilor in hotel. Receptia este cea care il primeste pe client, creeaza ambianta si primirea favorabila, contactul dintre clienti si hotel. Compartimentul receptie presupune urmatoarele activitati :}

^{Activitatea de primire a clientilor ;}

^{Completarea documentelor ;}

^{Comenzi pentru rezervare ;}

^{Informatii referitoare la serviciile oferite clientilor ;}

^{Organizarea si desfasurarea activitatilor de baza si suplimentare ;}

^{Rezolvarea sesizarilor.}

^{2. Compartimentul de etaj cuprinde :}

^{Efectuarea curateniei zilnice ;}

^{Curatenia periodica ;}

^{Schimbarea lenjeriei ;}

^{Prezentarea si decorarea spatiilor de cazare.}

^{3. Compartimentul de alimentatie :}

^{- aprovizionarea zilnica cu materii prime, materiale si marfuri necesare procesului de productie culinara ;}

^{- planificarea productiei culinare ;}

^{- pregatirea materiilor prime pentru fabricatie ;}

^{- fabricarea propriu-zisa ;}

^{- control calitativ si cantitativ al produselor prin metode organoleptice sau analiza fizico-chimica ;}

^{- distribuirea preparatelor culinare.}

^{4. Compartimentul tehnic :}

^{- punerea in functiune a instalatiilor, utilajelor, mobilierului, a instalatiilor electrice ;}

^{- repararea eventualelor defecte aparute ;}

^{- rezolvarea sesizarilor clientilor referitoare la defectiuni.}

^{Compartimentele functionale asigura fundamentarea deciziilor si executa activitatile din cadrul functiilor, altele decat cele operative. Dintre compartimentele functionale ale SC « ESCU » SRL amintim :}

^{a)         Compartimentul administrativ-gospodaresc ce presupune :}

^{Controlarea modului de functionare a cladirii, a depozitelor, a modului de efectuare a intretinerii si curateniei ;}

^{Asigurarea ustensilelor si materialelor de curatenie a spatiilor ;}

^{Urmarirea securitatii cladirilor si asigurarea integritatii bunurilor turistilor ;}

^{Pastrarea arhivei ;}

^{Asigurarea conditiilor de munca.}

^{b)        Compartimentele contabile :}

^{Inregistrarea documentelor de evidenta primara in conturi ;}

^{Calculatii, preturi, modelari, activitate prin care se asigura stabilirea costurilor efective ale produselor. Se determina preturile, se efectueaza analize economice, elaborarea bilantului financiar-contabil ;}

^{Inregistrarea fenomenelor economice in documente de evidenta primara efectuate pe masura desfasurarii proceselor operative, de catre imputernicitii si gestionarii de valori materiale si banesti.}

^{c)         Compartimentul economico-financiar :}

^{Analize economice ;}

^{Compartimentul AUDIT ;}

^{Salarizare ;}

^{Operatiuni de casa prin care se asigura gestionarea numerarului si a altor hartii de valoare, cerute de activitatea intreprinderii si asigurate prin circuitul documentelor, conform prevederilor legale ;}

^{Decontarea cuprinde activitati privind intocmirea, controlul si ordinea documentelor de incasari si plati, evidentierea mijloacelor banesti ;}

^{Planificarea microeconomico-financiara asigura elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, inchiderea documentelor financiare ale bilantului contabil.}

^{Nivelurile ierarhice}

^{Sunt pozitiile pe care le au compartimentele structurii, unele fata de altele. Ele exprima modul de subordonare fata de organele de conducere.}

^{Un nivel ierarhic este compus din totalitatea organelor de conducere sau a compartimentelor aflate la aceeasi distanta ierarhica de nivelul superior.}

^{Un nivel ierarhic se deosebeste fata de altul prin competenta avuta in luarea deciziilor.}

^{Relatiile organizationale}

^{Sunt constituite din totalitatea contractelor formale si informale, care iau nastere intre subdiviziunile structurii organizatorice. Dupa continutul lor, acestea se impart in :}

^{Relatii de autoritate : sunt relatiile de subordonare si se stabilesc intre cadrele de conducere si subordonati, intre compartimentele functionale si operative.}

^{Relatii de cooperare : se stabilesc intre posturile aflate pe acelasi nivel ierarhic.}

^{Relatii de control : se nasc intre compartimentele specializate si celelalte compartimente din cadrul intreprinderii.}

^{3.2. Structura salariatilor la SC « ESCU » SRL}

^{1) Functii TESA}

• ^{1 Manager general}
• ^{1 Manager economic}
• ^{3 Sefi compartiment}

^{Personal de executie din care :}

• ^{2 Contabili}
• ^{1 Economist}
• ^{2 Revizori}
• ^{1 Tehnolog alimentatie}
• ^{1 Casier}

^{2) Personal direct productiv :}

^{A - De conducere :}

• ^{1 Sef unitate administratie}
• ^{1 Manager executiv in alimentatie}
• ^{12 Ospatari}
• ^{2 Bufetieri}
• ^{1 Barman}
• ^{2 Bucatari}
• ^{13 Muncitori necalificati (bucatarie, grup sanitar)}

^{B - Executie in activitatea de cazare :}

• ^{1 Sef receptie}
• ^{6 receptioneri hotel}
• ^{2 bodyguarzi}
• ^{10 cameriste}
• ^{2 portari}
• ^{2 operatori turism}
• ^{3 lucratori comerciali}
• ^{4 coafura, frizerie}

^{C - Activitate de intretinere :}

• ^{2 electricieni}
• ^{2 lacatusi}
• ^{2 croitori}
• ^{2 instalatori tehnico-sanitari}
• ^{2 electronisti}
• ^{2 zugravi-zidari}
• ^{3 conducatori auto}

^{Din totalul de 88 de angajati, 12 reprezinta personalul TESA, iar 76 reprezinta personalul operativ (26 lucreaza in cazare, 30 lucreaza in alimentatie, 20 in alte categorii).}

^{Posturile existente in cadrul structurii organizatorice a firmei sunt reflectate in fisa postului.}

^{In cadrul intreprinderii exista doua tipuri de structuri organizatorice} 

^{O structura informala}

^{O structura formala}

^{Structura informala coexista cu cea formala avand caracter neoficial. Ea apare si se dezvolta ca urmare a utilizarii unor modalitati de realizare a functiilor, diferita de cea prescrisa.}

^{Structura formala este cea care rezulta in urma proiectarii realizata de conducere. Ea are un caracter oficial obligatoriu, constituindu-se intr-un important instrument de conducere a intreprinderii.}

^{Structura organizatorica a firmei este una « ierarhic-fundamentala », care include atat compartimentele functionale cat si pe cele operationale si in cadrul careia executantii primesc ordine, sarcini, dispozitii si raspund numai fata de seful ierarhic.}

^{Capitolul 4}

^{RESURSELE MATERIALE LA SC « ESCU » SRL}

^{Desprinzand unele concluzii pentru a obtine strategii de dezvoltare si modernizare adecvate, se analizeaza resursele materiale ale societatii.}

^{Prestarea serviciilor necesita in primul rand utilizarea de catre intreprindere a unor bunuri care, in combinatie cu resursele umane si financiare asigura satisfacerea nevoilor societatii comerciale.}

^{Totalitatea acestor bunuri formeaza resursele materiale, denumite si capital, componenta a capitalului social. El se inlocuieste si se amplifica in cadrul procesului de acumulare si extindere a activitatii intreprinderii comerciale.}

^{4.1. Baza tehnico-materiala}

^{I. Componenta esentiala a produsului turistic - cladirile firmei - ocupa un rol prioritar in cadrul bazei tehnico-materiale.}

^{Suprafata cladirilor apartinand societatii este impartita in doua parti :}

^{Partea rezervata clientului cuprinde :}

^{Folosinte comune interioare ;}

^{Folosinte comune exterioare ;}

^Cazare ;

^{Alimentatie ;}

^{Partea rezervata procesului de productie cuprinde :}

^{Productia propriu-zisa ;}

^{Anexe tehnice (servicii tehnice, alimentare cu apa, asigurarea energiei electrice).}

^{Firma are in componenta urmatoarele dotari :}

^{Magazin comercial}

^{Centrala proprie}

^{Alimentare cu apa si resurse proprii}

^{Coafor-frizerie}

^{Cladirea propriu-zisa a hotelului este dotata cu capacitate de cazare de 328 locuri repartizate astfel :}

^{Camere in regim dubla}

^{Camere in regim single}

^Apartamente

^Restaurant

^Bar

^Terasa

^{II. Bunurile de echipament sunt alcatuite in cazul hotelului din :}

^Mobilier

^Utilaje

^Instalatii

^{Instrumente necesare desfasurarii in bune conditii a prestatiilor}

^{Echipamente complexe pentru camera}

^{Calculatoare pentru gestiune hoteliera}

^{III. Suprafata de desfasurare este impartita astfel}

^{Subsolul, in suprafata de 880 m², cuprinde :}

^{Spalatorie proprie - 350 m² ;}

^{Statie refulare apa - 130 m² ;}

^{Centrala termica - 126 m² ;}

^{Spatii depozitare - 274 m².}

^{Parterul cu o suprafata de 1100 m² cuprinde :}

^{Restaurant si salon mic dejun - 400 m² ;}

^{Restaurant intim - 220 m² ;}

^{Receptii - 260 m² ;}

^{Bucatarii - 200 m² ;}

^{Spalatorie vase - 20 m².}

^{Mijloacele fixe constand in dotarile unitatii de turism si alimentatie au fost evaluate anual, in anul 2006 avand valoarea de 869 mil. Lei.}

^{EVOLUTIA MIJLOACELOR FIXE LA SC « ESCU » SRL}

^{Tabelul nr. 7}

^{Valoarea mijloacelor fixe a crescut de-a lungul perioadei analizate atingand maximul in 2006.}

^{Mijloacele fixe au crescut, pe de o parte, ca urmare a reevaluarii lor, pe de alta parte ca urmare a dotarilor suplimentare care au fost realizate fata de dotarile anterioare.}

^{4.2. Indicatorii calitativi de exprimare a folosirii bazei tehnico-materiale}

^{Resursele materiale fac parte din ansamblul intrarilor in intreprindere, care prin combinare si consumare concura la realizarea iesirilor reprezentand servicii destinate pietii, aducatoare de profit.}

^{Resursele materiale formeaza suportul material al capitalului fix si al capitalului circulant (stocuri, active circulante de exploatare in acceptiunea si limita resurselor materiale).}

^{Astfel, vom analiza urmatorii indicatori :}

^{Venituri, alimentatie/m², suprafata de desfacere, indicatori ce exprima volumul veniturilor din alimentatie la 1 m² suprafata de desfacere ;}

^{Venituri alimentatie numar de locuri la mese. Exprima valoarea veniturilor din alimentatie la un loc de masa ;}

^{Venituri totale/m² suprafata de desfacere. Exprima valoarea veniturilor la 1m² suprafata desfacere.}

^{Evolutia indicatorilor de utilizare a bazei tehnico-materiale in perioada}

^{Tabel nr. 8}

^{Se constata ca valoarea maxima a indicatorului "Venituri din alimentatie/m² suprafata desfacere" se obtine in 2006 pe baza cresterii volumului si a preturilor in alimentatie.}

^{Evolutia indicatorului venituri alimentatie la un loc de masa}

^{Tabel nr.9}

^{Evolutia indicatorului venituri totale pe un 1 mp suprafata desfacere}

^{Tabel nr.10}

^{Capitolul 5}

^{RESURSELE FINANCIARE ALE SC « ESCU » SRL}

^{Rezultatele financiare ale firmei rezulta din analiza situatiei economico-financiare ce are la baza studierea veniturilor si cheltuielilor.}

^{Pe langa aceasta situatie, la baza determinarii principalilor indicatori financiari de analiza, mai sta bilantul contabil. Indicatorii financiari constituie instrumente de analiza a rezultatelor ce asigura o mai buna analiza a rezultatelor si pozitiei financiare a unei firme, precum si a modului in care patrimoniul acesteia a fost folosit. Indicatorii financiari sunt importanti pentru ca :}

• ^{Permit managerilor sa analizeze activitatea firmei si sa o compare cu cea a concurentei ;}
• ^{Permit managerilor sa evalueze pozitia financiara a firmei si rezultatele activitatii sale, viitoarele oportunitati sau probleme, modul de utilizare a activelor firmei ;}
• ^{Permit actionarilor, investitorilor, creditorilor, bancilor si altor institutii financiare, sa verifice modul in care firma isi gestioneaza resursele.}

^{5.1. Veniturile si cheltuielile}

^{Veniturile se constituie pe baza incasarilor obtinute din vanzarea prestatiilor cuprinse in obiectul sau de activitate. Veniturile firmei provin din :}

• ^{Activitatea serviciilor de turism}
• ^{Activitatea hoteliera}
• ^{Activitatea de alimentatie}
• ^{Alte activitati din prestari servicii suplimentare (comunicatii, frizerie, fitness etc).}

^{Veniturile din activitatea hoteliera si servicii turistice sunt determinate de volumul circulatiei turistice (T) si incasarea medie pe zi turist si loc de cazare (I zi/turist). Activitatea hoteliera este o veriga a sectorului turistic al carei obiectiv il constituie asigurarea conditiilor de cazare a turistilor.}

^{V = T x I zi/turist}

^{Pentru determinarea gradului de ocupare al capacitatii de cazare care se determina ca raport intre zile turist efective si zile turist potentiale se va utiliza un indicator care exprima eficienta capacitatii de cazare.}

^{Go - zile turist efective/zile turist potentiale = T x ds / L x 365}

^{L= numar locuri ; T = numar turisti ; ds = durata medie sejur}

^{Costurile activitatii desfasurate conditioneaza marirea beneficiului realizat intr-o perioada sau alta. Costurile sunt clasificate in doua grupe :}

^{Costuri constante care sunt generate de necesitatea mentinerii ofertei in stare functionala, indiferent de mentinerea cererii si de volumul acesteia (cheltuieli cu apa, gunoiul, energia electrica).}

^{Costuri variabile care isi modifica volumul in concordanta cu evolutia activitatii, nivelul lor relativ depinzand de volumul incasarilor, iar in turism si de cheltuiala medie pe zi turist.}

^{Costurile intreprinderii se grupeaza si dupa continutul lor economic. Potrivit acestui criteriu, cheltuielile sunt grupate :}

^{salarii si contributii ale salariatilor platite de intreprindere ;}

^{cheltuieli cu transportul si aprovizionarea ;}

^{depozitarea ;}

^{pastrarea si desfacerea marfurilor ;}

^{amortizarea cheltuielilor fixe ;}

^{cheltuieli cu publicitatea.}

^{Evolutia veniturilor in perioada 2003-2006}

^{Tabel nr.11}

^{Evolutia veniturilor totale la SC ESCU SRL pe baza indicilor}

^{Tabel nr.12}

^{Analizand veniturile totale in procesul de realizare a activitatii sociale in perioada 2003 - 2006, se constata ca acestea au inregistrat o crestere cu 54,7% fata de anul 2003, ceea ce reprezinta activitatea desfasurata de SC « ESCU » SRL, ca fiind eficienta.}

^{Cresterea veniturilor totale de la o perioada la alta s-a datorat in principal majorarii tarifelor practicate.}

^{Evolutia veniturilor din activitatea de cazare pe baza indicilor}

^{Tabel nr.13}

^{Veniturile din cazare ating valoarea maxima in 2006, valoare care reprezinta 155,8% din valoarea celor din 2003, respectiv 121,9% din veniturile anului 2005.}

^{Evolutia veniturilor din alimentatie pe baza indicilor}

^{Tabel nr.14}

^{De asemenea si veniturile din alimentatie au valoarea maxima in anul 2006, ce reprezinta 152% din valoarea anului 2003. Cea mai mare crestere anuala se gaseste in 2004 cand veniturile din alimentatie reprezinta 117% din veniturile anului 2003.}

^{Evolutia veniturilor din prestari servicii pe baza indicilor}

^{Tabel nr.15}

^{Cresterea veniturilor din prestari servicii atinge in 2006 valoarea maxima, ce reprezinta 213% din veniturile de prestari servicii din 2003.}

^{Evolutia cheltuielilor totale la SC ESCU SRL}

^{in perioada 2003-2006 (mil lei)}

^{Tabel nr.16}

^{Evolutia cheltuielilor totale pe baza indicilor}

^{Tabel nr.17}

^{Evolutia cheltuielilor din activitatea de cazare pe baza indicilor}

^{Tabel nr.18}

^{Evolutia cheltuielilor din activitatea de alimentatie pe baza indicilor}

^{Tabel nr.19}

^{Evolutia cheltuielilor din activitatea de prestari servicii pe baza indicilor}

^{Tabel nr.20}

^{Au crescut si cheltuielile pentru activitatile de prestari servicii depasind cresterea veniturilor, in gneral acest lucru exprimand interesul intreprinderii pentru diversificarea si cresterea calitatii serviciilor suplimentare.}

^{ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE A SC « ESCU » SRL}

^{IN PERIOADA 2003 - 2006}

^{Evaluarea cheltuielilor la SC ESCU SRL pe baza cheltuielilor fixe si variabile}

^{Tabel nr 21}

^{5.2. Analiza gradului de ocupare}

^{Indicatorul se calculeaza in felul urmator :}

^{GO = zile turist efective/zile turist potentiale = nr turisti x durata medie de sejur/nr locuri x 365 zile}

^{Tabel nr.22}

^{Din graficele anterioare rezulta faptul ca nivelul indicelui « Nr total turisti » cunoaste o scadere a numarului de turisti romani si ca atare , reiese ca reducerea circulatiei turistice se afla in stransa legatura cu nivelul veniturilor si al tarifelor practicate, cu nivelul serviciilor prestate, gradul de dotare si confort cu echipament turistic.}

^{Tabel nr.23}

^{Durata medie a sejurului = nr innoptari/nr turisti}

^{Gradul de ocupare = nr turisti x durata medie sejur/nr de locuri x 365 zile}

^{5.3. Rentabilitatea}

^{Intreprinderea nu este un scop in sine, ci este creata din ratiunea de a obtine profit.}

^{Intreprinderile care se dovedesc a fi nerentabile sunt supuse falimentului. Profitul se dimensioneaza in jurul preturilor ca urmare a raportului cerere-oferta si a costurilor, elemente ce reflecta modul de gospodarire a resurselor consumate.}

^{Cererea solvabila a consumatorilor influenteaza oferta prin mecanismul rentabilitatii, orienteaza plasarea capitalurilor si implicit a productiei.}

^{Rentabilitatea apare ca instrument hotarator in mecanismul economiei de piata, in orientarea productiei in raport cu cerintele consumatorilor.}

^{Ea presupune obtinerea unor venituri mai mari decat cheltuielile, in urma vanzarii si incasarii produsului fabricat.}

^{Rentabilitatea reflecta capacitatea firmei de a produce profit.}

^{Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doi indicatori :}

^Profitul

^{Rata rentabilitatii}

^{Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul in care capitalul sau folosirea resurselor intreprinderii aduce profit este reflectat in rata rentabilitatii.}

^{Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care capitalul aduce profit.}

^{Evolutia profitului in perioada 2003-2006}

^{Tabel nr.24}

^{Evolutia ratei profitului in perioada 2003-2006}

^{Tabel nr.25}

^{Rata profitului a inregistrat cea mai mare crestere in 2006. Rata profitului se mai poate calcula si ca raport intre profitul net si cheltuielile totale. Acesta este un indicator de tipul efect/efort si reda profitul net.}

^{Rata profitului = profit net/cheltuieli totale x 100 - se obtin 1000 lei cheltuieli totale}

^{SC « ESCU » SRL are in vedere maximizarea acestui indicator, pe baza minimizarii cheltuielilor. Rata profitului la SC « ESCU » SRL pentru anii de mai jos se exprima astfel :}

^{Tabel nr.26}

^{5.4. Principalii indicatori economico - financiari}

^{Indicatorii financiari constituie instrumente de analiza ce asigura o mai buna intelegere a rezultatelor si pozitiei unei firme si a modului in care patrimoniul acesteia a fost folosit. Acesti indicatori sunt calculati ca rapoarte intre diferite posturi cuprinse in bilantul contabil si situatia veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor.}

^{Asadar vom incepe analiza economico-financiara, nu inainte de a aminti ca toate datele in cifre rezultate din activitatea de colaborare cu alte firme organizatoare si de agroturism, au fost centralizate in evidenta operativa si cea sintetica si incluse in bilantul contabil al SC « ESCU »  SRL.}

^{Tabel nr 27}

^{Cei mai importanti indicatori financiari sunt :}

^{Cheltuieli la 1000 lei venituri ;}

^{Indicatori de profitabilitate ;}

^{Indicatori de lichiditate.}

^{I. Primul indicator financiar se calculeaza ca raport intre cheltuieli si exprima cheltuielile care se fac pentru a obtine 1000 lei produs. Este un indicator de tip efort/efect}

^{C = C/V x 1000 x cheltuieli totale/ venituri totale x 100}

^{si se urmareste minimizarea lui, adica obtinerea unor venituri cu efort minim, fara a afecta calitatea serviciilor oferite.}

^{Tabel nr.28}

^{Se observa ca tendinta indicatorului este in scadere ; acest fapt arata ca activitatea desfasurata este eficienta, adica la 1000 lei venituri, cheltuielile sunt mai mici, deci se permite desfasurarea unei activitati profitabile.}

^{II. Indicatori de profitabilitate}

^{Acesti indicatori sunt calculati in scopul de a sti care sunt posibilitatile de dezvoltare a activitatii firmei. Marja de profit net poate fi calculata din doua puncte de vedere :}

• ^{Rata profitului}

^{Profit net / vanzari x 100}

^{Prin aceasta se masoara profitul net care se obtine la 1000 lei vanzari}

• ^{Rata profit - active}

^{Profit net / total active x 100}

^{Indica procentul de profit obtinut pe seama folosirii activelor.}

^{Rata profitului active exprima cat castiga firma la 1000 lei active existente. Se constata ca acest indicator este in scadere, desi in primii doi ani analizati a crescut.}

^{Profitabilitatea se poate calcula cu ajutorul mijloacelor fixe folosite de societate. Acestea se exprima prin indicatorul profitului net la 1000 lei mijloace fixe, calculat ca raport intre profitul net si mijloace fixe inmultit cu 100.}

^{Tabel nr.29}

^{Evolutia indicatorului profit net la 1000 lei mijloace fixe}

^{Tabel nr.30}

^{Se observa o crestere a acestui indicator datorita cresterii valorii profitului net, dar si a cresterii valorii mijloacelor fixe, care influenteaza indicatorul prin conditiile superioare pe care le ofera dotarile societatii si in unele cazuri evaluarii acestora.}

^{Din aceasta analiza rezulta ca baza tehnico-materiala prin mijloacele fixe de care dispune isi aduce un aport substantial la cresterea eficientei intreprinderii.}

^{III. Indicatori de lichiditate}

• ^{Capitalul propriu - capitalul social}
• ^Rezerve

^{Evolutia capitalului propriu}

^{Tabel nr 31}

^{Capitalul propriu al SC « ESCU » SRL a crescut in perioada 2003 - 2006, valoarea maxima fiind in 2006 cand a cunoscut o crestere de 30% fata de 2003.}

^{INDICATORI DE LICHIDITATE}

^{Lichiditatea curenta - calculata ca raport intre activele circulante si pasivele circulante, exprima capacitatea firmei de a satisface un angajament pe termen scurt. Acest indicator este favorabil cand raportul este peste 1.}

^{Lichiditatea imediata - indica capacitatea agentului economic de a-si acoperi imediat datoriile. Este influentata de calitatea debitorilor. Cu cat coeficientul este mai ridicat, cu atat lichiditatea este mai mare. Este calculata ca raport intre activele circulante - stocuri si pasivele circulante.}

^{Evolutia indicatorului lichiditate curenta}

^{Tabel nr 32}

^{Evolutia indicatorului de lichiditate imediata la SC « ESCU » SRL}

^{Tabel nr 33}

^{Lichiditatea imediata indica valoarea resurselor in active curente de care dispune firma pentru fiecare leu obligatie curenta.}

^{Capitolul 6}

^{STRATEGII DE DEZVOLTARE LA SC « ESCU » SRL}

^{Preocuparile pentru sporirea rentabilitatii activitatii societatii ce are ca obiect de activitate prestarea de servicii turistice, au constituit si vor constitui o problema fundamentala pentru toti lucratorii din turism si servicii.}

^{In ceea ce urmeaza se vor prezenta elemente fundamentale ale strategiilor de dezvoltare ale intreprinderii, care sa asigure o mai buna utilizare a resurselor materiale si umane intr-un cadru concurential specific economiei de piata.}

^{6.1. Strategii privind dezvoltarea de ansamblu}

^{La nivelul SC « ESCU » SRL, dezvoltarea priveste :}

^{Modificari in managementul firmei, inclusiv a structurii personalului si a schemei organizatorice, a principiilor de conducere, evaluare si control ;}

^{Modernizarea si retehnologizarea retelei comerciale care sa contribuie la imbunatatirea serviciilor turistice prestate ;}

^{Restructurari in domeniul financiar ;}

^{Adoptarea politicii de preturi in functie de cerere si oferta ;}

^{Ameliorarea calitatii promovarii turistice, punerea la dispozitie de fonduri suplimentare pentru publicitate, introducerea planurilor de promovare ;}

^{Asigurarea unui raport de servicii disponibile prin modernizarea celor existente si introducerea de servicii noi.}

^{Pentru atragerea turistilor straini, firma trebuie sa stabileasca un set de obiective :}

^{Posibilitati pentru turistul strain care soseste la hotel de a fi informat rapid si intr-o limba de circulatie internationala asupra tuturor problemelor pe care doreste sa le afle ;}

^{Asigurarea unei oferte suficiente de produse diferite prin mici magazine cu specific bine determinat sau cu articole diverse : harti, pliante turistice, ilustrate si obiecte de artizanat ;}

^{Asigurarea conditiilor de hotel :}

^{a)         Curatenie exemplara ;}

^{b)        Prezentarea ireprosabila a personalului, aspect fizic si nivel de civilizatie ridicat ;}

^{c)         Functionarea perfecta a instalatiilor sanitare cu toate anexele necesare ;}

^{d)        Adaptarea bucatariei la gusturile turistilor ;}

^{e)         Asigurarea unor variante de recreere, odihna (sauna, piscina).}

^{6.2. Strategii privind modernizarea managementului firmei}

^{Strategia manageriala se distinge prin complexitatea deciziilor ce izvorasc din adaptarea unei astfel de strategii. Masuri manageriale pot fi :}

^{Punerea la punct a sistemului informational al intreprinderii, pentru realizarea unor legaturi stranse si directe intre toate compartimentele unitatii, astfel ca informatiile sa circule cat mai bine in cadrul aceluiasi compartiment, cat si de la un compartiment la altul ;}

^{Desfasurarea activitatii in conditii de concurenta, in care fiecare agent economic urmareste acoperirea unui segment cat mai mare de piata, a unor furnizori cat mai eficienti si a unor circuite logistice cat mai ieftine, in scopul asigurarii unor profituri cat mai mari ;}

^{Delimitarea mai precisa a atributiunilor personalului de conducere, care poarta raspunderea intregii activitati a societatii ;}

^{Stabilirea unor strategii promotionale, capabile sa consolideze pozitia societatii pe piata, sa promoveze continuu vanzarile, sa atraga noi segmente de clientela ;}

^{Acordarea unei atentii sporite compartimentului de marketing, care sa ofere informatii mai ample despre piata, concurenta si pozitia firmei pe piata ;}

^{Promovarea fenomenelor de turism moderne, prestarea unor servicii de calitate care sa asigure atractivitatea din partea turistilor ;}

^{Cointeresarea materiala a personalului.}

^{6.3. Strategii privind perfectionarea personalului firmei}

^{In cadrul managementului resurselor umane, trebuie urmarite cateva directii :}

^{Strategia reducerilor de personal la strictul necesar desfasurarii unei activitati normale ;}

^{Strategia exigentei ridicate in activitatea profesionala prin ridicarea gradului de calificare a fortei de munca, atat in sistem propriu de pregatire, cat si in unitati specializate ;}

^{Strategia salarizarii stimulative si performantelor. Interesul salariatilor este ca munca lor sa fie adecvat platita in raport cu trebuintele lor fundamentale si in raport cu valoarea muncii.}

^{Oamenii muncesc pentru a dobandi un statut social. Este importanta cultivarea, stimularea spiritului creativ, novator.}

^{Aceasta stimulare impulsioneaza obtinerea unor performante tot mai inalte in ceea ce priveste calitatea serviciilor, productivitatea, costurile de productie.}

^{Strategia structurii organizatorice flexibile, valorificarea superioara a potentialului uman depinde direct de cadrul organizatoric in care se desfasoara procesul de munca.}

^{In prezent nu se mai justifica mentinerea unui numar relativ mare de niveluri ierarhice.}

^{Imbunatatirea competitivitatii firmei necesita nu numai construirea unor structuri organizatorice de dirijare si efectuare flexibile, care dispun de o mare capacitate de adaptare, ce implica si o schimbare de atitudine, care se reflecta in climatul de munca.}

^{Umanizarea muncii - perioadele de lucru ale unei zile sunt calculate astfel incat fiecare muncitor sa poata lucra eficient. O mare importanta este acordata principiilor ergonomice, privind crearea unor conditii de munca, prin evitarea efortului fizic si intelectual inutil, crearea unei ambiante psihice optime (muzica, estetica), oferirea unor conditii igienico-sanitare si sociale, care fac munca placuta si interesanta.}

^{Strategii de dezvoltare, diversificare si modenizare a serviciilor}

^{Acest tip de strategii vizeaza atitudinea pe care sa o adopte firma fata de clienti, concurenta si furnizori.}

^{Referitor la serviciile pe care le presteaza, societatea va adopta strategia cresterii calitatii produsului turistic prin :}

^{Imbunatatirea prestatiilor hoteliere si de alimentatie ;}

^{Dezvoltarea bazei tehnico-materiale si dotari moderne ;}

^{Supravegherea mai buna a personalului existent ;}

^{Dezvoltarea activitatilor destinate agrementului.}

^{Referitor la baza tehnico-materiala, se au in vedere urmatoarele aspecte :}

^{Mentinerea echipamentelor, utilajelor, mobilierului in deplina stare de functionare, astfel incat sa asigure o oferta de calitate in toata perioada anului ;}

^{Adoptarea strategiei de reformulare, care vizeaza imbunatatirea dotarilor existente in hotel, astfel incat oferta sa se adapteze cerintelor clientilor, cerinte aflate in continua schimbare.}

^{Se impune modernizarea echipamentelor din camere, dotarea grupului sanitar din fiecare camera cu produse cosmetice de unica folosinta (sapun, sampon).}

^{Dotarea unitatilor de turism cu noi echipamente care sa asigure oferirea unor servicii suplimentare catre clienti.}

^{Strategia propusa in domeniul alimentatiei este cea a diferentierii preparatelor culinare si a segmentarii pietei, conceputa cu scopul de a dezvolta noi variante soritmentale ale unui produs si a le lansa pe piata turistica in vederea satisfacerii unor anumite segmente.}

^{Aceasta alternativa propusa poate contine urmatoarele moduri de actiune :}

^{Diversificarea meniurilor obtinute, introducerea regimurilor dietetice, oferirea de preparate servite pe diverse continente si prepararea adecvata a acestora ;}

^{Strategia de diversificare concentrica a activitatii de agrement consta in largirea gamei de posibilitati de distractie a turistului, prin oferirea mai multor variante noi, in cadrul modalitatilor de a petrece timpul liber existent.}

^{Referitor la clientela, societatea va adopta strategia de penetrare a pietei, adica atragerea de noi clienti din aria in care opereaza societatea. Se va incerca pastrarea segmentului de piata cucerit, dar si abordarea unor categorii de turisti prin programe speciale.}

^{Fata de concurenta, societatea va adopta o strategie ofensiva si de diferentiere, prin ridicarea raportului calitate-pret, inscrierea in programe turistice cat mai inedite, variate si o larga publicitate.}

^{In ceea ce priveste furnizorii, societatea va adopta strategia selectarii riguroase a acestora, atat a celor cu care a mai colaborat, cat si a celor cu care ar putea colabora pe viitor.}

^{Strategii privind imbunatatirea activitatii financiare}

^{Obiectivul principal al acestor tipuri de strategii este cresterea rentabilitatii :}

^{Reducerea costurilor, a cheltuielilor cu intretinerea ;}

^{Sporirea incasarilor prin cresterea gradului de ocupare care trebuie sa depaseasca pragul de rentabilitate ;}

^{Marirea capitalului social prin atragerea de noi lichiditati, prin capitalizarea profitului ;}

^{Utilizarea cu maxima eficienta a resurselor financiare proprii ;}

^{Apelarea la credite bancare, acestea urmand a fi utilizate numai pentru modernizarea si retehnologizarea societatii ;}

^{Marirea vitezei de rotatie a stocurilor.}

^{In strategiile de imbunatatire a activitatii financiare mai avem in vedere :}

^{Incheierea de contracte externe cu firme specializate in turism ;}

^{Contractarea spatiilor de cazare cu sindicatele din ramurile industriei de minerit, siderurgie, metalurgie si alte industrii cu pondere mare de salariati ;}

^{Penetrarea in domeniul invatamantului, organizand excursii, vacante scolare, tabere, drumetii etc ;}

^{Popularizarea activitatii de turism la institute care se ocupa de handicapati si copii ai strazii ;}

^{Contactarea organizatiilor neguvernamentale ale U.E. ;}

^{Obtinerea de fonduri din sponsorizari pentru cresterea nivelului calitativ al serviciilor si pentru reducerea tarifelor pentru o anumita categorie de turisti ;}

^{Mentinerea legaturilor cu Ministerul Turismului pentru a pune la dispozitia acestuia locuri de cazare, masa din programele sociale pentru cei cu venituri mici, in special pensionarii.}

^BIBLIOGRAFIE

^{1. Emilian, R. "Managementul serviciilor ",}

^{Editura Expert, Bucuresti, 2000}

^{2. Firoiu, D. "Economia turismului si amenajare}

^{Turistica ", Editura Sylvi,}

^{Bucuresti, 2000}

^{3. Firoiu, D.  "Resursele umane in turism ",}

^{Editura Universitara, Bucuresti}

²⁰⁰⁵

^{4. Lupu, N "Hotelul, Economie si Management"}

^{Ed. All Beck, Bucuresti, 2002}

^{5. Kotler, Ph. "Management - marketing"}

^{Editura Teora, Bucuresti, 1998}

^{6. Margulescu, D. "Analiza economico-financiara a}

^{Intreprinderii", Editura Coresi,}

^{Bucuresti, 1994}

^{7. Minciu, R. "Economia turismului", Editura}

^{Uranus, Bucuresti, 2000}

^{8. Neagu, V. "Managementul serviciilor turistice"}

^{Ed Pro Universitaria, Bucuresti, 2005}

^{9. Nicolesco, O.,Verbanciu, I., "Modernizarea conducerii}

^{Sandru, C. unitatilor economice", Editura}

^{Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,}

^{10. Smedescu, I. "Marketing", Editura Sylvi,}

^{Bucuresti, 2003}

^{11. Snak, O., Baron, P., "Economia turismului"}

^{Neacsu, N. Bucuresti, 2000}

^{12. Stanciulescu, G. "Managementul Operatiunilor de Turism"}

^{Editura All Beck, Bucuresti, 2003}

^{13. Stanescu, D " Tehnologia in serviciile de alimentatie"}

^{Ed Oscar Print, Bucuresti, 2006}

^{14. Zaharia, M  "Economia Serviciilor", Editura}

^{Universitaria, Bucuresti, 2005}

^{15. Zaharia, M "Comportament si cultura}

^{organizationala", Editura}

^{Preuniversitaria, Bucuresti, 2005}