Analiza cheltuielilor fixe si variabile

Analiza cheltuielilor fixe si variabile

1. Analiza cheltuielilor variabile. Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor la 1000 lei venituri

In cadrul cheltuielilor de exploatare partea variabila este dependenta. Dependenta cheltuielilor variabile la volumul productiei este evidentiata in relatia:

C_V = c_vּq;

in care:
C_V este suma costurilor variabile;

c_v - costul variabil mediu;

q - cantitatea de produse_.

Analiza cheltuielilor variabile serveste la fundamentarea deciziilor privind:

elaborarea politicii vanzarilor in functie de gradul de rentabilitate;

elaborarea bugetelor de costuri necesare pentru buna gestionare a tuturor categoriilor de resurse;

stabilirea politicii de productie din punct de vedere cantitativ al termenului de realizare;

determinarea pragului de rentabilitate, problema deosebit de importanta in dimensionarea unor activitati si categorii de cheltuieli.

Exista anumite limite ale modificarii concluziilor desprinse din analiza cheltuielilor variabile reprezentate de:

imprecizia stabilirii variabilitatii diferitelor categorii de cheltuieli;

impactul sistemului de salarizare asupra cheltuielilor variabile precum si a celor fixe;

dificultati ale diferentierii cheltuielilor variabile pe termen scurt si lung.

Analiza cheltuielilor variabile presupune evidentierea a doua probleme:

a)     analiza dinamicii cheltuielilor variabile;

b)     analiza factoriala a cheltuielilor variabile.

Pentru a urmarii dinamica cheltuielilor variabile totale la 1000 lei venituri se intocmeste tabelul 5.6. care cuprinde date ipotetice.

Tabelul 5.6 Dinamica cheltuielilor variabile realizate in anul "P_n" la societatea "X"

Din datele prezentate mai sus se observa ca atat cheltuielile de exploatare variabile cat si cheltuielile variabile aferente cifrei de afaceri inregistreaza un nivel diferit fata de cel din "P_n-1", dar si fata de nivelul programat in "P_n".

Societatea a prevazut o crestere a cheltuielilor de exploatare variabile in anul "P_n" ceea s-a indeplinit si chiar depasit cu 20,98 %. Aceeasi situatie este in cazul cheltuielilor variabile aferente cifrei de afaceri, al caror nivel a devansat pe cel programat cu 12,77 %.

Daca se are in vedere evolutia cheltuielilor variabile la 1 000 lei venituri din exploatare, respectiv cifra de afaceri, se poate remarca faptul ca aceasta este ascendenta in ambele cazuri, ceea ce, interpretate ca atare, reflecta o scadere a eficientei resurselor variabile consumate (exprimate valoric).

Asemenea apreciere poate fi confirmata sau infirmata numai dupa ce se realizeaza analiza diagnostic de tip factorial prin care se releva influenta structurii productiei, preturilor de vanzare, costurilor variabile pe produse.

Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor variabile se face pentru activitatea de exploatare, in general si pentru cifra de afaceri, in special. Pentru primul caz, se poate avea in vedere modelul de calcul si analiza:

;

in care:

C_Ve sunt cheltuielile variabile la 1000 lei venituri din exploatare;

g_{i -} ponderea diferitelor categorii de venituri din exploatare;

cv_i - cheltuieli variabile la 1000 lei venituri pe categorii de venituri.

In al doilea caz, referitor la costurile variabile aferente cifrei de afaceri, ca modele de calcul si analiza se pot avea in vedere:

a. = ;

b. = ;

in care:

q_V este volumul vandut al produsului "i";

cv_i - costul variabil al produsului "i";

p_i - pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA) pe produsului "i";

g_i - ponderea produsului "i" in cifra de afaceri stabilita pe baza pretului de vanzare (exclusiv TVA);

Pe baza modelului de la punctul a), abaterea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri se determina factorial astfel:

Influenta structurii productiei vandute:

;

Influenta preturilor de vanzare (ca preturi medii):

;

Influenta costurilor pe produse:

.

In exemplul nostru modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri fata de nivelul prevazut este:

Influenta: 670,63 - 668,76 = - 1,37 lei. Ea se explica prin:

Influenta structurii productiei vandute:

D = = =

= 672,02 - 668,76 = + 3,26 lei;

Influenta pretului mediu de vanzare (exclusiv TVA)

Dp = = =

= 569,12 - 672,02 = - 102,9 lei;

Influenta costului variabil pe unitatea de produse

DC = = =

= 670,31 - 569,12 = 101,01 lei.

Se poate concluziona ca sporirea cheltuielilor variabile la 1 000 lei cifra de afaceri s-a realizat pe seama costului variabil pe unitatea de produs si mai putin pe seama structurii productiei vandute. Singurul factor care a determinat o micsorare a cheltuielilor variabile la 1 000 lei cifra de afaceri la constituit pretul mediu de vanzare. Aceasta se explica prin cresterea pretului de vanzare al produselor realizate de firma.

Contributia importanta la marirea cheltuielilor variabile la 1 000 lei cifra de afaceri cu 101,01 lei din partea costului variabil pe unitatea de produs se stabileste si pe componenta acesteia. In acest sens, se poate vorbi despre influenta unor factori independenti de activitatea firmei: pretul materiilor prime, al materialelor consumabile, pretul energiei electrice.

In principiu nivelul cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri este influentat de factorii directi ce actioneaza asupra lor.

Cand cifra de afaceri (productia vanduta) creste are loc diminuarea nivelului cheltuielilor variabile la 1 000 lei. Dar aceasta crestere trebuie sa insemne sporirea ponderii unor produse cu niveluri ale cheltuielilor la 1 000 lei (prevazute) mai mici decat cel mediu. Firma trebuie sa aiba in vedere ca schimburile de structura sa fie determinate de cerere si nu de disfunctionalitati in activitatea agentului comercial.

Cand preturile cresc are loc diminuarea cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri dar, si in acest caz, sporirea preturilor trebuie sa insemne ridicarea calitatii produselor.

Aprofundarea analizei trebuie sa evidentieze produsele la care s-au inregistrat abateri ale cheltuielilor variabile pe produs si sa stabileasca masuri pentru ridicarea eficientei economice. In nivelul costurilor variabile pe produse se reflecta, pe de o parte, consumurile fizice de resurse, iar pe de alta parte, preturile de cumparare pe unitatea de resursa. Primul factor este urmarea actiunilor firmei privind consumurile specifice, iar cel de-al doilea, desi se afla sub incidenta pietei, reflectiei si calitative managementului care trebuie sa se ocupe de aprovizionarea cu factorii de productie de calitate la preturi avantajoase. Analiza trebuie sa cuprinda o comparare a cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri. In exemplu nostru aceasta analiza se bazeaza pe datele din tabelul 5.7.

Tabelul 5.7. Analiza comparativa a cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri

fata de cheltuielile variabile

Analiza datelor permite reliefarea unor aspecte pozitive si negative referitoare la evolutia cheltuielilor analizate; ca aspect pozitiv poate fi mentionat cresterea pretului de vanzare, care are o influenta favorabila asupra cheltuielilor prin reducerea acestora. La aspecte negative se remarca:

scaderea eficientei cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri atat pe seama celor variabile cat si pe sama celor fixe;

majorarea cheltuielilor variabile pe unitatea de produs.

Pornindu-se de la aceste informatii se va putea stabilii masurile privind reducerea cheltuielilor de productie pentru perioada viitoare.

2. Analiza cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe sau conventional-constante constituie o premiza si o consecinta a desfasurarii unei anumite activitati. Aceasta inseamna ca unele cheltuieli nu sunt in dependenta proportionala sau neproportionala cu productia ci, in anumite limite ele raman fixe sau independente. Ca exemplu de cheltuieli fixe se pot mentiona: cheltuieli cu amortizarea, care la un nivel dat de dotare tehnica nu se modifica desi prin mai buna folosire a utilajelor se poate obtine o productie suplimentara; cheltuieli generale de administratie si conducere. Analiza cheltuielilor fixe nu constituie un scop in sine, ci este subordonata cresterii eficiente. Prin urmare, problematica trebuie astfel structurata incat sa ofere cele mai bune informatii pentru fundamentarea deciziilor privind ridicarea eficientei. Principalele probleme ale analizei cheltuielilor fixe ce trebuie abordate sunt: analiza dinamicii cheltuielilor fixe, analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri.

Relatia de calcul a cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri este:

;

Analiza abaterii nivelului cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifra de afaceri pe factor de influenta se efectueaza astfel:

Influenta cifrei de afaceri:

;

din care datorita:

volumului productiei vandute:

;

preturilor de vanzare:

;

Influenta sumei cheltuielilor fixe:

;

Analiza dinamicii cheltuielilor fixe este necesara pentru a cunoaste evolutia lor in raport cu cifra de afaceri sau cu productia fabricata. In acest scop se pot utiliza pentru exemplificare datele din tabelul 5.8.

Tabelul 5.8. Analiza dinamicii cheltuielilor fixe in raport cu cifra de afaceri

Din analiza datelor rezulta comportamentul caracteristic al cheltuielilor fixe in raport de cifra de afaceri, respectiv, existenta unor salturi atunci cand intervin modificari importante in volumul de activitate ale firmei analizate.

Pentru exemplificare analizei factoriale a cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifra de afaceri se folosesc datele din tabelul 5.9.

Tabelul 5.9. Analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifra de afaceri

Se constata ca fata de prevederi se inregistreaza o sporire a cheltuielilor fixe la 1000 lei ca urmare a influentei cifrei de afaceri si a preturilor medii de vanzare.

Influenta cifrei de afaceri este:

D = = =

= 254,68 - 286,61 = - 31,93 lei;

din care datorita:

modificarii productiei vandute:

D = = =

= 300,74 - 286,61 = + 14,13 lei;

modificarii preturilor medii de vanzare

Dp = = =

= 254,68 - 300,74 = - 46,06 lei;

Influenta cheltuielilor fixe

DCF = = =

287,21 - 254,68 = + 32,53 lei;

In cazul firmei audiatei, majorarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri fata de nivelul programat este determinata de cuantumul lor, care a avut o evolutie superioara cifrei de afaceri cu + 32,53 lei, la care a contribuit si productia vanduta.

Cresterea cifrei de afaceri in proportie de 12,54% fata de prevederi a condus la diminuarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri cu -31,93 lei, fiind sustinuta de marirea preturilor de vanzare.