Analiza cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor
Necesitatea si rolul analizei economico financiare a cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor
Analiza economico-financiara este foarte importanta in cadrul unei firme intrucat ea este un instrument al centrelor de decizie in amplul proces de sporire a eficientei fiecarei activitati.
Orice analiza a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activitati se efectueaza in corelare cu categoriile de venituri la a caror realizare contribuie. Avand in vedere perioada supusa analizei, se compara la nivel de firma cresterea in suma absoluta si relativa a cheltuielilor cu cresterea veniturilor.
La nivelul activitatii totale si al tipurilor de activitatii sunt de luat in considerare, in procesul de analiza economico-financiara, ratele medii de eficienta a cheltuielilor si veniturilor care vor fi utilizate ca surse de informare pentru activitatea conducerii.
Cunoasterea rezultatelor si a modului in care s-au format si repartizat intre partenerii interni si externi ai intreprinderii permite evaluarea performantelor intreprinderii si reprezinta unul din scopurile principale ale analizei economico-financiare.
Sunt considerati ca fiind utilizatorii situatiilor financiare: gestionarii, investitorii actuali si potentiali, creditorii, personalul intreprinderii, organele fiscale, analistii financiari, etc. Ei sunt „pionii” principalii ai unei afaceri si pot lua decizii in urma unor analize cu privire la cheltuieli, venituri si rezultate, decizii cum ar fi: cumpararea–vanzarea de active, acordare de credite, gestiunea intreprinderii, achizitia totala sau partiala a firmei etc. Asadar daca avem in vedere utilizatorii putem afirma ca aceste analize se pot realiza atat pentru interiorul intreprinderii cat si pentru exteriorul acesteia.
In urma unei analize economico-financiare se ajunge la un diagnostic financiar care este orientat cu precadere spre functiunea financiar-contabila a intreprinderii.
Intrucat firma SC. SAMOTEX SA. desfasoara activitati preponderent de exploatare am analizat cativa indicatori semnificativi pentru a observa evolutia cheltuielilor, veniturilor si rezultatului din exploatare pe parcursul a doi ani consecutivi.
Structura indicatorilor de analiza financiara privind cheltuielile, veniturie si rezultatele
De multe ori in practica contabila din Romania analiza cheltuielilor si veniturilor pe tipuri de activitatii se realizeaza pe baza ratelor de structura a Contului de Profit si Pierdere, prin raportarea fiecarei categorii de cheltuieli si venituri la totalul acestora. Un prim indicator calculat va fi analiza eficientei cheltuielilor aferente veniturilor determinat cu indicatorul „Cheltuieli la 1000 lei venituri”.
Tabelul nr. 1 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
Indicatori |
Exercitiul financiar |
Structura (%) |
Indicatorii (‰) |
|||
Precedent |
Curent |
Si0 |
Si1 |
Ii0 |
Ii1 |
|
Cheltuieli de exploatare | ||||||
Cheltuieli financiare | ||||||
Cheltuieli extraordinare | ||||||
Total Cheltuieli | ||||||
Venituri din exploatare | ||||||
Venituri financiare | ||||||
Venituri extraordinare | ||||||
Total venituri |
Formule utilizate pentru calculul indicatoului sunt :
‰
‰
In ceea ce priveste structura cheltuielilor vom constata urmatoarele:
a) Ponderea dominanta in totalul cheltuielilor o au cheltuielile de exploatare, care au suferit o modificare in plus de la 80.92% la 88.07 %.
b) Modificarea structurii cheltuielilor s-a concretizat in cresterea ponderii cheltuielilor de exploatare si reducerea ponderii cheltuielilor financiare de la 19.08 % la 17.27 %.
c) Veniturile din exploatare au detinut o pondere dominanta in totalul veniturilor, dar acesstea au crescut de la 81.46 % la 86.95 % in defavoarea reducerii ponderii veniturilor financiare de la 18.54% la 13.05 %.
Dupa cum se poate observa din tabel putem afirma ca intreprinderea nu a desfasurat pana in prezent activitate extraordinara.
Daca avem in vedere eficienta cheltuielilor aferente veniturilor se vor observa urmatoarele:
Δ = It1 – It0 = ‰
Factorii de influenta sunt urmatorii:
Δ = ΔCht + ΔVt, in care
ΔCht= ‰
ΔVt = ‰
Prin insumare se verifica egalitatea:
ΔCht +ΔVt = +27.85 + (- 43.18) = - 15.33‰
Interpretare
Cresterea cheltuielilor cu 49368 lei a majorat indicatorul cu 27.85‰ . Acest procent indica cresterea ineficientei activitatii. Cresterea veniturilor cu 76823.98 lei a avut ca efect reducerea indicatorului ceea ce reprezinta o situatie favorabila. Cresterea veniturilor a avut efect favorabil pentru ca a diminuat indicatorul cu 43.18‰.
Reducerea indicatorului cu 15.33 ‰ atesta cresterea eficientei cheltuielilor totale. Reducerea indicatorului a fost consecinta cresterii mai rapide veniturilor comparative cu cea a cheltuielilor (> ):
(>)
Analiza cheltuielilor de exploatare
Dupa cum se stie cheltuielile de exploatare detin de cele mai multe ori ponderea principala in totalul cheltuielor firmei, deoarece suma lor este in legatura directa cu obiectul de activitate al firmei. Aprecierea evolutiei acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul indicatorului de eficienta “ Cheltuieli de exploatare la 1000 lei Venituri din exploatare”, care va fi prezentat in tabelul urmator:
Tabelul nr. 2 Analiza structurii si eficientei cheltuielilor de exploatare
Indicatori |
Exercitiul financiar |
Structura (%) |
Abateri(± |
|||
Precedent |
Curent |
Si0 |
Si1 |
Lei | ||
Cheltuieli exploatare | ||||||
Venituri exploatare | ||||||
|
Conform unor studii la firma SC SAMOTEX SA am constatat ca in cadrul cheltuielilor de exploatare ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu materiile prime, materialele consumabile, cu energia si apa si alte cheltuieli materiale. Modificarea indicatorului este diferenta:
‰ unde:
Factorii de influenta sunt urmatorii:
Δ = ΔChexp + ΔVexp in care :
Δ
Δ
Prin insumare se verifica egalitatea: Chexp + Vexp = 118.89 – 114.67 = + 4.26‰
Prin analiza indicatorului mentionat se observa cum scaderea eficientei cheltuielilor a fost consecinta cresterii mai rapide a cheltuielilor fata de venituri Ichexp > Ivexp ( 11.79 >11.31).
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
Stim cu totii ca cifra de afaceri se obtine prin insumarea veniturilor provenite din livrari de produse, executare lucrari si prestari de servicii cu veniturile din vanzarea marfurilor mai putin reducerile (rabat, remiza, alte reduceri) si constituie componenta principala a veniturilor de exploatare, influentand decisiv eficienta cheltuielilor de exploatare. Eficienta cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (productiei vandute) se analizeaza cu ajutorul indicatorului 'Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri” si pentru acesta vom lua exemplul urmator:
Tabelul nr. 3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri pe total
Produse |
Valoarea vanzarilor la pret (Lei) |
Valoarea vanzarilor la cost (Lei) |
||||
q0*p1 |
q1*p1 |
q1*p0 |
q0*c0 |
q1*c1 |
q1*c0 |
|
Tricouri-bucati | ||||||
Bluze- bucati | ||||||
Pantaloni- bucati | ||||||
Total |
Formulele utilizate sunt:
‰
‰
In care: q- cantitatea vanduta;
S- structura sortimentala a vanzarilor;
c- costul unitar al productiei vandute;
- pretul mediu de vanzare
Modificarea indicatorului este diferenta: Δ = ‰
Factorii de influenta sunt urmatorii: Δ = ΔS + Δc + Δ, in care
ΔS = ‰
Δc = ‰
Δ = ‰
Prin insumare se verifica egalitatea: ΔS + Δc + Δ = - 18 + 110 +2 = 94‰ = Δ
In concluzie:
1. Cresterea indicatorului cu 94‰ reflecta scaderea eficientei cheltuielilor aferente productiei vandute.
2. Reducerea eficientei cheltuielilor a fost consecinta cresterii costurilor unitare ale produselor.
3. Cresterea preturilor de vanzare ale produselor a redus nivelul indicatorului, favorizand cresterea eficientei cheltuielilor.
Analiza rezultatului din exploatare
Rezultatul din exploatare este dominant in rezultatul brut al exercitiului si caracterizeaza in marime absoluta rentabilitatea activitatii curente a intreprinderii fiind calculat cu ajutorul relatiei:
Tabelul nr. 4 Analiza rezultatului execitiului de exploatare
Nr. crt. |
Venituri, cheltuieli si rezultate |
Exercitiu financiar |
Abateri |
Indici |
|
Precedent |
Curent |
||||
Venituri din exploatare – total | |||||
Cheltuieli de exploatare – total | |||||
Rezultatul din exploatare (Rexp) | |||||
|
I = Ch exp /Vexp | ||||
R = 1 – I | |||||
Rexp = Vexp · R |
Modificarea rezultatului din exploatare este egala cu diferenta:
∆ = Vexp1 * R1 – Vexp0 ∙ R0 = 21355.87 – 93942.27= - 72586.4 lei
Factorii de influenta sunt urmatorii:
Vexp + ∆R, in care:
∆Vexp = (Vexp1 - Vexp0) * R0 = +60504.80 * 0.06 = +3630.20 mii lei
∆R = Vexp1 * (R1 - R0) = 1626209.34 * (-0.047) = -76431.84 mii lei
Prin insumare se verifica egalitatea:
∆Vexp + ∆R = +3630.20 + ( -76431.84) = - 72586.4 mii lei.
Interpretare:
1. Reducerea rezultatului din exploatare cu 72586.4 lei (77.27%) s-a realizat in conditiile cresterii veniturilor din exploatare, datorita reducerii ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare -0.047 lei (78.38 %).
2. Reducerea ratei de eficienta (R) s-a datorat cresterii cheltuielilor de exploatare la 1 leu venituri aferente cu 0,057 lei (77.27 %), ceea ce echivaleaza cu cresterea indicatorului Cheltuieli la 1000 lei venituri.
Aprofundarea analizei rezultatului din exploatare (Nota explicativa 4) implica abordarea structurii cheltuielilor de exploatare dupa destinatie si calculul rezultatului din exploatare conform relatiei:
Rexp = Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (RCA) – Cheltuieli de desfacere (Chd) - Cheltuieli generale de administratie (Chad) + Alte venituri din exploatare (Ave),
in care: RCA = Cifra de afaceri neta (CA) – Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate (Cv), unde: Cv = Cheltuielile activitatii de baza (Chab) + Cheltuielile activitatilor auxiliare (Chaa) + Cheltuielile indirecte de productie (Chi).
Analiza valorii adaugate prin metoda substractiva
Cifra de afaceri reprezinta indicatorul fundamental al activitatii oricarei intreprinderi, fiind situat in fruntea indicatorilor de performanta in masura in care conditioneaza marimea profitului si a ratei rentabilitatii.
CA = Pv + Vmf, unde:
Pv =
Vmf = , in care:
q = volumul fizic al vanzarilor; R = volumul marfurilor desfacute (rulajul);
S = structura vanzarilor; = cota medie de adaos comercial.
p = pretul de vanzare unitar;
Productia exercitiului (Pex) este un indicator specific intreprinderilor care au ca obiect de activitate productia. Acest indicator dimensioneaza intreaga activitate realizata de intreprindere intr-un exercitiu, fiind expresia valorica a tot ceea ce se produce in intreprindere, respectiv, valoarea productiei vandute (Pv), variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie ( Ps) si valoarea productiei imobilizate (Pi):
Pex = Pv Ps + Pi
Marja comerciala (Mc) este suplimentul de valoare adusa de intreprindere prin activitatea de comercializare, fiind element al valorii adaugate[1]. Acest indicator reprezinta diferenta dintre vanzarile de marfuri (Vmf) si costul de cumparare al marfurilor (Chmf).
Valoarea adaugata (Vad) reprezinta aportul specific intreprinderii in productia si comercializarea de bunuri si servicii obtinut prin utilizarea resurselor sale tehnice, umane si financiare in cadrul unei infrastructuri generale constituite de stat[2].
In tabelul urmator este prezentata analiza performantei financiare pe baza Contului de Profit sau Pierdere din anul 2006 comparativ cu anul 2007 pentru S.C. SAMOTEX S.A. In tabelul de mai jos s-a utilizat metoda substractiva pentru calculul valorii adaugate.
Tabelul nr. 5 Calculul valorii adaugate prin metoda substractiva
Nr. crt. |
Denumire indicatori |
Exercitiul financiar |
D | ||
Productia vanduta (Pv) | |||||
Venituri din vanzarea marfurilor (Vmf) | |||||
CA neta (rd.1+rd.2) | |||||
Cheltuieli privind marfurile (Chmf) | |||||
Marja comerciala (rd.2–rd.4)(Mc) | |||||
Variatia DS( SC 711 SD 711 | |||||
Productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizare (Pi) | |||||
Productia exercitiului (Pex) | |||||
Consum intermediar (Ci) | |||||
a. |
Materii prime si materiale consumabile | ||||
b. |
Alte cheltuieli materiale | ||||
c. |
Alte cheltuieli externe | ||||
d. |
Cheltuieli privind prestatiile externe | ||||
Valoarea adaugata (rd.8+rd.5–rd.9)(Vad) |
1. Modificarea absoluta a valorii adaugate:
D = Vad1 – Vad0 = 639630.20 - 1044356.20 = - 404726 lei
2. Modificarea procentuala a valorii adaugate:
Dr = IVad – 100 = 61.27 – 100 = - 38.73 %
3. Factorii de influenta sunt:
A. Pe treapta I:
D DPex + DMc + DCi; in care:
DPex = Pex1 – Pex0 = 1529683.00 - 1690662.20 = - 160979.20 lei
DMc = Mc1 – Mc0 = 51670 - 60840.70 = - 9170.70 lei
DCi = Ci0 – Ci1 = 941722.80 - 707146.70 = - 234576.10 lei
Prin insumare se verifica egalitatea:
DPex + DMc + DCi =
Influentele procentuale ale factorilor:
Prin insumare se verifica egalitatea:
DrPex + DrMc + DrCi = - 15.41 – 0.88 – 22.48 = 38.73% = D
B. Pe treapta a II-a de diviziune:
a) Influenta productiei exercitiului:
DPex = - 160979.20 lei DPv + DPs + DPi; in care:
DPv = Pv1 - Pv0 = 1508377.10 - 1705537.10 - = - 197160.00 lei
DPs = Ps1 - Ps0 = 21305.90 + 14874.90 = 36180.80 lei
DPi = Pi1 - Pi0 = 0
Prin insumare se verifica egalitatea:
DPv + DPs + DPi = lei = DPex
4. Influentele procentuale ale factorilor:
Prin insumare se verifica egalitatea:
DrPv + DrPs + DrPi = -18.88 + 3.46 = 15.41 % = DrPex
b) Influenta marjei comerciale:
DMc = lei = DVmf + DChmf; in care:
DVmf = Vmf1 – Vmf0 = lei
DChmf = Chmf0 – Chmf1 = lei
Prin insumare se verifica egalitatea:
DVmf + DChmf = lei = DMc
Influentele procentuale ale factorilor:
Prin insumare se verifica egalitatea:
DrVmf + DrChmf = - 4.19 – 3.31 = - 0.88 % = DrMc
c) Influenta consumurilor intermediare:
DCi = - lei = DMp + DM + DApe + DU; in care:
DMp = Mp0 - Mp1 = 69325.70 lei
DM = M0 – M1 = - 131715.9 lei
DApe = Ape0 - Ape1 = lei
DU = U0 - U1 = lei
Prin insumare se verifica egalitatea:
DMp + DM + DApe + DU = lei = - DCi
Influentele procentuale ale factorilor:
Prin insumare se verifica egalitatea:
DrMp + DrM + DrApe + DrU = - 6.63% – 12.61% – 1.48%- 1.73% = 22.46% = DrCi
Interpretarea rezultatelor:
Scaderea valorii adaugate cu lei a fost consecinta scaderii atat a productiei exercitiului cu 160979.20 lei (15.41%), cat si a marjei comerciale care a scazut cu 9 lei (0.88%).
Scaderea productiei exercitiului cu 160979.20 lei (15.41%) este consecinta atat a scaderii productiei vandute cu 197160.00 lei (18.88%), cat si a cresterii productiei stocate cu 36180.80 lei (3.46%).
Scaderea marjei comerciale cu 9170.70 lei (0.88%) este consecinta scaderii vanzarii marfurilor, precum si a cresterii cheltuielilor cu marfurile cu 34590.10 lei (3.31%).
Majorarea cheltuielilor cu 234576.10 lei (22.46%) pentru achizitionarea consumurilor intermediare din afara a diminuat corespunzator valoarea adaugata cu 234576.10 lei (22.46%). Acesta diminuare este datorata scaderii cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile cu 69325.70 lei (6.63%), scaderii altor cheltuieli materiale cu 131715.90 lei (12.61%), scaderii altor cheltuieli externe cu 15505.20 lei (1.48%) si nu in ultimul rand scaderii cheltuielilor privind prestatiile externe cu 18029.10 lei (1.73%).
Din tabelul nr.5 rezulta ca analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri se prezinta astfel:
1. Modificarea absoluta a cifrei de afaceri:
D = CA1 – CA0 = lei
2. Factorii de influenta:
D DPv + DVmf; in care:
DPv = Pv1 - Pv0 = 1508377.10 - 1705537.10 = - 197160.00 lei
DVmf = Vmf1 - Vmf0 = lei
Prin insumare se verifica egalitatea:
DPv + DVmf = lei = - 43760.80) = - 240920.80 lei = D
Modificarea relativa a cifrei de afaceri:
Dr = ICA – 100 = 87.64 – 100 = 12.36%
4. Factorii de influenta:
Prin insumare se verifica egalitatea:
DrPv + DrVmf = - 10.11 – 2.24 = 12.36% = Dr
Interpretarea rezultatelor:
Scaderea cifrei de afaceri cu lei se datoreaza atat scaderii productiei vandute, care a scazut cu lei (10.11%), dar si datorita scaderii veniturilor din vanzarea marfurilor, care au cunoscut o scadere cu lei (2.24%).
Bibliografie:
Mironiuc, M., Analiza economico financiara. Elemente teoretico-metodologice si teoretice, Editura Sedcom Libris 2006;
Petrescu, S., Mihalciuc, C. C., Diagnostic financiar-contabil privind performantele intreprinderii, Editura Universitatii, Suceava, 2006;
Silvia, Petrescu, Analiza si diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-practic, Editura CECCAR, Buceresti, 2006;
Tole, M., Analiza economico financiara, Editura Universitara, Bucuresti, 2004.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |