Conceptul de planificare a auditului

CONCEPTUL DE PLANIFICARE A AUDITULUI

lanificarea este un proces de stabilire in avans a ceea ce trebuie realizat, cum, cand si care este necesarul de resurse de audit. Planificarea activitatii de audit intern implica o strategie generala pe baza intelegerii organizatiei si a mediului in care aceasta functioneaza.

Responsabilitatea planificarii activitatii de audit intern revine sefului compartimentului de audit intern, care trebuie sa realizeze planificarea pe baza riscurilor cu care se confrunta organizatia pentru definirea prioritatilor in acord cu obiectivele acesteia.

Planificarea trebuie sa faca obiectul unor documente scrise, care sa defineasca obiectivele misiunii si sfera de interventie a auditului intern, respectiv domeniile, activitatile auditabile si sa abordeze procesele de management al riscurilor, de control managerial si de guvernare a organizatiei.

In vederea elaborarii si aprobarii planurilor de audit intern, se impune realizarea unor analize de risc, documentarea asupra obiectivelor entitatii, sfera auditului intern, obiectivele auditului intern, criteriile de risc, metodologia utilizata si resursele de audit intern. Scopul evaluarii riscurilor, in faza de planificare a auditului, este de a identifica sectoarele importante ale activitatii care ar trebui sa fie examinate ca posibile obiective ale misiunii.

Activitatea de planificare trebuie sa fie si un proces permanent care se continua pe tot parcursul anului, in sensul de a lua in considerare toate aspectele cu care se confrunta entitatea, si astfel sa dea posibilitatea completarii cu promptitudine a planului de audit in timpul derularii acestuia.

Echipa de auditori interni si supervizorul misiunii, pentru realizarea misiunii incredintate trebuie sa aiba in vedere:

stabilirea procedurilor care permit documentarea, analiza, interpretarea si utilizarea informatiilor astfel obtinute in timpul misiunii;

definirea obiectivele misiunii de audit intern;

stabilirea activitatilor, operatiilor si gradului de detaliu necesar al testelor pentru a atinge obiectivele fiecarei etape a misiunii;

identificarea aspectelor tehnice, procedeelor si tranzactiilor care trebuie auditate;

pregatirea planului inainte de inceperea misiunii si modificarea, daca se impune, in cursul derularii acestuia.

In acelasi timp, responsabilul auditului intern va estima durata misiunilor, necesarul de resurse de audit intern, termenele si modalitatile de comunicare a rezultatelor managementului.

Auditorii interni trebuie sa planifice auditul intr-o maniera care sa asigure ca misiunea va fi indeplinita in conditii de economicitate, eficienta, eficacitate si la termenul convenit.

Planificarea auditului consta in construirea unei strategii generale, dar si a unor abordari detaliate cu privire la natura, durata si gradul preconizat de cuprindere al auditului.

La planificarea misiunii, auditorii interni trebuie sa tina cont de:

obiectivele activitatii supuse auditului si modul in care este stapanita aceasta activitate;

riscurile semnificative legate de activitate, obiectivele sale, resursele folosite si sarcinile operationale, precum si mijloacele prin care impactul potential al riscului este mentinut la un nivel acceptabil;

pertinenta si eficacitatea sistemului de management al riscurilor si a sistemului de control managerial al activitatii in raport cu un cadru sau model de control acceptat de cadrul normativ in vigoare sau de buna practica in domeniu;

posibilitatile de imbunatatire semnificativa a sistemului de management al riscurilor si a sistemului de control managerial.

Buna practica in domeniu recomanda auditorilor interni ca in activitatea de planificare a misiunii sa aiba in vedere urmatoarele:

obiectivele si scopurile activitatii;

regulile, planurile, procedurile, legile, reglementarile si contractele ce pot avea un impact semnificativ asupra operatiunilor si rapoartelor;

modul de organizare a entitatii, numarul salariatilor, persoanele care ocupa posturi cheie, descrierea posturilor, precum si detaliile cu privire la ultimele modificari in organizatie, inclusiv modificarile importante ale sistemelor informatice;

bugetul, cifra de afaceri si datele financiare privind activitatile care sunt avute in vedere pentru auditare;

documentele de lucru ale misiunii anterioare;

rezultatele altor misiuni, inclusiv cele ale auditorilor externi, finalizate sau in curs de realizare;

dosarele de corespondenta, pentru a detecta eventualele probleme importante;

documentatia tehnica de referinta pentru activitatea in cauza;

relatia entitatii cu partenerii sociali si eventualele iesiri in mass-media.

De asemenea, daca se impune, se poate apela si la realizarea unei examinari preliminare la fata locului pentru ca echipa de auditori interni sa se familiarizeze cu activitatile, riscurile si actiunile de control specifice, in vederea identificarii domeniilor unde misiunea trebuie aprofundata si pentru a evita eventuale observatii ale celor auditati cu privire la modul de planificare a misiunilor.

La incheierea examinarii preliminare trebuie sa se faca un rezumat al rezultatelor, care trebuie sa identifice:

problemele importante si motivele pentru realizarea unui studiu mai amanuntit;

informatiile pertinente obtinute in timpul examinarii preliminare;

obiectivele si procedurile misiunii, precum si abordarile deosebite, cum ar fi tehnicile de audit asistate de calculator, sisteme de management al calitatii s.a;

punctele de control care necesita o atentie sporita, lipsurile sau erorile aparente de control;

primele estimari in ceea ce priveste termenul si resursele necesare;

datele actualizate pentru etapele de emitere a raportului si de incheiere a misiunii;

daca este necesar, motive pentru a nu se continua misiunea.

In timpul pregatirii elaborarii planului de audit, auditorii interni pot identifica o serie de potentiale probleme pe care trebuie sa le perceapa in mod adecvat si sa le aiba in vedere in activitatea de planificare.

In acelasi timp, activitatea de planificare asigura utilizarea in mod corespunzator a resurselor de audit, respectiv a personalului si a fondului de timp existent pentru activitatile de auditare propriu-zisa.

Toate aceste aspecte se impune sa fie avute in vedere si la elaborarea procedurilor operationale de lucru pentru realizarea planurilor de audit intern, in vederea cresterii eficientei activitatii de planificare si pentru asigurarea atingerii obiectivelor acestei activitati.