Contributii la cresterea eficientei economice

UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE ECONOMIE A COMERTULUI

TURISMULUI SI SERVICIILOR

CONTRIBUTII LA CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII

S.C. STRATUS-MEX S.R.L.

Stadiul actual al organizatiei

1.1. Notiuni introductive - Cai de actiune pentru eficientizarea rezultatelor productiei industriale

Functionarea in conditii de eficienta a organizatiilor, in contextul economiei de piata, reprezinta un obiectiv important care contribuie la definirea si realizarea scopului fundamental al activitatii lor. Aceasta inseamna ca, in functie de profil, organizatia de stat, privata sau mixta, sa-si dimensioneze si sa-si aseze activitatea proprie pe criterii economice, care au in vedere dimensionarea cu maxima exigenta a tuturor resurselor de care dispune sau si le procura: financiare, tehnice, materiale si umane – actiune prin care isi asigura eficientizarea rezultatelor productiei specifice, sporirea competitivitatii pe piata interna si internationala.

Elementul determinant al unei asemenea actiuni il reprezinta fenomenul concurential specific economiei de piata care stimuleaza si impulsioneaza agentii economici sa aplice toate masurile si deciziile care contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestatiilor la costuri cat mai mici. Astfel se asigura valorificarea rezultatelor obtinute prin activitatea lor la preturi mai reduse care, in raport cu cele ale altor ofertanti, sunt mai avantajoase pentru solicitanti si permit, in acelasi timp, obtinerea unor marje de profit stimulatoare pentru continuarea functionalitatii agentilor economici respectivi.

De regula, contextul socio-economic, favorizant pentru functionarea rentabila in orice conditii, este intamplator si de scurta durata. Stabilitatea in timp a functionarii nu se poate asigura daca nu se manifesta constant preocupari permanente pentru rentabilizarea activitatii in conditiile in care oferta este mai mare si preseaza agentul economic prin tendinta de scadere a preturilor de vanzare a produselor.

Prin urmare, in contextul general al necesitatii functionarii agentilor economici in conditii de eficienta si de competitivitate, un loc central il ocupa folosirea cu maxima economicitate a resurselor de care dispun.

1.2. Prezentarea organizatiei S.C. STRATUS – MEX S.R.L.

1.2.1. Scurt istoric al organizatiei

S.C. STRATUS – MEX S.R.L. Suceava este infiintata in luna iunie 2002 prin asociere intre urmatoarele organizatii:S.C. MOBSTRAT S.A. SUCEAVA (aport in natura costituit din teren, hale de productie , depozite, utilaje etc.) si S.C. DOMUS – MEX S.R.L. BUCURESTI (aport in numerar).

S.C. MOBSTRAT SA s-a constituit prin H.G. nr. 1200/1990 prin transformarea Combinatului de Prelucrare a Lemnului (CPL) infiintat in anul 1962.

In primii ani de functionare si-au desfasurat activitatea urmatoarele unitati :

Fabrica de mobila corp;

Fabrica de placaje din lemn;

Fabrica de placi fibro-lemnoase (PFL).

In anul 1963 s-a dat in functiune sectia de usi-ferestre precum si sectia mecano-energetica. In urmatorii ani de activitate au intrat in functiune urmatoarele unitati:

Sectia de prelucrare parchet – anul 1965;

Fabrica de usi – anul 1967;

Fabrica de placi melaminate – anul 1969.

Dupa doi ani de la ultimele investitii s-au dat in functiune noi capacitati de productie, s-au extins si s-au modernizat cele existente dupa cum urmeaza:

Extinderea fabricii de placaj – anul 1971;

Punerea in functiune a fabricii de mobila pentru productia de mobila stil prin dezafectarea sectiei de lazi – anul 1975;

Punerea in functiune a fabricii de furnire estetice – anul 1976;

Reprofilarea fabricii usi – ferestre in fabrica de scaune – anul 1983.

Odata cu trecerea la noua denumire a societatii, in anul 1990, s-au luat urmatoarele masuri:

~ S-au inlocuit utilajele uzate fizic, dar si moral, pentru cresterea productivitatii si a imbunatatirii calitatii produselor. Singurul inconvenient a fost faptul ca aceste investitii au fost directionate permanent catre sectiile de mobila si scaune in timp ce, celelalte sectii au intampinat mari dificultati cu repararea si aducerea utilajelor intr-o stare buna de functionare;

~ S-a infiintat , in anul 1992, sectia de exploatare a masei lemnoase. Acest lucru s-a realizat din dorinta managerilor de la acea vreme, de a asigura aprovizionarea cu materie prima de calitate superioara si implicit la costuri mai reduse prevenind astfel, inteventiile de corectie asupra produselor pe parcursul procesului tehnologic. Īnsa noua ani mai tarziu, in anul 2001, sectorul exploatare a fost desfiintat datorita faptului ca noua conducere care a preluat controlul organizatiei a avut mari rezerve privind corectitudinea functionarii sectorului, chiar daca acesta asigura o materie prima de buna calitate si la costuri scazute;

~ S-a pus in functiune sectia de alcool etilic de fermantatie prin reprofilarea sectiei de drojdie furajera, in anul 1996. Actulmente aceasta setie este inchisa datorita faptului ca, firma nu a mai obtinut din anul 2000 dreptul de a produce alcool (motivul fiind cresterea exigentelor privind conditiile de fabricare a bauturilor alcoolice), pentru aceasta fiind necesare unele investitii pentru modernizarea liniei tehnologice, bani de care intreprinderea in acele momente nu a dispus.

1.2.2. Structura organizatiei

1.2.2.1. Date de prezentare

S.C. STRATUS – MEX S.R.L. isi are sediul in Suceava pe Calea Unirii, nr. 27. Prin aceasta amplasare organizatia are asigurat accesul la principalele artere rutiere ale judetului Suceava. Organizatia este inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului cu urmatorul cod : J33/278/2002 iar ca forma juridica de constituire este o societate cu raspundere limitata (SRL). Īn luna mai 2004 structura actionariatului s-a modificat prin cesionarea a 25% din actiuni de catre S.C. DOMUS MEX S.R.L. catre persoana fizica Gavril Suta. Situatia capitalului social si a asociatilor este prezentata in ANEXE (tabelele 1.2.1., 1.2.2., 1.2.3., 1.2.4. pag I).

Structura personalului societatii este prezentata in ANEXE (tabelul nr. 1.2.5.).

Totodata personalul se imparte in: personal de conducere→3, personal direct productiv→277, personal indirect productiv→65. Dintre acestia 22 sunt absolventi universitari, 259 absolventi de liceu si 64 absolventi de scoli tehnice.

1.2.2.2. Profil de activitate

Activitatea S.C. STRATUS – MEX S.R.L. consta in:

~ Producerea si comercializarea de mobilier de lemn masiv, placaj, panel, mulate, furnire estetice, placi innobilate prin melaminare, alte produse din lemn sau combinate.;

~ Exploatarea si transportul masei lemnoase pentru consumul intern;

~ Operatiuni de import – export;

~ Comert en-gross, en-detail, intermedieri.

Organizatia produce in momentul de fata urmatoarele produse:

~ Mobilier din lemn pentru dormitoare, sufragerii si mic mobilier in diverse stiluri: clasic, modern, rustic. Speciile de lemn intrebuintate sunt: fag, stejar, carpen, plop, rasinoase, tei etc;

~ Scaune cu sau fara tapiterie, paturi in diferite modele precum si mulate (spatare si sezuturi pentru scaune);

~ Placaj din lemn de fag, plop, rasinoase, carpen, tei intrebuintat in diverse sectoare de activitate;

~ Panel in grosimi de la 15 la 40 mm, miezul fiind de plop sau rasinoase cu fete din fag, plop sau carpen precum si furnire estetice.

1.2.2.3. Prezentarea produselor

Dupa cum se poate observa din subcapitolul 1.2.2.2., S.C. STRATUS MEX S.R.L. produce si livreaza o gama foarte variata de tipodimensiuni de placaje din lemn, de la grosimi de 3 mm pana la grosimi de 40 mm, care se incadreaza in general in 4 clase de calitate prevazute in STAS – urile in vigoare : STAS nr. 1245 / 1990 si 7004 / 1986.

Adezivii folositi pentru incleierea furnirelor asigura produse ce se inscriu in normele internationale de emanatii E1.

Produsele societatii sunt utilizate in general in industria mobilei, constructii – materiale de cofraj, diverse alte activitati ca materiale de ambalare a pieselor fragile, amenajari interioare ale mijloacelor de transport : vagoane, autobuze, nave maritime, comert etc. Structura productiei este prezentata in ANEXE (tabel 1.2.6.si 1.2.7. pag II) .

Pentru o mai buna intelegere a activitatii desfasurate de S.C. STRATUS-MEX S.R.L. in ANEXE (paragraful 1.2.2.3 pag. IV.) am prezentat “ fluxul tehnologic de prelucrare a produselor startificate din lemn”. Dupa cum se poate observa procesul de productie este unul complex incepand cu tratarea bustenilor si incheind dupa 6 etape cu formatizarea produselor finite. In functie de aspectul exterior al fetelor, placajul se verifica din punct de vedere tehnic (CTC) si se sorteaza pe clase de calitate. Maistrul CTC – ist este cel care are sarcina de a verifica in stadiul final al procesului tehnologic calitatea placajului.

O caracteristica particulara o reprezinta faptul ca organizatia obtine produse impartite pe 5 clase : BA/BB→ clasa superioara, BA/STD→ clasa standard, B →clasa medie, C si D → clase interne. Primele doua clase: superioara si standard sunt destinate in special exportului.

Volumul de timp consumat la fabricarea unui metru cub (MC) de placaj este de aproximativ 45 – 50 ore – om.

Consumurile specifice raportate la valoarea finala a produsului sunt:

Busteni 34 %

Adezivi 9-10%

Energie si apa 10 %

Salarii 21 %.

Tehnologia folosita de S.C. STRATUS MEX S.R.L. provine din aportul in natura adus de S.C. MOBSTRAT S.A. Suceava cu ocazia infiintarii organizatiei in iunie 2002, care se bucura de o experienta in domeniu de peste 45 de ani.

1.3. Cererea si oferta

Clientii S.C. STRATUS – MEX S.R.L. sunt atat clienti interni cat si externi.

Pe piata interna clientii organizatiei sunt atat producatori cat si consumatori si, in general, se incadreaza in urmatoarele categorii :

Producatori de mobila

Societati de constructii

Producatori de carucioare pentru flori – doar pentru export

Scari si usi interioare

Termopane din lemn

Ambalaje protectoare

Amenajari interioare pentru : vagoane, autobuze, nave

Comert etc.

Pe piata externa organizatia exporta in : GERMANIA, UNGARIA, ITALIA, STATELE UNITE ALE AMERICII. Exportul detine in totalul cifrei de afaceri un procent de aproximativ 30 – 40 %.

1.3.1. Cifra de afaceri

In tabelul de mai jos este prezentata situatia cifrei de afaceri in ultimii doi ani de activitate : Tabelul 1.3.1.

Pe langa cifra de afaceri care reprezinta totalitatea veniturilor din vanzari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii realizate la nivel de organizatie, in tabelul nr 1.3.2. din ANEXE (pag. VII) am prezentat situatia activelor totale, preluate din ultimul bilant intocmit cu ocazia raportarilor anuale la data de 31.12.2007.

Referitor la situatia activelor contabile sunt concludente urmatoarele informatii:

Valoarea capitalului imobilizat net nu s-a redus simtitor deoarece in compensarea uzurii capitalului imobilizat in semestrul I 2007 s-au efectuat achizitii de alte mijloace fixe necesare derularii activitatii de productie. Astfel cresterea fiecarui element de mijloc fix este prezentata mai jos:

- imobilizari necorporale +213,7539 lei

- echipamente tehnologice +185.092,0439 lei

- aparate de masura si control +12.717,9792 lei

- mijloace de transport +38.000 lei

- imobilizari in curs +54.965,686 lei

Valoarea stocurilor s-a diminuat in 2007 fata de 2006 datorita cresterii cifrei de afaceri si a unei preocuperi mai intense de a fabrica produse stratificate din lemn in stransa legatura cu cerintele manifestate de clienti si totodata datorita stocurilor de materiale care s-au aflat la nivelul celor de siguranta

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

¹ Echivalentul cifrei de afaceri in euro s-a calculat raportand cifra de afaceri la cursul mediu emis de B.N.R. – sursa www.bnr.ro

Soldul creantelor in anul 2007 fata de anul 2006 a crescut in principal datorita faptului ca soldul facturilor neincasate a crescut cu 303.549 ron, efectele de plata in curs de decontare primite de la clienti au crescut cu 171.695,3 ron.

1.3.2. Analiza industriei lemnului din Romania

Modelul lui Porter

Analiza macromediului consta in analiza influentelor megatendintelor care se manifesta in tara noastra asupra organizatiei analizate (se considera ca mega-tendintele sunt evolutii profunde, de esenta ce isi pun pecetea asupra principalelor aspecte ale unei economii, ce privesc evolutia tuturor domeniilor de activitate si care se cristalizeaza lent influentand situatia unei tari aproximativ 10 ani). Se vor analiza astfel, pe scurt, factorii: politici, economici, sociali, si tehnologici (PEST): a se vedea paragraful 1.3.2.1 din ANEXE (pag. VIII).

Analiza micromediului conform modelului lui M. Porter se bazeaza pe 5 factori (a se vedea figura nr.3 din ANEXE- pag. X) care isi exercita influentele in mediul concurential specific fiecarui sector de activitate. Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul de activitate sub raportul intensitatii concurentei si, in ultima instanta, determina rentabilitatea sectorului – masurata prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.

Principalii concurenti interni cu care organizatia se confrunta pe piata produselor stratificate sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Tabel nr 1.3.2.1¹

Cel mai relevant criteriu de raportare al datelor din 2007 cu cele ale Stratus-Mex din 2006 si 2007 este cifra de afaceri raportata la numarul de salariati. Analizand datele se pot trage urmatoarele concluzii :

- societatea cu productivitatea muncii cea mai ridicata in anul 2006 este Sigstrat Sighet inregistrand o valoare de 24.139 ron/salariat;

- societatea cu cea mai scazuta productivitate este Prolemn Reghin datorita imobilizarilor de stocuri;

- celelalte societati sunt comparabile din punct de vedere al productivitatii;

- productivitatea SC Stratus-Mex in anul 2006 este de 22.639 ron/salariat, iar in anul 2007 datorita unor deblocari de stocuri de produse finite si a evitarii de productie pe stoc s-a obtinut o productivitate de 25.426 ron/salariat ceea ce reprezinta o crestere consi-

derabila si in consecinta o activitate de productie mai eficient organizata;

- productivitatea SC Stratus-Mex in anul 2004 este de 22.639 ron/salariat, iar in anul 2005 datorita unor deblocari de stocuri de produse finite si a evitarii de productie pe stoc s-a obtinut o productivitate de 25.426 ron/salariat ceea ce reprezinta o crestere considerabila si in consecinta o activitate de productie mai eficient organizata.

Din datele de mai sus rezulta: la nivelul sectorului analizat exista numerosi competitori si prin urmare si o concurenta ridicata; domeniul prezinta un grad de atractivitate ridicat, sub raportul concurentei deoarece acesta este protejat atat la intrarea

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

¹ Īn tabelul nr. 1.3.4. am prezentat datele concurentilor din raportarile financiare din 2007 publicate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice – www.mfinante.ro

in domeniu cat si la iesire (barierele de intare sunt mari – sunt necesare investitii majore in utilaje performante, prin urmare costurile fixe sunt ridicate, iar barierele de iesire sunt mici). Produsele sunt slab diferentiate.

Societatea prezinta o serie de puncte tari la anumite produse din punct de vedere al calitatii datorita traditiei in producerea de placaj si cofraj pe baza experientei acumulate de SC Mobstrat SA, actionar majoritar al societatii.

2. Concurentii care ofera produse de substitutie sunt mai putini ca numar pe piata din Romania, dar intr-o continua dezvoltare, deci reprezinta o amenintare. Mobila alternativa inlocuieste materia prima lemnul cu plasticul. Acest lucru face ca mobila alternativa sa fie mult mai ieftina. Chiar daca durata de viata a mobilei alternative este mai redusa, in ultimul timp, se manifesta o crestere a cererii pentru acest tip de produse, prin urmare si o crestere a gradului de substituibilitate, factorul care asigura succesul fiind tocmai pretul mult mai mic in comparatie cu cel al produselor din lemn.

3. Concurentii potentiali pot fi firme cu acelasi profil, dar care au mijloace fixe automatizate in totalitate. Faptul ca pot folosi un numar de personal mult mai redus conduce la economii de cheltuieli (ponderea cheltuielilor cu personalul fiind cea mai mare in cadrul societatii analizate) ceea ce inseamna ca pot iesi pe piata cu acelasi tip de produse, dar la preturi mai mici. O alta categorie de potentiali clienti sunt cei care isi asigura materia prima in totalitate din import sau firme mici ce se pot desprinde din firmele mama.

Totusi gradul de amenintare al concurentilor potentiali este unul redus datorita barierelor ridicate de intrare in domeniu, fiind necesare investitii ridicate in tehnologia de productie.

4. Furnizorii principali, pe categorii de materii prime necesare desfasurarii procesului de productie sunt evidentiati in tabelul nr. 1.3.2.4. din ANEXE (pag. X). Dupa cum se poate observa din tabel, 88% din contractele organizatiei se desfasoara cu furnizori traditionali, prin urmare puterea de negociere a acestora este redusa.

Trebuie mentionat faptul ca S.C. Stratus-Mex S.R.L. detine un avantaj deosebit si anume se afla situata in cel mai impadurit judet al tarii: Suceava. Prin urmare materia prima – bustenii – se achizitioneaza de la furnizori locali, aflati la distanta mica (in concluzie costurile de transport sunt mai mici in comparatie cu celelalte intreprinderi de profil din tara). Puterea de negociere a furnizorilor este redusa deoarece sunt numerosi.

Diferenta de 12% din total aprovizionari este detinuta de furnizori diversi cu care societatea nu are o colaborare traditionala.

Negocierile cu furnizorii se fac in functie de cantitatea aprovizionata, de terme-nele de livrare, dar in special in functie de relatile existente (furnizor traditional / furnizor ocazional).

5. Clientii sunt numerosi atat pe plan intern cat si pe plan extern ceea ce inseamna ca au o putere de negociere redusa. De asemeni, acestora le este foarte greu sa se integreze in amonte, adica sa isi produca singuri materiile prime de care au nevoie, ceea ce pentru organizatia analizata reprezinta un avantaj.

Conform datelor aferente anului 2007 si a tendintelor inregistrate in acest an fata de anii anteriori, clientii societatii se pot incadra in doua categorii: clienti traditionali si clienti cu colaborare temporara.

Ponderea clientilor traditionali reprezinta 80 -85 % din cifra totala de afaceri.

Clientii cu pondere semnificativa in cifra de afaceri sunt prezentati in tabelul nr. 1.3.2.5. din ANEXE (pag. XI).

In tabelul nr.1.3.3. din ANEXE (pag. XI) se prezinta situatia Previzionarii vanzarilor societatii – situatia contractelor de livrare pentru perioada 2008-2009 .

Analiza potentialului intern al S.C. Stratus-Mex S.R.L.

Pentru a se va efectua o analiza a potentialului intern al unei intreprinderi se va realiza o analiza SWOT ¹. In cadrul acesteia se pune accent deosebit pe investigarea factorilor de competitivitate, in principal a celor de adaptabilitate la exigentele si cerintele de diversificare ale clientilor, de calitate, de respectare a termenelor de livrare etc.

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ______

¹ S = strenght (tarie, punct forte); W = weakness (slabiciune, punct slab); O = opportunity (oportunitate); T = threat (amenintare).

Se poate observa ca o amenintare pe care organizatia nu o poate controla o reprezinta defrisarea masiva a padurilor. In Romania, in ultimii ani, autoritatile se confrunta cu o problema majora si anume defrisarea ilegala a padurilor in multe zone ale tarii. Efectele negative au inceput deja sa apara (alunecari de teren, ploi torentiale ce provoaca inundatii). Este posibil ca pe viitor autoritatile sa intervina cu masuri mai drastice de restrictionare a taierii copacilor fapt care ar putea afecta procesul de aprovizionare al Stratus-Mex. Prin urmare este necesar ca societatea sa ia in considerare alte potentiale surse de aprovizionare.

Produsele S.C. Stratus – Mex S.R.L. prezinta urmatoatele avantaje:

raport excelent calitate – pret

unici producatori de stratificate din Moldova

livrarea se face pe credit

pretul se stabileste in functie de conditiile de livrare: cantitate, termene de plata, tip client (traditional sau ocazional).

Previziunile cu privire la evolutia pretului produselor stratificate sunt determinate, in cea mai mare parte, de pretul busteanului care reprezinta circa 30 – 35 % din valoarea totala a produsului final.

Capitolul 2

Propuneri in vederea perfectionarii activitatii desfasurate de S.C. Stratus-Mex S.R.L.

2.1. Obiectul studiului

Pentru semestrul II al anului 2008 propun ca in cadrul SC STRATUS – MEX SRL Suceava sa se desfasoare 2 obiective majore de investitii pentru care este necesara contractarea unui credit de investitii in valoare de 400.000 €, credit ce va fi rambursat pe o perioada de 5 ani. In tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele de investitii precum si sursele de finantare: Tabel nr. 2.1.

Centrala termica ( CT ) va fi achizitionata de la furnizorul din Austria Binder Josef Maschinenbau u. Handelsges.m.b.H, iar masina cu comanda numerica ( CNC ) de la un furnizor italian numit Pade. Se poate observa ca efortul investitional din surse proprii acopera 30% din valoarea totala a obiectivelor de modernizare ale organizatiei. Sursele proprii constau in profitul reinvestit.

2.2. Scopurile investitiei

Prin intermediul acestor investitii se urmareste:

• Marirea capacitatii de productie;
• Diversificarea productiei (CNC);
• Asigurarea parametrilor necesari desfasurarii in conditii optime a procesului tehnologic (CT);
• Cresterea productivitatii muncii (CT, CNC);
• Imbunatatirea calitatii produselor fabricate (CT, CNC);
• Asigurarea proprie a necesarului de energie termica ( apa supraincalita, abur tehnologic) pentru productie cat si pentru incalzirea spatiala;
• Reducerea costurilor cu energia termica;
• Cresterea cifrei de afaceri cu 50% si a exportului cu 23% prin producerea de elemente mulate.

2.3. Descrierea ideilor de baza ale studiului

a) Obiectiv nr. 1 – centrala termica (CT)

In acest moment organizatia achizitioneaza energie termica produsa de SC Mobstrat SA. Consumul lunar de energie termica se situeaza in jurul valorii de 1.800 Gcal/luna, respectiv o cantitate de 3 Gcal/MC placaj. Pretul actual este de 47 ron/Gcal. Conform consumului de energie termica realizat pe semestrul II al anului 2007 ( 13.344 Gcal) valoarea energiei termice achizitionata a fost de 485.909 ron.

Prin punerea in functiune a centralei termice se realizeaza producerea proprie a agentului termic necesar fluxului tehnologic la parametri optimi, indiferent de anotimp, cat si cel necesar incalzirii spatiale pe timpul iernii.

b) Obiectiv nr. 2 – masina cu comanda numerica (CNC)

Prin punerea in functiune a celei de-a doua masini cu comanda numerica se urmareste prelucrarea automata a elementelor mulate din lemn, la un nivel inalt de precizie, dar mai ales de productivitate.

Acest lucru ofera posibilitatea incheierii de contracte de productie de serie de astfel de mulate. In prezent societatea se afla in negociere privind incheierea unui contract cu firma suedeza IKEA in cantitate de 200.000 de scaune mulate/an in valoare de 1.700.000 EURO pentru care este necesara amenajarea unei sectii de productie la standardele de calitate impuse, la randamentele si parametrii necesari pentru derularea contractului.

Astfel se justifica achizitionarea masinii cu comanda numerica pentru asigurarea preciziei de prelucrare si calitate dar si achizitionarea centralei termice pentru asigurarea parametrilor de energie termica. Aceste investitii vor duce la cresterea cifrei de afaceri cu 50% si a cotei de export cu 23%, in conditiile in care se doreste mentinerea numarului de salariati existenti (organizatia nu doreste sa disponibilizeze o parte din personalul existent ci isi propune efectuarea unor cursuri de pregatire). Astfel personalul va avea calificarea necesara pentru a putea folosi noile echipamente.

2.4. Descrierea principalilor parametri

2.4.1. Suprafata si situatia juridica ale terenului ce urmeaza a fi ocupat:

Terenul pe care se va instala centrala termica este proprietatea societatii SC Stratus-Mex dobandit prin aport de capital de la SC Mobstrat SA. Datele tehnice privind principalele active imobilizate: terenuri, cladiri, constructii speciale aflate in proprietate la data de 31.12. 2007 sunt prezentate in tabelul nr. 2.4.1. din ANEXE (pag. XIII).

2.4.2. Date tehnice si parametri principali ai proiectului:

Centrala termica

Instalatia de ardere este de tip Biomasse compusa din:

~ cazan incalzire de tipul RRK 5000, putere instalata 5000 kw, presiunea din ca-zan 9 bari, temperatura 160sC (cazan, contraflansǎ, termometru al gazelor de esapament, aparat de curatare, termometru pentru cazan, termostat pentru cazan, inregistrarea temperaturii gazului de ardere);

~ gratar de ardere de forfecare de tipul SRF 5000 cu 5000 kw ( gratar de forfecare, ventilatoare pentru aerul de ardere pentru aer primar si aer secundar, structura de baza a cazanului cu usa pentru camera de ardere si samota, acoperis pentru radiatie, unitate hidraulica glisanta cu cilindru cu avansare prin impingere si agregat hidraulic, inchizator intergrat pentru cenusa);

~ pausalǎ pentru tub al cosului de fum – cu dotare de baza SPS pentru RRK 5000 cu pachet CVP dirijat pe calculator ( tablou de comanda cu toate elementele si modulele de comanda conform OVE EN 60204-1, dirijare pe calculator SPS, termostat pentru gazele de esapament, sonda Lambda, reglarea puterii, reglarea subpresiunii, convertizor de frecventa la ventilatoarele pentru gazul de evacuare);

~ modem pentru intretinerea la distanta a instalatiei de ardere ( soft si modem );

~ recircularea gazului de esapament pentru RRK 5000 ( conducte de racorduri, arcuri si piesele “T”, palpator de temperatura pentru camera de ardere, reglarea automata a aerului, dezvoltare si extindere SPS, faze de comanda);

~ suprafata de impingere de 3 gratii, lungime 11 m ( cilindru de impingere, suport cilindru, subconstructie, agregat hidraulic);

~ transportator lant pentru jgheab necesar distributiei de combustibil ( constructie cadru din otel profilat sudat, lanturi masive cu eclipsa si profil transversal);

~ transportator lant pentru jgheab necesar distributiei de cenusa (constructie cadru din otel profilat sudat, lanturi masive cu eclipsa si profil transversal);

~ unitate transversala de transport cu agregat hidraulic;

Operatiile de montare, instalare si ansamblarea completa a instalatiei vor fi incluse in pretul de achizitie.

Alte caracteristici ale centralei termice:

Combustibilul utilizat consta in deseuri din lemn rezultate din procesul tehnologic propriu: rumegus, praf si tocatura din lemn; inregistreaza un consum normat de 15 tone/zi; puterea electrica instalata a centralei este de 55kw iar cea a tocǎtorului de 160kw. Din punctul de vedere al noxelor centrala termica se incadreaza in normele europene de mediu.

Centrala termica completa, care va functiona in cadrul S.C. Stratus-Mex S.R.L., va fi formata din urmatoarele structuri constructive:

~ Instalatie producere agent termic - achizitie Austria

~ Cladire centrala termica ( fundatie, pereti, acoperis) - regie proprie Stratus-Mex

~ Tocator deseuri - achizitie terti

~ Depozit material lemnos tocat - regie proprie Stratus-Mex

Masina cu comanda numerica

~ Structura : masina se bazeaza pe o structura robusta, supradimensionata cu bare transversale de rezistenta, folosite pentru rigiditate si pentru a nu se deforma, garantate de producator. Coloana robusta care sustine ansamblul capului este compusa din 4 electromandrine. Acest tip de structura asigura ca functiile de frezare cu miscari bruste sunt suportate fara efort iar rezultatul este un finisaj mult mai bun, de asemeni si viteza de lucru este mai mare.

~ Ansamblul de lucru (cap de lucru): acesta este compus din 4 electromandrine de 7.5kw (10cp), dispuse in cruce, perfect aliniate, incadrate intr-o structura de aluminiu. Ansamblul rezultat este un grup rigid si robust, capabil sa lucreze si in conditiile unor cantitati mari de deseuri lemnoase rezultate din prelucrare. Fiecare motor e echipat cu lagare din ceramica, remarcate pentru durata lor de viata aproapre tripla fata de cele conventionale. Mai mult, lagarele ceramice permit electromandrinelor sa lucreze atat in conditii ideale, dar si in situatii de efort special, cum ar fi de exemplu folosirea CNC-ului in 2-3 schimburi pe zi. Cele 4 motoare sunt controlate de un inventor, astfel fiind posibila reglarea vitezei de rotatie pana la 18.000 rot/min, si folosirea oricarui tip de scule.

~ Caracteristicile axelor liniare si de rotatie: toate axele liniare se misca cu ajutorul unor motoare cu durata de viata dubla fata de motoarele obisnuite, rectificate de ghidaje liniare cu patine. Acest sistem genereaza o miscare fara nici o vibratie si permit atingerea unor viteze mari a axelor in miscare. Axele A si B se misca cu ajutorul reductoarelor, fara joc si de inalta pozitie. Axa A are o miscare de rotatie continua fara limite.

~ Mese de lucru (axa Y): masina este echipata cu 2 mese de lucru, ambele controlate de CNC, care se comporta ca axa Y. Structura care sustine fiecare masa de lucru a fost studiata pentru a garanta maxima rigiditate si robustete si este de altfel ideala chiar si in cazuri de efort ridicat, cum ar fi de axemplu la cantitati mari de deseuri lemnoase obtinute la prelucrare.

~ Caracteristicile unitǎtii de baza sunt: gestioneaza pana la 6 axe, este dotata cu functii de frezare are 32 de fisiere offset, 512 kb memorie de incarcare programe precum si macro-uri rezidente, hard copy.

~ Principalele functii software gestionate sunt: corectie dinamica a procesului, interpolare circulara pe 5 axe, programare structurata a variabilelor, prelucrari si pe plan inclinat.

~ Configuratia hardware a PC-ului consta in: unitate centrala de comanda, calculator personal integrat, procesor Pentium, minim 166 MHz, hard disk minim 1,6 GB, memorie minim 32 MM, floppy disk 1,44 MB, monitor LCD TFT 10,4 (rezolutie 640*480).

2.4.3. Programul de punere in functiune a proiectului propus:

Data estimata de inceput 15.09.2008

Data estimata de terminare a activitatilor 30.11.2008

Data estimata de incepere a productiei la intreaga capacitate 01.12.2008

In tabelul nr. 2.4.3. din ANEXE (pag. XIII) se prezinta activitatile de punere in functiune a proiectului propus defalcate pe luni calendaristice.

2.4.4. Graficul de efectuare a platilor pentru proiectul de investitii propus din credit:

Tabel nr. 2.2.

In prezent societatea se aprovizioneaza cu agent termic de la SC Mobstrat SA Suceava. Datorita planificarii facute cu instalarea centralei si a clauzelor contractuale cu privire la livrarea componentelor (descrise in cadrul paragrafului 2.4.2.) din Austria s-a stabilit ca livrarile sa inceapa de pe data de 15.10.2008 cu conditia platii la livrare a 60% din valoare pe baza de acreditiv sau garantie bancara. A doua transa pentru centrala s-a hotarat de comun acord sa se faca fie prin acreditiv, fie prin scrisoare de garantie bancara, emisa pana la data de 15.10.2008. In conditiile in care creditul se acorda la o data ulterioara datei de 15.10.2008 se va decala data livrarii si astfel se va intarzia termenul de punere in functiune stabilit ca termen limita data de 01.12.2008. Avand in vedere intentiile societatii de a achizitiona centrala termica pentru producerea agentului termic, SC Mobstrat SA Suceava nu s-a aprovizionat cu materia prima necesara perioadei de iarna aferenta agentului termic necesar SC Stratus-Mex SRL.

Costurile echipamentelor sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2.3.

Se poate observa ca TVA-ul aferent achizitionarii acestor echipamente, si anume TVA deductibila totala (4426) = 112.898 €. La nivelul lunii octombrie cand vor fi achizitionate efectiv echipamentele, TVA colectata (4427) aferenta productiei vandute va fi de: 584.805 (productia vanduta aferenta lunii octombrie)*19%=111.113€. Deoarece 4426 > 4427 => 4424 (TVA de recuperat de la Stat) in valoare de 1.785 €.

Forta de munca

Pentru exploatarea celor doua obiective de investitii nu este nevoie de un numar suplimentar de forta de munca. Pentru centrala termica este nevoie de cate o persoana pe schimb ce sa se ocupe cu supravegherea. Aceasta va fi asigurata de electricienii si instalatorii din cadrul Atelierului Mecanic, avand in vedere ca centrala este automatizata. Pentru sectia de mulate din lemn se vor distribui muncitori din sectia de placaj avand in vedere planurile de reorganizare a fluxului tehnologic, de optimizare a locurilor de munca si de lucrarile curente in modernizarea si intretinerea utilajelor.

2.4.5. Programele de aprovizionare cu resurse materiale si de productie

Programul general de aprovizionare cu materiale ale SC Stratus Mex SRL nu este influentat de realizarea celor doua investitii. Sursele de aprovizionare raman neschimbate modificandu-se valoarea lor. Materialele de functionare sunt asigurate din deseurile rezultate din activitatea proprie a societatii. Productia de scaune mulate din lemn exista deja, intr-o proportie mai mica, urmand ca ulterior sa se dezvolte prin achizitionarea CNC-ului si care se integreaza foarte bine in productia generala de produse stratificate traditionale: placaj, cofraj, alte elemente mulate.

Principalele categorii de materii prime folosite in procesul de productie provin atat din tara cat si din import dupa cum urmeaza: busteni fag – Romania; film fenolic – Finlanda; adezivi – diakol, fenokol, fir adeziv, adeziv Dorus, uroresin – Slovacia, Romania, Germania; chit de fag – Italia.

Programul de aprovizionare pe urmatorii trei ani (pentru materiile prime si materialele auxiliare ) se prezinta in tabelul nr. 2.4.5.1. din ANEXE (pag. XIII).

Programul de productie, previzionat de asemeni pe urmatorii trei ani se va desfasura dupa cum urmeaza in tabelul nr. 2.4.5.2. din ANEXE (pag XIV).

Se poate observa din tabelele mentionate ca se doreste mentinerea unei cantitati totale de productie relativ uniforma cu o usoara crestere in anul 2007 fata de anul 2006. In acest program de productie nu s-au inclus comenzile speciale suplimentare.

2.5. Analiza factoriala a obiectivelor propuse

Scopul analizei factoriale il constituie determinarea aportului diferitilor factori de influenta asupra modificarii cifrei de afaceri, precum si identificarea solutiilor pentru imbunatatirea performantelor viitoare.

Dupa cum se poate observa din paragrafele anterioare (2.3.) obiectivul principal al acestor investitii il reprezinta cresterea cifrei de afaceri cu 50%, care implicit prin contractul incheiat cu firma suedeza IKEA (cel mai mare producator de mobila din lume) va conduce si la cresterea cotei de export cu peste 23%. Conducerea firmei doreste realizarea acestor performante in conditiile mentinerii numarului de salariati existenti (organizatia nu doreste sa disponibilizeze o parte din personalul existent ci, isi propune efectuarea unor cursuri de pregatire). Astfel personalul va avea calificarea necesara pentru a putea folosi noile echipamente aflate in dotare.

Deoarece termenul de finalizare il reprezinta 25.12.2008 putem afirma ca incepand cu data de 01.01.2009 se doreste obtinerea unei cifre de afaceri cu 50% mai mare fata de anul anterior.

In anul 2008, la sfarsitul semestrului I cifra de afaceri a fost de 4.505.142 ron, extrapoland si tinand cont si de contractele aflate in desfasurare, la sfarsitul anului 2008 cifra de afaceri va fi de aproximativ 9.210.685 ron.

Deoarece, dupa punerea in functiune a obiectivelor investitionale, se previzio-neaza o crestere a cifrei de afaceri cu 50% putem calcula valoarea previzionata a cifrei de afaceri la nivelul anului 2009 astfel:

CA= CA*1.5 = 9210685 * 1.5 = 13.816.028 ron

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza caruia se apreciaza capaci-tatea unei organizatii de a obtine venituri din operatiunile comerciale curente. In termeni concreti, ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea si evaluarea economica a organizatiei, la estimarea eficientei managementului practicat. ¹

__________ ______ ____ __________ ______ ____ _______

¹ Analiza economico-financiara – Gheorghe Valceanu, Vasile Robu,

Editura Economica, Bucuresti, 2005.

2.5.1. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Pentru efectuarea analizei factoriale voi utiliza modelul care tine cont de “corelatia dintre resursele umane si cifra de afaceri”, astfel se va utiliza urmatoarea formula:

CA = , unde: CA – cifra de afaceri, - numarul mediu al personalului; Qf – productia fabricata obtinuta destinata vanzarii.

Tinand cont de faptul ca:

, unde - productivitatea medie anuala a muncii

α = , unde α – gradul de valorificare a productiei obtinute destinate livrarii

Modelul de analiza factoriala devine:

CA = α

Analiza se va efectua pe anul 2007 comparativ cu anul 2006 si se vor folosi datele din tabelul nr 2.5. din ANEXE (pag. XIV).

A)    Determinarea variatiei cifrei de afaceri

Δ CA = = 13.816.028 – 9.210.685 = +4605343 ron

Se poate observa ca cifra de afaceri a crescut iar in cele ce urmeaza voi incerca sa aflu care au fost cauzele reale care au determinat aceasta crestere.

B)    Determinarea influentelor modificarilor factorilor asupra variatiei CA

1. Influenta modificarii asupra variatiei CA

Δ = () * α

= (345-345)*26163.7*1.02 = 0 ron

Influenta modificarii asupra ΔCA

Δ = α

= 345* (40847.4-26163.7)*1.02 = 5169263 ron

Din care, (deoarece ):

2.1. Influenta modificarii timpului mediu de lucru/salariat () asupra ΔCA

Δ α

= 345* (2690-2627)*9.96*1.02 = 221470 ron

2.2. Influenta modificarii productivitatii orare a muncii () asupra ΔCA

Δ α

= 345*2690*(15.18-9.96)*1.02 = 4947793 ron

Se poate observa ca:

Δ Δ Δ => Δ221470 + 4947793 = 5169263 ron

Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei obtinute destinate livrarii (α) asupra ΔCA

Δα=α- α)= 345 * 40847.4 * (0.98-1.02) = -563920 ron

Pentru a verifica corectitudinea calculelor se va aplica urmatoarea formula:

ΔCA = Δ+Δ+Δα = 0 + 5169263 + (-563920) = + 4.605.343 ron

Grafic variatiile calculate mai sus se reprezinta astfel:

Figura nr. 1

2.5.2. Interpretarea modificarilor inregistrate de cifra de afaceri

Din analiza datelor de mai sus se constata ca fata de perioada precedenta (2008) cifra de afaceri a inregistrat o crestere de 4.605.343 ron situatie considerata favorabila din punct de vedere economico-financiar, cu efecte pozitive asupra profitului intrprinderii.

Efectele variatiei celor trei factori directi de influenta (care dupa cum se poate observa din fig. nr. 1 se manifesta cu o intensitate diferita) se explica astfel:

a)          ca rezultat al mentinerii numarului de salariati in anul 2009 fata de anul 2008 cifra de afaceri nu a variat de la un an la altul.

b)          fata de perioada precedenta, 2008, s-a obtinut o cifra de afaceri cu + 4.605.343 ron mai mare datorita cresterii productivitatii medii anuale cu 56.1%. De fapt intreaga crestere a cifrei de afaceri s-a datorat cresterii . Astfel putem afirma ca retehnologizarea efectuata prin investitii, in paralel cu desfasurarea de cursuri de pregatire pentru personal a condus la o crestere procentuala mai mare a productivitatii anuale a muncii decat a cifrei de afaceri. Se poate observa ca organizatia a luat decizia corecta de a nu concedia din personalul existent, aceasta decizie s-a dovedit a fi mult mai benefica din punctul de vedere al eficientei proceselor desfasurate.

Asupra cresterii au actionat atat timpul mediu de lucru pe un salariat (), cat si productivitatea medie orara a muncii () cu influente diferite astfel:

b1) prin cresterea cu 2.4% s-a obtinut o crestere a cifrei de afaceri cu 221.470 ron. Cresterea timpului mediu de lucru pe un salariat poate fi determinata de urmatorii factori: scaderea numarului de zile considerate sarbatori legale; reducerea numarului de zile corespunzatoare concediilor medicale; reducerea timpului de nefolosire a utilajelor → acest ultim factor este cel care a contribuit, de fapt, cel mai mult, la cresterea timpului mediu de lucru pe salariat.

b2) cresterea cu 52.5% este cea care a asigurat, de fapt, cresterea cifrei de afaceri cu o valoare apropiata de cea inregistrata la nivel de organizatie (4947793 ron). Cresterea productivitatii medii orare a muncii poate fi determinata de urmatorii factori: folosirea cat mai eficienta a timpului de lucru; cresterea gradului de pregatire profesionala a personalului angajat - dupa cum am afirmat si in paragrafele anterioare societatea a decis ca va organiza cursuri de pregatire a personalului existent pentru ca acestia sa fie capabili sa utilizeze cu maxima eficienta noile utilaje.

c)          fata de perioada precedenta se constata o crestere a productiei stocate, respectiv o scadere a gradului de valorificare a acesteia (α) cu 3.9% . Ca urmare a acestui fapt cifra de afaceri a inregistrat o scadere cu – 563.920 ron.

Pentru a avea o activitate performanta, se recomanda ca raportul dintre productia vanduta si cea stocata sa se mentina in limite rezonabile, adica gradul de valorificare sa fie cat mai mare. In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a productiei marfa fabricate sa inregistreze si valori supraunitare, de exemplu anul 2006, atunci cand organizatia vinde si din productia stocata a exercitiilor precedente.

In perioadele viitoare pentru a asigura noi cresteri ale cifrei de afaceri se poate actiona pe urmatoarele cai: cresterea productivitatii medii orare prin utilizarea rationala a timpului de lucru dar si prin organizarea la anumite intervale de timp de noi cursuri de pregatire pentru a asigura personalului un permanent “suflu nou”; cresterea timpului efectiv lucrat; precum si extinderea retelei de distributie.

2.6. Analiza economico- financiara a obiectivelor investitionale propuse

Costurile si planurile de finantare necesare desfasurarii obiectivelor investitionale propuse sunt evidentiate in tabelul nr. 2.6. din ANEXE (pag. XIV) .

Durata de viata economica a proiectului este considerata durata normala de utili-zare conform normelor legale in vigoare, astfel: centrala termica15 ani iar masina cu comanda numerica 10 ani.

2.6.1 Evaluarea performantelor S.C. Stratus-Mex S.R.L

Societatea S.C. Stratus-Mex S.R.L. pentru a desfasura proiectele de investitii propuse va contracta un credit in valoare de 400.000 €. Pentru acordarea unui credit bancile, in cazul organizatiei analizate: BCR – sucursala Suceava, analizeaza eficienta proiectului si situatia generala a eficientei activitatii firmei si pe baza unui punctaj, acorda sau respinge cererea de credit. Indicatorii cei mai semnificativi folositi pentru calculul punctajului sunt:

~ Lichiditatea curenta = =

Deoarece acest indicator este pozitiv putem afirma ca organizatia are abilitatea de a transforma un activ in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare. De asemeni, este evident faptul ca organizatia are posibilitatea de a-si onora la scadenta obligatiile de plata asumate pe seama activelor. Nivelul minim la care acest indicator poate indeplini conditiile de mai sus este de 1,5 - 2,0].

~ Lichiditatea imediata ==

==3,67

Aceasta rata financiara masoara cate unitati monetare de active aproape lichide (din care dupa cum se poate observa din formula se exclud stocurile) revin la o unitate monetara de datorii curente. Acest indicator este foarte important deoarece reprezinta, de fapt, “rezistenta financiara” a organizatiei in cazul unor situatii de plata neprevazute. Nivelul minim la care aceasta rata indeplineste conditiile de mai sus este de [0,8 - 1,0].

~ Rata rentabilitatii comerciale = * 100 = = = 11.43 %

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a organizatiei, asigurand legatura intre profit si cifra de afaceri. Aceasta valoare mai redusa inregistrata de indicator se datoreaza investitiilor realizate la nivelul anului de calcul care au condus la diminuarea profitului inregistrat. Pentru urmatorii ani se previzioneaza o crestere cu aproximativ 25% a acestui indicator, deoarece scopul investitiilor consta in intensificarea activitatii comerciale, dupa cum s-a putut observa in paragraful 2.5. la cresterea cifrei de afaceri si implicit a profitului.

~ Gradul de indatorare = *100 = 18.85%

Acest indicator masoara importanta relativa a datoriilor firmei indiferent de perioada de exigibilitate, fiind influentat atat de specificul activitatii de exploatare cat si de structura de finantare a organizatiei. Se poate observa ca valoarea inregistrata este una mica, chiar daca organizatia are contractat un credit in vederea modernizarii, deoarece aceste datorii sunt “sustinute” de valoarea ridicata a capitalului social (cea mai importanta componenta din structura pasivului).

~ Gradul de acoperire a cheltuielilor din incasari = *100=

= = 110.08%

Gradul de acoperire a cheltuielilor din incasari inregistrat nu este unul foarte ridicat deoarece organizatia are contracte de colaborare in desfasurare cu clienti traditionali si a apelat la livrarea pe credit. Acest lucru conduce in timp la consolidarea relatiilor cu clientii traditionali dar si la atragerea de noi clienti.

Acesti indicatori, in cazul unui credit pentru investitii, sunt completati cu indicatori de eficienta economica a proiectului de investitii, din care cel mai semnificativ este rata interna de rentabilitate (RIR). Valoarea acestui indicator inregistrata de Stratus-Mex, la nivelul perioadei de analiza este de 23.79%. (valoare preluata din Situatiile Financiare ale organizatiei).

In functie de valorile acestor indicatori, proiectul se incadreaza intr-o clasa conform tabelului nr. 2.6.1.1. din ANEXE (pag. XV) denumit ”Barem pentru evaluarea performantelor S.C. Stratus-Mex S.R.L.”.

Pe baza punctajului total, creditul acordat se incadreaza intr-una din caregoriile A, B, C, D sau E, prevazute in tabelul precizat anterior. Incadrarea intr-o anumita categorie descrie una din situatiile tip ce caracterizeaza starea financiara a organizatiei, prezentate in tabelul nr. 2.6.1.2. din ANEXE (pag. XV). Din tabel se poate observa ca organizatia analizata se incadreaza in categoria B caracterizata astfel: “Situatie financiara satisfacatoare. Este necesar sa fie identificate si exploatate punctele tari.”

In concluzie, in urma analizei proiectului de investitii efectuata de banca BCR – sucursala Suceava, firma s-a incadrat in cerintele necesare pentru aprobarea contractarii creditului necesar desfasurarii obiectivelor investitionale propuse. Totusi pentru a-si mentine aceasta pozitie este necesar ca organizatia sa exploateze cu o atentie deosebita punctele forte identificate in cadrul analizei S.W.O.T. (paragraful 1.3.3., capitolul 1), precum si sa identifice si valorifice altele noi.

2.6.2. Analiza de risc a investitiilor propuse

In practica economica exista foarte putine lucruri certe. Aproape orice decizie importanta a managementului organizatiei se refera la perioade de timp medii si lungi si necesita prognoze ale cererii si evolutiei tehnologice. In prezent, factorii de decizie din diverse companii mizeaza cel mai mult pe implementarea unor sisteme de fabricatie flexibile (SFF), ca factori principali ce contribuie la succesul organizatiei.

Pentru stabilirea nivelului de risc asociat unui proiect F. Davis propune completarea chestionarului prezentat in tabelul nr 2.6.2. din ANEXE (pag. XVI).

Pentru fiecare criteriu din tabelul mentionat s-a acordat o nota de la 1 la 3. De asemenea, fiecarui criteriu i s-a acordat o pondere, in functie de importanta lui pentru desfasurarea obiectivelor investitionale propuse in cadrul SC Stratus-Mex SRL. Punctajul asociat proiectului s-a calculat facand media ponderata a notelor acordate. Cu cat punctajul obtinut este mai mare cu atat proiectul este mai riscant.

Se poate observa ca societatea a obtinut un punctaj final de 1,459 [1,3], ceea ce inseamna ca proiectul de investitii propus nu prezinta un grad de risc ridicat, ba chiar, dupa cum se poate observa din chestionar beneficiile pentru organizatie vor fi multiple, ducand la cresterea eficientei economice a activitatii desfasurate.

2.6.3. Calculul termenului de recuperare al investitiilor

Investitiile realizate in cadrul S.C. Stratus-Mex S.R.L. au ca scop modernizarea activitatii desfasurate prin cresterea eficientei organizarii productiei de baza. Pentru a putea calcula termenul de recuperare aferent proiectului investitional de modernizare trebuie sa aflam sporul de profit anual inregistrat pe parcursul perioadei de creditare.

Astfel, voi estima si previziona costurile de operare, precum si veniturile si economiile de costuri aferente utilizarii centralei termice si ale masinii cu comanda numerica (in scopul determinarii sporului de profit annual inregistrat) pe o durata de 3 ani → 2008-2010 si anume pe durata perioadei de creditare.

Centrala termica

Avand in vedere consumul mediu de energie termica achzitionata de la SC Mobstrat SA Suceava, pentru determinarea beneficiilor – venituri si economii de costuri s-a luat in considerare valoarea estimata a consumului de energie termica care trebuia achizitionata in continuare de la SC Mobstrat SA pentru desfasurarea activitatii in conditiile in care nu s-ar fi realizat investitia. Tabelul nr. 2.4. -euro-

Masina cu comanda numerica

Prin punerea in functiune a masinii se ofera posibilitatea incheierii unei relatii pe termen lung, cu firma suedeza IKEA (care pentu organizatia analizata va deveni cel mai important client) de producere de scaune mulate din stratificate in numar de 200.000 bucati/an la o valoate estimata de 1.700.000 euro. Pentru producerea scaunelor s-au luat in considerare costurile directe si indirecte de sectie, costurile suplimentare si beneficiile obtinute (manopera directa) din derularea contaractului. Tabelul nr. 2.5. -euro-

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pentru ambele obiective investitionale rezultatele economico-financiare sunt favorabile.

Formula de calcul a termenului de recuperare pentru un obiectiv investitional de modernizare este:

, unde T – termenul de recuperare al investitiei, It – investitia totala ¹

ΔPh- sporul de profit anual obtinut dupa modernizare.

0.8 ani = 0.8*12luni = 9.6 luni.

Deoarece termenul de recuperare arata dupa cat timp se recupereaza capitalul investit din profitul anual, termenul de 9.6 luni inregistrat inseamna ca, de fapt, organizatia va incepe sa isi recupereze investitia inca din primul an de la punerea in functiune a echipamentelor achizitionate. Termenele de recuperare pentru modernizari sunt mai mici decat termenele de recuperare in cazul unor obiective noi, tocmai datorita avantajelor pe care le reprezinta modernizarile fata de construirea de noi obiective economice. Asadar, acest termen de recuperare ne demonstreaza ca decizia de a investi in aceste echipamente a fost una eficienta din punct de vedere economico-financiar.

2.6.4. Calculul venitului net actualizat

Venitul actualizat net exprima situatia pierderii sau profitului pe care o inregistreaza un obiectiv de investitii pe intreaga durata de functionare a sa. Venitul net actualizat se calculeaza ca diferenta intre veniturile actualizate (Vact) si cheltuielile actualizate (Ch act), dupa cum urmeaza:

VNA=

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________

¹ Valoarea investitiei totale este preluata din tabelul nr.2.6. din ANEXE (pag. XIV)

=

Tinand cont de faptul ca “veniturile anuale - (investitia anuala + cheltuielile anuale) = cash flow-ul anual:, formula de mai sus devine:

VNA = =

Unde: d – durata de realizare (executie)

D – durata de functionare; a – numarul de ani

- factor de actualizare, unde “e” reprezinta rata de actualizare.

Deoarece obiectivele investitionale sunt finantate in procent de 70% prin credit bancar S.C. Stratus-Mex S.A. va lua in considerare pentru calculul indicatorilor perioada de creditare de 5 ani si nu durata de viata normata; prin urmare d+D=5 ani.

Pentru determinarea valorilor actualizate s-a luat in calcul o rata de actualizare de 10%. Pentru cei cinci ani (perioada de creditare) factorul de actualizare va fi:

Anul 2006: 91% ; Anul 2007:

Anul 2008: ; Anul 2009:

Anul 2010: . Tabelul nr. 2.6. -euro-

Actualizarea se efectueaza pentru a asigura comparabilitate intre parametrii tehnico-economici de cheltuieli si de efecte ce se produc si se realizeaza in cadrul activitatii pe perioada desfasurarii proiectelor de investitii. Actualizarea evidentiaza deci, atat importanta momentului in care se realizeaza investitia cat si a momentelor in care se obtin efectele scontate ¹ , dupa cum se poate vedea in tabelul de mai sus.

2.6.5. Flexibilitatea investitiilor propuse

Pentru ca produsele ce fac obiectul investitiei sa fie considerate flexibile este necesar ca o eventuala reorganizare sa nu implice cresteri mari de timp si de costuri. Flexibilitatea produselor va permite S.C. Stratus-Mex S.A. sa fie in trend cu cerintele clientilor, permitandu-i sa introduca rapid pe piata produse noi.

O masurare generica a flexibilitatii se bazeaza pe premisa ca flexibilitatea unui sistem este determinata de sensibilitatea acestuia la schimbare. Cu cat sensibilitatea este mai redusa, cu atat flexibilitatea este mai ridicata. Din moment ce flexibiliatatea este invers proportionala cu sensibilitatea la schimbare, o masura a flexibilitatii trebuie sa cuantifice si penalizarile datorate schimbarii (PS).

Daca schimbarea poate fi implementata fara penalitati, atunci sistemul are maxim de flexibilitate, iar PS=0. Daca insa rezultatele schimbarilor aduc pierderi foarte mari atunci sistemul este foarte inflexibil, iar PS inregistreaza valori ridicate.

Penalitatea la schimbare (PS) se calculeaza dupa urmatoarea formula:

, i = (1…D) [u.m]

Unde: D – numarul de schimbari potentiale

- a-“i”-a schimbare potentiala

- penalitatea pentru a-“i”-a schimbare potentiala

- probabilitatea pentru a-“i”-a schimbare potentiala

Astfel se va evalua flexibilitatea celor doua obiective de investitii: centrala termica si masina cu comanda numerica. Pentru a nu influenta o eventuala supraevaluare a unuia din cele doua obiective de investitii se va considera ca exista 50% probabilitatea de schimbare pentru fiecare obiectiv. Costurile necesare pentru centrala termica sunt in valoare de 462.000 euro, in comparatie cu 110.000 euro pentu masina cu comanda numerica (CNC). Implementarea centralei temice necesita o suma de 70.000 euro.

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

¹ Investitii – Ion Vasilescu, Ion Romanu, Claudiu Cicea, Ed. Economica, Bucuresti, 2003.

Evaluand flexibilitatea ca produsul dintre penalitate si probabilitate, se obtine:

= 462.000€ * 50% + 70.000€ * 50% = 266.000€

= 110.000€ * 50% + 110.000€ * 50% = 110.000€

Se poate observa ca PS este cu 156.000€ mai redus pentru CNC decat pentru centrala termica, ceea ce inseamna ca obiectivul CNC are o flexibilitate mai mare decat obiectivul centrala termica.

Exista insa o varietate a tipurilor de flexibilitate (tabelul 2.6.5. – ANEXE- pag. XVII); acestea pot fi impartite pe trei categorii principale:

Flexibilitatea produsului

Flexibilitatea operatiei

Flexibilitatea volumului.

2.6.5.1. Flexibilitatea produsului

Flexibilitatea de produs reprezinta capacitatea sistemului de a limita costul introducerii in fabrictie a unui produs utilizand resursele avute deja la dispozitie, altfel spus ofera posibilitatea sistemului de fabricatie sa realizeze o varietate de piese cu aceleasi echipamente. Pe termen scurt aceasta inseamna ca sistemul are posibilitatea utilizarii de loturi de marimi mici pentru a se adapta cererilor de produse diferite. Pe termen lung aceasta inseamna ca sistemul poate fi folosit pentru mai multe cicluri de viata a produsului, crescand astfel eficienta investitiei. De asemeni, flexibilitatea de produs implica si flexibilitatea modificarilor, permitand astfel implementarea unor schimbari minore de design a unor produse date pentru a indeplini cerintele de consum.

Flexibilitatea de produs se masoara folosind indicatorul prezentat in paragraful precedent– PS, cu ajutorul formulei:

, [u.m.]

Unde : FP – flexibilitatea produsului

a – 1,….,N = numarul de ani

- costul schimbarii potentiale, in anul “a”, a produsului “i”

-probabilitatea pentru schimbare potentiala a produsului “i” in anul “a”

e - coeficient de actualizare – 10%.

Am considerat: Ppi=20% pentru anul 2006

Ppi=30% pentru anul 2007

Ppi=50% pentru anul 2008

Probabilitatea pentru schimbare potentiala va inregistra aceleasi ponderi pentru ambele obiective investitionale si pentru toate categoriile de flexibilitati din paragrafele ce vor urma, deoarece acestea se vor desfasura in aceeasi perioada calendaristica de timp.

Pentru centrala termica:

=- 84.966 €

Pentru CNC:

=-1.505.736 €

Se poate observa ca centrala termica inregistreaza o flexibilitate mult mai redusa decat masina cu comanda numerica, fapt care este usor de explicat avand in vedere gradul de complexitate mult mai redus al acesteia in comparatie cu CNC care poate realiza un numar mare de operatii, deoarece cu ajutorul comenzilor automate se pot efectua piese diverse.

2.6.5.2. Flexibilitatea operatiei

Aceasta se defineste ca fiind capacitatea organizatiei analizate de a executa noi produse cu un cost redus. Aceasta flexibilitate rezulta din flexibilitatea produselor individuale si a masinilor, din flexibilitatea proiectarii produsului si din flexibilitatea insasi a sistemului de fabricatie. Reprezinta de asemeni, abilitatea sistemului de a se mentine la un nivel satisfacator al productiei chiar atunci cand masinile se defecteaza sau lipseste o parte din factorul uman.

Flexibilitatea operatiei de determina cu ajutorul urmatoarei formule:

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Observatie: Atat pentru centrala termica cat si pentru CNC se vor determina toate categoriile de flexibilitate, din paragrafele care urmeaza, folosind datele din tabelele 2.4, respectiv 2.5..

, [u.m.]

Unde : FO – flexibilitatea operatiei

a – 1,…., n = numarul de ani

Coi–costul schimbarii potentiale, in anul “a” a operatiilor pentru produsul “i”

Poi- probabilitatea pentru schimbarea potentiala a operatiilor pentru produsul ”i” in anul “a”

e – coeficient de actualizare

Pentru centrala termica:

-63.724 €

Pentru CNC:

= - 848.461 €

Se poate observa ca si in cadrul flexibilitatii operatiei CNC-ul inregistreaza o flexibilitate mai ridicata decat centrala termica, deoarece aceasta poate realiza mai multe tipuri de produse la costuri reduse avand in vedere caracrerul automat pe cand centrala termica este, prin caracteristicile sale constructive, strict specializata pe un anumit segment si anume furnizarea de agent termic pentru buna desfasurare a procesului de productie fapt care justifica gradul redus de flexibilitate pe care il inregistreaza.

2.6.5.3. Flexibilitatea volumului

Prin flexibilitatea volumului unui sistem de productie se intelege capaciatatea acestuia de a realiza profit la diferite niveluri de productie ce depasesc capacitatea de productie obisnuita (adica exact situatiile ivite in cadrul Stratus-Mex cand apar comenzi individualizate mari din partea clientilor, peste planul de productie previzionat). Flexibilitatea de volum masoara capacitatea sistemului de a limita efectele economice ale modificarii cererii pietei, altfel spus, abilitatea de a opera profitabil un sistem flexibil de productie la diferite volume ale acesteia. Este similara cu flexibilitatea in cerere si oferta. Nesiguranta in nivelul cererii afecteaza formularea obiectivelor strategice in ceea ce priveste cresterea si mentinerea pietei. Flexibilitatea de volum permite firmei sa-si ajusteze productia in limite relativ largi. Ea reprezinta doua aspecte: viteza in raspuns (utila pe termen scurt) si plaja de variatie (utila pe termen lung).

Masurarea flexibilitatii de volum se realizeaza cu ajutorul urmatoarei formule:

, [u.m.]

Unde: a – 1,….,n = numarul de ani

Cvi – costul schimbarii potentiale in anul “a”, a volumului productiei pentru produsul “i”

Pvi – probabilitatea de schimbare potentiala a volumului productiei pentru produsul “i” in anul “a”

e – coeficient de actualizare.

Pentru centrala termica:

- 28.322 €

Pentru CNC:

- 377.094 €

In cazul flexibilitatii de volum este absolut normal ca centrala termica sa inregistreze o flexibilitate mult mai redusa decat CNC deoarece, indiferent de nivelul productiei, consumurile acesteia tot se inregistreaza. Insa acest lucru nu trebuie privit ca un dezavantaj deoarece fara existenta acestei centrale procesul de productie nu s-ar putea desfasura. Bineinteles ca exista si posibilitatea reducerii consumului acesteia daca nivelul productiei s-ar reduce foarte mult. Pe de alta parte masina cu comanda numerica are o flexibilitate ridicata deoarece poate realiza o diversitate de piese, prin urmare la diferite niveluri de productie, care depasesc capacitatea de productie obisnuita, se poate realiza profit.

2.6.6. Determinarea venitului net actualizat modificat

Evaluarea valorica a investitiilor in sistemele flexibile de productie se realizeaza cu ajutorul unui model care are drept scop determinarea unui indicator numit “venitul net actualizat modificat” (VNAM). Acest indicator este superior indicatorilor traditionali de evaluare a eficientei investitiei, deoarece in cadrul lui se iau in considerare si valorile flexibilitatilor calculate in paragrafele anterioare. Acest model se bazeaza pe o singura valoare a fluxului de venituri si cheltuieli sau a fluxului de lichiditati net anual estimat si a flexibilitatii pentru fiecare proiect de investitie.

Venitul net actualizat modificat se calculeaza astfel:

, [u.m.]

Unde: VNAMj – venitul net actualizat modificat al proiectului j

FS – flexibilitatea sistemului, exprimata in unitati valorice

Vja – venitul brut in anul “a”

Ct – costul investitiei in anul “a”

a – anul de calcul

Chja – cheltuielile in anul “a” pentru investitia “j”

Dj – durata de calcul pentru proiectul “j”, exprimata in ani

e – rata de actualizare

1/(1+e) - factorul de actualizare pentru anul “a”

Flexibilitatea sistemului reprezinta suma flexibilitatilor elementare calculate in paragrafele anterioare:

FS = (FP + FO + FV) + (FP + FO + FV)=

= (-84966 – 63724 – 28322)+( - 1131282 – 848461 – 377094 )=

= -177.012 – 2.356.837 = -2.533.849 €

Prin urmare venitul net actualizat modificat va fi:

VNAM = 2.139.235 + 2.533.849 = 4.673.084 €

Se poate observa ca “venitul net actualizat modificat” are o valoare dubla fata de “venitul net actualizat” si acest fapt se datoreaza gradului de flexibilitate ridicat al obiectivelor investitionale propuse. Echipamentele achizitionate vor conduce la efecte economice superioare celor scontate si acestea provin dintr-un mare avantaj competitiv: adaptabilitatea organizatiei de a onora comenzile individualizate ale clientilor, la standardele dorite de acestia, precum si efectuarea lor in timp util, fara costuri suplimentare. Aceasta flexibilitate este data de gradul ridicat de automatizare al echipamentelor achizitionate.

2.7. Concluzii si propuneri de imbunatatire a activitatii desfasurate de S.C. Stratus-Mex S.R.L.

O organizatie desfasoara o activitate eficienta daca este capabila sa isi adapteze productia in functie de cerintele clientilor. Aceasa caracteristica poarta denumirea de flexibilitate, iar in paragrafele anterioare am demonstrat ca prin achizitionarea echipamentelor descrise in obiectivele investitionale propuse (centrala termica si masina cu comanda numerica) S.C. Stratus-Mex S.R.L. va deveni o organizatie flexibila. Aceasta flexibilitate conduce la cresterea numarului de clienti si implicit si a cantitatii de produse vandute – indicator ce poarta denumirea de cifra de afaceri. In tabelul de mai jos este prezentata evolutia cifrei de afaceri precum si previzionarea acesteia pentru anul 2009.

Tabelul nr. 2.7. Figura nr. 2

An Cifra de afaceri 2006 8557677.6 2007 2008 2009

Dupa cum se poate observa indicatorii din tabel sunt reprezentati grafic in figura alaturata. Se poate observa clar o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri. Aceasta crestere s-a realizat in principal prin:

- cresterea productivitatii medii anuale (). Astfel putem afirma ca retehnolo-gizarea efectuata prin investitii, in paralel cu desfasurarea de cursuri de pregatire pentru personal a condus la o crestere procentuala mai mare a productivitatii anuale a muncii decat a cifrei de afaceri. Se poate observa ca organizatia a luat decizia corecta de a nu concedia din personalul existent, aceasta decizie s-a dovedit a fi mult mai benefica din punctul de vedere al eficientei proceselor desfasurate.

- adaptabilitatea organizatiei de a onora comenzile individualizate ale clientilor, la standardele dorite de acestia, precum si efectuarea lor in timp util, fara costuri suplimentare. De asemeni, un alt avantaj major al organitiei analizate consta in faptul ca, in comparatie cu pricipalii sai competitori, aceasta isi achizitioneaza bustenii la un pret total mai mic (datorita costului redus de transport al bustenilor care la randul sau se datoreaza apropierii de furnizori, organizatia fiind situata in cel mai impadurit judet al tarii – Suceava).

- fabricarea unei game variate de produse si isi poate adapta productia in functie de comenzile existente de la clienti: dimensiuni, culoare, geometrie, tip de lemn utilizat.

- adezivii folositi pentru incleierea furnirelor asigura produse ce se inscriu in normele internationale de emanatii E1, ceea ce a facut posibila colaborarea cu firma suedeza Ikea. (a se vedea paragraful 2.7.1. din ANEXE – pag XVII).

Pentru o evolutie pozitiva s in perioadele de exercitiu viitoare propun ca S.C. Stratus-Mex S.R.L. sa isi reduca dependenta fata de furnizorii locali deoarece aprovizionarea are un caracter sezonier si de obicei iarna exista intrerupei in procesul de aprovizionare. Reteaua de distributie necesita sa fie imbunatatita, organizatia trebuind sa exploateze toate oportunitatile care se ivesc in special perfectionarea unei baze de date privind comenzile on-line (comert electronic).

De asemeni, pentru a putea face fata unei concurente puternice atat cu producatorii de mobila traditionala cat si cu cei care fabrica mobila alternativa la preturi mai reduse (produs substituibil), organizatia trebuie sa isi imbogateasca in permananta echipamentele de productie detinute. Prin urmare sunt necesare noi eforturi investitionale atat pentru a inlocui utilajele uzate moral, cat si pentru a achizitiona altele noi care sa permita extinderea eficienta a capacitatilor de productie si realizarea astfel a unor economii de scara.

In concluzie, produsele organizatiei analizate, S.C. Stratus – Mex S.R.L., prezinta urmatoatele avantaje: raport excelent calitate – pret; unici producatori de stratificate din Moldova; livrarea se face pe credit; pretul se stabileste in functie de conditiile de livrare: cantitate, termene de plata, tip client (traditional sau ocazional). Organizatia trebuie in permanta sa fructifice aceste avantaje pentru a desfasura o activitate eficienta ,deci pentru a fi competitiva.

BIBIOGRAFIE

INVESTITII – Ion Vasilescu, Ion Romanu, Claudiu Cicea,

Editura Economica, Bucuresti, 2003.

2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA – Gheorghe Valceanu, Vasile Robu,

Editura Economica, Bucuresti, 2005.

3. FLEXIBILITATEA ORGANIZATIEI – Cosmin Dobrin

Editura ASE, Bucuresti, 2005.

ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCUTENTIAL – Note de curs

Constantin Bagu, Bucuresti, 2006.

BUILDING THE FLEXIBLE FIRM. HOW TO REMAIN COMPETITIVE

Volberda H. W, Oxford University Press, New York, 1998.

SITUATIILE FINANCIARE ale S.C. Stratus - Mex S.R.L. Suceava pe anii

2004, 2005, 2006.

7 . www.bnr.ro – pentru aflarea cursurilor medii emise de Banca Nationala a

Romaniei

8 . www.mfinante.ro – pentru Raportarile Financiare ale principalilor concurenti

ai S.C. Stratus - Mex S.R.L.

9. Revista Capital