Combinarea si utilizarea factorilor de productie. Indicatori de exprimare a eficientei acestor procese

Combinarea si utilizarea factorilor de productie. Indicatori de exprimare a eficientei acestor procese

I)     Combinarea si utilizarea factorilor de productie.

Prin combinarea factorilor de productie  intelegem operatiunea tehnico-economica de unire a acestora, indeosebi a muncii si a capitalului, in vederea producerii de bunuri si a vanzarii lor cu scopul de a obtine profit (natura nu poate fi exclusa din nici o activitate, ea fiind cadrul, conditia generala a desfasurarii oricarei noi activitati!).

a)    La baza combinarii factorilor de productie se afla doua conditii:

Divizibilitatea lor - posibilitatea impartirii lor in unitati simple, omogene, fara a fi afectata calitatea lor;

Adaptabilitatea - acea proprietate a unui factor de productie de a se asocia cu un numar mai mare sau mai mic de unitati dintr-un alt factor de productie.

b)    Eficienta combinarii se calculeaza folosind indicatorii:

Productivitatea marginala a unui factor de productie (Wmgx) ce exprima aportul de productie obtinut (ΔQ)prin cresterea cu o unitate a factorului de productie X (Δx).

Wmgx = (Q1-Q0) / (X1-X0)

Vezi semnificatia simbolurilor in definitie.

Rata marginala de substitutie a doi factori (Rms) este cantitatea suplimentara dintr-un anumit factor (Δx) necesara pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor (! -Δy), astefen incat productia sa ramana constanta.

Rms = -(Δx)/(Δy)

Atentie! Rata marginala de substitutie este raportul invers al productivitatiilor marginale ale celor doi factori luati in calcul. Asadar:

Rms = Wmgy/Wmgx

Exemple si comentarii pentru intelegere.

II)    Gradul de productivitate si indicatorii sai.

Deciziile producatorului referitoare la sustinerea ofertei de bunuri se intemeiaza pe date economice, pe informatii contabile si pe evaluari despre cantitatiile produse si costurile lor. Costul este un parametru de fererinta pentru comportamentul producatorului al carui mobil direct consta in obtinerea de profit cat mai mare si mai sigur. Asadar, costul trebuie sa fie mai mic decat pretul de vanzare al bunurilor.

Costul de productie consta din totalitatea cheltuielilor efectuate si/sau care urmeaza sa fie efectuate, toate in expresie baneasca, de catre o firma pentru producerea si comercializarea de bunuri economice.

Componentele costului reflecta valoric toate consumurile de factori de productie, consumuri ce pot fi exprimate fizic sau valoric, in functie de natura factorului de productie consumat.

Atenti! La deosebirea dintre cost si consum!

Consumul de capital fix se poate exprima numai valoric prin amortizare (A).

A = Kf/Da

Unde:

Kf = valoarea capitalului fix, sau pretul sau de achizitie;

Da = durata de amortizare, adica numarul de ani in care se recupereaza valoarea capitalului fix.

Vezi aplicatiile de la cursul anterior!

Amortizarea poate fi exprimata ca o suma ce se recupereaza anual sau un procent anual din valoarea de achizitie.

Costul de capital circulant se poate exprima ata fixic, cat si valoric. Cantitatea de capital circulant consumata pentru a obtine o unitate dintr-un bun se numeste consum specific sau tehnologic. Acesta daca este exprimat in unitati fizice, naturale, permite efectuarea unor competitii utile intre producatori.

Exemple si comentarii...

Atentie! - luate impreuna, costurile cu amortizarea si cu capitalul circulant formeaza costurile materiale.

Cmat = A +Kc

Unde:

Cmat = costuri materiala;

A = amortizarea

Kc = costurile cu capitalul circulant.

Consumul factorului de productie munca poate fi exprimat atat in unitati fizice (numar de angajati, ore - om), cat si valoric prin salariile platite (cheltuieli salariale).

Consumul factorului natura se regaseste in orice activitate si poate fi exprimat numai valoric, prin ceea ce se plateste pentru a dispune de el (chirii, rente).

Functia de legatura dintre costul si volumul productiei distingem:

a)    Costuri fizice (CF) - nu depind de volumul productiei. Includ amortizarea, chirii, asigurari, cheltuieli de intretinere (iluminat, incalzire) si salariile personalului administrativ (numite si salarii indirecte);

b)    Costuri variabile (CV) - depind de volumul productiei, se modifica in acelasi sens, dar nu intotdeauna proportional.

Acestea includ cheltieli cu materii prime, cu combustibilul si energia folosite in productie, si cu cheltuielile personalului direct productiv (numite si salarii directe).

c)    Costul total (CT) insumeaza pe cele fizice si variabile.

CT = CF + CV

Costurile totale indiferent ca sunt fixe sau variabile, includ atat costurile de fabricatie, cat si pe cele de comercializare (de desfacere). Deci: CT = Cfabricatie + Cdesfacere

Exemple si comentarii...

Calculate dupa acest criteriu global (dependenta fata de nivelul productiei) costurile nu ofera o imagine relevanta asupra eficientei activitatii unei firme. De aceea trebuie sa calculam costul mediu, sau unitar.

a)    Costul fix mediu (CFM) CFM = CF/Q

-se prezinta graficul pe tabla, din care rezulta ca acest cost are o curba cu panta descrescatoare. Cand productia tinde catre infinit, CFM tinde asimptotic catre zero.

b)  Costul variabil mediu (CVM) CVM = CV/Q

Se completeaza si comenteaza graficul de pe tabla. Rezulta ca:

Cand costurile variabile cresc, sau scad proportional cu productia, CVM este constanta.

Daca CV creste mai repede fata de Q, atunci CVM creste;

Daca CV creste mai lent fata de Q, atunci CVM scade.

Comentati: ce se intampla atunci cand productia scade?

c)   Costul total mediu (CTM) CTM = CT/Q

Evolutia acestuia depinde, in principal, de evolutia lui CFM dar, atunci cand costurile variabile totale nu evolueaza proportional cu productia , intervine si evolutia lui CVM.

Aplicatie si comentarii pentru intelegere!!!

Un producator rational trebuie sa-si calculeze si costul marginal.

Costul marginal (Cmg) este suportul de cheltuieli variabile (cele fixe nu au variatie) antrenat de obtinerea unei unitati suplimentare produs si/sau serviciu.

Cmg = ΔCV/ΔQ

Atentie! - este foarte important pentru un producator rational sa stie care este raportul dintre CTM si Cmg, intrucat el va urmari sa minimizeze nivelul lui CTM. Acesta este minim atunci cand este egal cu cel marginal. Daca CTM = Cmg rezulta CTM este minim.

Grafic pe tabla si comentarii...