Industria metalelor pretioase

Industria metalelor pretioase

Aurul, acest rege al lumii minerale, raspandit in natura in special sub forma de aur nativ, este cel mai maleabil si ductil dintre metale si a fascinat umanitatea de la descoperirea sa, inca din neolitic, de unde si celebrul adagiu antic, auri sacra fames (foamea sfanta dupa aur), mai ales cand acesta devine etalon monetar in secolul VII i.Chr.

Istoricii amintesc despre cele mai vechi exploatari aurifere in Africa (Sudan, Egipt) in Extremul Orient (China) si apoi Orientul Mijlociu si Apropiat, si ulterior in Europa.

Aurul este foarte putin raspandit, atat in scoarta terestra, cat si in apa Oceanului Plantar. Mineralele de aur sunt putin numeroase, deoarece el apare frecvent nativ, mai rar in telururi, seleniuri si sporadic combinat cu stibiu si cu bismut.

Cele mai raspandite combinatii aurifere sunt:

. aur nativ (Au); Cu (74-99,9%), Au (2-14%), Ag (5-20%);

. electrum (Au, Ag); Cu (73.5%), Au (20,4%), Ag

. silvanit (Au, Ag); Cu (24,1 - 29,8%), Au (9,1-13,4%), Ag;

. petzit (Ag₃Au,Te₂); Cu (19-25,4%), Au (41,3-45,3%), Ag

la care se mai adauga calaverit (AuAgTe₂), magyagit (Pb₅AuTeSb₄) si maldonit (Au₂Bi). In legatura cu continutul de metal, in zacamintele primare aurul este de cel putin 3g/t, in aluviuni 0,lg/t, iar in cazul zacamintelor mai mari pana la 2g/t.

Tipuri de zacaminte principale care contin aurul sunt:

. zacaminte de metasomatism de contact (raspandire limitata, in sulfuri, inclusiv in unele structuri din muntii Banatului);

. zacaminte hidrotermale, cele mai raspandite zacaminte aurifere de pe glob, indeosebi sub forma de filoane. Cele mai cunoscute zacaminte fiind in Rusia (muntii Urali), in Brazilia (Morro Velo), Canada (Ontario), India (Kolar), Australia (Kalgoorlie), S.U.A. (Mother Lode, Colorado).

. zacamintele aluvionare, desi putin raspandite acopera circa 20% din productia mondiala. Asemenea exploatari se fac din Rusia (Amur), S.U.A. (California, Alaska), Brazilia (Minas Gerais), Ghana s.a.

. zacamintele metamorfozate, au cea mai mare importanta economica, acopera circa 50% din productia de aur a lumii. Sunt cunoscute marile zacaminte din Africa de Sud (Witwatersand), valorificate atat pentru aur cat si pentru uraniu, sau cuartitele feruginoase aurifere din Brazilia (Minas Gerais).

Productia mondiala anuala de aur este de circa 1800 t si se realizeaza indeosebi de catre unele state africane. Astfel, cel mai mare producator mondial este Africa de Sud (circa 600t anual), in exploatarile din Transvaal (gigantul zacamant de la Witwatersrand), cat si la Welcom si Kerksdorp, acest stat fiind cel mai mare exportator de aur de pe glob.

Se remarca, de asemenea, prin productii ridicate Zimbabwe (zacamantul Bulawayo), Ghana, Congo, Sierra Leone si Guineea.

Pe locul doi la productia mondiala de aur se afla Rusia (in Siberia Centrala si de Est, in bazinele fluviilor Lena si Kolama, in Transbaikalia) si statele musulmane: Uzbekistan si Kazahstan (impreuna, aceste state produc anual circa 300 t aur).

Al treilea producator de aur de pe glob sunt S.U.A. (aproape 300 t anual) cu importante exploatari in Dakota de Sud (in muntii Black Hills), in Utah (zona Marelui Lac Sarat), in Alaska si California.

In afara acestor mari producatori evidentiem Australia (care a dominat mult timp productia mondiala de aur), cu importante exploatari in Australia de Vest (Kalgoorlie), in Queensland si New South Wales.

In arealul apropiat mentionam Papua-Noua Guinee (zacamantul din insula Bougainville). Canada detine, de asemenea, un rol important in productia de aur (23 t anual), datorita exploatarilor din scutul canadian de la Thunder Bay si South Porcupine in Ontario, dar si din provinciile Quebec si Manitoba.

In sfarsit in productia de aur se mai remarca unele state asiatice Japonia (exploatari in insulele Hokaido si Honshu), Filipine (insula Luzon), India (Kolan-Mtsore).

In Europa, productii mai mari inregistreaza Germania (10 t. anual), Suedia, Franta si Romania, iar din America Latina se detaseaza Mexic, Peru si Nicaragua.

Pietele cele mai importante pentru aur se afla la Londra, Zürich, Dubay, Al Kuwait, Singapore si Hong Kong; cel mai mare exportator este Africa de Sud, iar importator S.U.A. Din productia anuala 70% se tezaurizeaza in banci, 20% in industrie iar 10% in bijuterii.

Argintul, cel mai alb dintre metale si cel mai stralucitor (cand nu este oxidat), prezinta o maleabilitate si ductibilitate mai redusa ca aurul, dar primul loc in ceea ce priveste conductibilitatea termica si electrica. Are utilizari diverse, de la monetarie, aliaje, electronica si electrotehnica, pana la medicina sau chimie.

Argintul este mult mai raspandit decat aurul, se gaseste in 50 de minerale, dintre cele mai cunoscute mentionam:

. argintul nativ (Ag) - Cu 100%), Ag;

. argentit (Ag₂S) - Cu (87,1%);

. proustit (Ag₃AsS₃) - Cu (65,4%);

. pirargirit (Ag₃SbS₃) - Cu (59,9%)

. pearceit, polibazit, stefanit, miargirit sau tetraedit.

In general, argintul se exploateaza in comun, alaturi de alte metale (Pb, Zn, Cu). Tipurile genetice de zacaminte cele mai cunoscute sunt de origine hidrotermala asociate cu vulcanismul tertiar.

Uneori, argintul este intalnit sub forma de filoane (Ontario - Canada), Nevada - S.U.A., Potosi - Bolivia, Fresnillo - Mexic. Alteori argintul este extras din zacamintele de Pb si Zn (Freiburg - Germania, Idaho - S.U.A., Santa Eulalia - Mexic, muntii Oas - Tibles in Romania).

Rezervele mondiale de argint sunt apreciate la circa 900.000 t. Cele mai importante rezerve se afla in sistemul Cordilierei americane, in Mexic (Hidalgo, Fresnillo, Zacatecas si Guanajuato), in S.U.A. (Muntii Stancosi, la Coeur d'Alene), Canada (Mayo) si in Peru (Cerro de Pasco, Iunin). Alte rezerve importante sunt cantonate in Federatia Rusa (in muntii Altai), in Australia (in statul New South Wales la Broken Hill) si Germania (in muntii Harz).

Productia mondiala de argint este estimata la circa 14.000 t. anual si este realizata in principal in Mexic (2500 t.), Rusia (1600 t), Canada, S.U.A. (circa 1200 t.), Peru, Chile, Bolivia, Australia, Japonia, s.a. In Romania, argintul se exploateaza impreuna cu alte neferoase din Apuseni, muntii Banatului si muntii vulcanici Oas - Tibles din Carpatii Orientali.

Platina este un metal extrem de rar, descoperit in 1835 in Columbia, numit si argint mic, alaturi de alte metale cu care formeaza aliaje naturale: osmiu, iridiu, paladiu, rhodiu si rutheniu.

Rezervele de platina sunt foarte mici (circa 9000 t.), principalele minerale care includ si platina sunt: polixen, iridiu osmic, newianskit, platino-paladiu, sperrylit si cooperit. Continutul minim al minereului exploatabil, este de 2-5 g/t pentru zacamintele primare si pana la 0,5g/t in aluviuni.

Tipurile genetice de zacaminte sunt de origine lichid-magmatica (Urali, Transvaal), hidrotermale (Indonezia) si aluviuni (Alaska, Columbia si Urali).

Cele mai importante exploatari se realizeaza din Federatia Rusa (peninsula Kola, muntii Urali), Africa de Sud (Rustenburg in provincia Transvaal), Canada (Sudbury), S.U.A. (Alaska), Columbia (Atrato) si Australia.

Anual se produc intre 90-100 t., care se utilizeaza in diverse scopuri.