Analiza statica a echilibrului financiar - Albalact

Capitolul I Prezentare Albalact SA

Istoric

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privata apoi 100%.

In anul 2004, ALBALACT SA decide sa intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De altfel, lactatele pentru copii si familie era un segment foarte putin "exploatat", cu o oferta destul de saraca.

In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-a lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul "Bunatate de Lapte". Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca mijloc fundamental de comunicare a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA iese din randul micilor producatori locali de lactate si ajunge in primii 5 jucatori de pe piata, crescand cu peste 30%  consumul de lapte ambalat UHT din Romania.

In anul 2005, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca Fulga. Este vorba despre produsele "Bunatati cu lapte" - 4 sortimente de lapte cu ciocolata si arome de fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic.

In urma unei investitii in valoare de 2 mil. Euro in linii de ambalare Tetrapak, in 2006, lanseaza in luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut) sub brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene.

Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata romaneasca, fiind fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare.

In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena. Aceasta investitie, de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu.
   
Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie 2007, gama de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise.
In aprilie 2007, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin lansarea iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale ALBALACT din culturi lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuti drept extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase, au consistenta cremoasa si bucati mari de fructe.

In septembrie 2007 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fara intreruperi si fara probleme.
Compania Albalact are peste 500 de angajati, peste 3500 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga si Zuzu Albalact mai comercializeaza unt, iaurt si smantana sub marca omonima 'De Albalact'

Management

Raul Ciurtin este presedintele companiei de lactate Albalact Alba Iulia si in acelasi timp este unul dintre oamenii de afaceri de succes din Romania, care a adus o fabrica mica in topul primilor cinci producatori de pe piata nationala a lactatelor, in numai 5 ani.

Structura actionariatului

Ciurtin Petru - 49,20%

Ciurtin Petru Raul - 14,32%

Alti actionari - 36,48%

Proiecte - Ferma Albalact

Constant preocupat pentru obtinerea unui lapte de inalta calitate, ALBALACT SA detine din 2004 propria ferma de vaci amplasata in localitatea Vaidei, judetul Hunedoara.
Dupa achizitionarea acesteia in 2005  s-a facut primul import  de  animale  224  de  capete  de  cea  mai  buna  genetica  din  Austria  si  Germania..

A urmat un amplu proces de modernizare conform standardelor UE atat in ceea ce priveste sala de muls dotata cu echipamente DeLaval, dar si in ceea ce priveste utilajele si echipamentele agricole necesare desfasurarii unei activitati performante. Concomitent, s-a trecut la extinderea si dezvoltarea acesteia, astfel incit azi sunt 46 de salariati  care  se  ocupa  de  obtinerea  a  aprox  10.500  L de lapte/zi  de  foarte buna  calitate de  la  un  efectiv  de  animale  de  917 capete - 487 vaci cu lapte, 93 junici, 337 tineret femel.

Ca  structura  a  raselor ferma de la Vaidei detine: 11% FV  (Baltata), 25% BV (bruna), 64% HV (holstein), ceea ce asigura o productia  medie  este  de  25 l  pe  cap/ zi. Recordul fermei  este  de  54  de litri pe  cap/zi/vaca. Misiunea fermei este de a asigura in fiecare zi un lapte de calitate astfel incat sa asiguram gustul proaspat al produselor Albalact. De aceea, laptele obtinut  este  de  clasa  A  cu  o  medie  de  15.000  a NTG (numar  total de  germeni)  si  o  grasime  de  4%. Trebuie mentionat ca  laptelele  de  clasa  A  conform normelor  UE  trebuie  sa  aiba  un  NTG  mai  mic  de  100 000.

Capitolul II Analiza dinamicii si structurii patrimoniului

Bilantul financiar

Pentru a putea analiza dinamica si structura patrimoniului s-a intocmit bilantul financiar pornind de la informatiile prezentate in bilantul contabil. Activele au fost ordonate pe termene de lichiditate iar pasivele in functie de exigibilitate efectuandu-se anumite corectii. Acestea se refera la :

• Cheltuielile de constituire si cheltuielile in avans au fost considerate active fictive - non valori, si au fost eliminate din active, diminuandu-se cu aceeasi suma si capitalurile proprii
• Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt justificate si sunt incluse la datoriile pe termen scurt datorita probabilitatii de scadenta sub 1 an
• Veniturile in avans au fost asimilate capitalurilor proprii
• Datoriile pe termen scurt au fost impartite in datorii de exploatare pe termen scurt si datorii financiare curente.

Din analiza bilantului financiar putem trage urmatoarele concluzii:

• Activele pe total s-au aflat in crestere in toti cei 3 ani analizati, crescand in proportii de 76% din 2005 in 2006 si peste 100% in 2007 fata de 2006.
• Imobilizarile necorporale inregistreaza de asemenea cresteri spectaculoase de peste 200% in cei 3 ani. Dintre IN concesiile brevetele si alte imobilizari necorporale detin ponderea de 100%
• Imobilizarile corporale cresc deasemenea foarte mult in procente, insa in ritm mai scazut decat cele necorporale. Procentele de crestere din 2005 in 2006 si respectiv 2006 in 2007 se situeaza la valori aproximativ constante de 72%
• Firma nu inregistreaza imobilizari financiare
• Activele circulante cresc in proportii asemanatoare cu IC de 70%
• Dintre activele circulante cresterile cele mai importante le inregistreaza disponibilitatile banesti
• Capitalurile permanente au crescut in procente foarte mari de la un an la altul si anume cu 81% in 2006 si 123% in 2007.
• Dintre elementele capitalului permanent cresteri importante inregistreaza capitalurile proprii,   in special pe seama cresterii capitalului social .
• Rezultatul reportat inregistreaza o tendinta de scadere, din 2005 pana in 2007, mai importanta in 2007 fata de 2006, de 72%
• Rezultatul exercitiului este in crestere in 2006 fata de 2005 cu 92% insa in 2007 scade brusc cu aproape 50%
• Datoriile pe termen mediu si lung cresc cu 55% in 2006 insa in 2007 fata de 2006 cresc sensibil cu un procent de 1%. In cadrul acestora ponderea de 100% o detin imprumuturile din obligatiuni in 2005, in 2006 si 2007 firma apeland si la credite bancare.
• Datoriile pe termen scurt cresc in cei 3 ani , cu 60% in 2006 si cu 50% in 2007.
• Datoriile de exploatare pe termen scurt inregistreaza in 2006 o crestre importanta 82%, urmand ca in 2007 sa realizeze o scadere de 6%
• In cadrul datoriilor financiare curente , firma inregistreaza valori in anii 2005 2007 prin contractarea de credite pe termen scurt, in 2006 valoarea acestora fiind egala cu 0.

Analiza dinamicii si structurii activelor

Analiza dinamicii si structurii patrimoniului cu ajutorul ratelor de structura a elementelor de activ se realizeaza prin datele calculate in urmatorul tabel:

Graficele privind structura activelor totale si a activelor circulante se gasesc in cadrul anexelor.

Rata activelor imobilizate a cunoscut o dinamica diferita si opusa in functie de anii de comparatie. Observam o crestere cu 1% din 2005 in 2006, ponderea activelor imobilizate in activele totale creste, insa prin compararea anului 2006 cu 2007 aceasta rata inregistreaza scaderi - desi activele imobilizate au crescut intr-un ritm accentuat (de 76%) cresterea a fost devansata de cresterea activcelor totale pe ansamblu (105%).  

Prin compararea indicelui rezultatelor cu rata activelor imobilizate observam ca cea din urma este in totii anii mai mare, insa diferenta nu este semnificativa, de maxim 6 procente.

Rata imobilizarilor necorporale se gaseste la un nivel scazut de sub 1% din totalul activelor imobilizate, lucru apreciat ca normal tinand cont de domeniul de activitate. In cadrul imobilizarilor necorporale concesiunile brevetele si licentele detin o pondere de 100%, nivelul celorlalte active de acest gen fiind egal cu 0 in toti cei 3 ani analizati.

Observam o usoara crestere din 2005 in 2007 a ponderii imobilizarilor necorporale in totalul imobilizarilor, pana la nivelul de 1,35% in 2007.

Imobilizarile corporale detin ponderea cea mai mare in totalul activelor imobilizate, de la 99,66% in 2005, o usoara scadere in 2006 la 99,25% pana la nivelul de 98,65% in 2007. Nivelul ridicat al acestei rate este justificat de faptul ca intreprinderea desfasoara activitati ce necesita un proces tehnologic complex.

In 2005 si 2006 ponderea cea mai mare in cadrul imobilizarilor corporale o detin instalatiile si masinile. In 2006 insa ponderea acestora desi este mai mare decat a celorlalte imobilizari corporale, scade drastic fata de 2005, pana la nivelul de 48%. Acest lucru este in favoarea imobilizarilor in curs, care ating nivelul de 24%, cea mai mare pondere din toti cei 3 ani analizati.

In 2007 observam o crestere seminificativa a ponderii terenurilor si constructiilor in totalul imobilizarilor corporale, in acelasi timp insa cu scaderea ponderii instalatiilor tehnice si masinilor si a imobilizarilor in curs.

Nivelul ratei imobilizarilor financiare este la nivelul 0 in toti cei 3 ani analizati.

Putem trage concluzia ca firma se axeaza mai mult pe dezvoltarea capitalului ethnic (lucru demonstrat de ponderea mare a imobilizarilor corporale) in defavoarea unei dezvolatrii externe neexistand activitati de plasare a capitalului excedentar in afara firmei.

Ponderea activelor circulante in totalul activelor se gaseste la un nivel de aprox 30% in 2005 si 2006, in 2007 ponderea acestora crescand la 41% lucru demonstrat prin accentuarea activitatii desfasurate. In 2006 fata de 2005 desi activele circulante cresc cu 176% cresterea acestora este devansata de cresterea foarte mare a activelor pe ansamblu.

Pentru desfasurarea unei activitati eficiente se impune cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante, in conditiile realizarii cifrei de afaceri cel putin la nivelul perioadei de baza. In 2007 activele circulante cresc intr-un ritm mult mai mare decat activele totale.

Observam ca rata stocurilor se gaseste la valori normale pentru domeniul de activitatate insa in scadere pe cei 3 ani, desi volumul de activitate creste. Acest lucru se explica printr-o durata mare a ciclului de exploatare.

Ca si aspect negativ observam ca in anul 2007 fata de 2006 desi rata este in scadere, indicele de crestere al stocurilor devanseaza cresterea cifrei de afaceri.

In cadrul stocurilor ponderea cea mai mare o detin materiile prime in anii 2005 si 2006, iar in 2007 ponderea cea mai mare o au produsele finite si marfurile.

Datorita ponderii mari inregistrata de rata produselor finite si marfurilor ar putea aparea dificultati in vanzare.

Rata creantelor cunoaste scaderi de la un an la altul lucru apreciat ca pozitiv avand in vedere si cresterea vanzarilor. Desi termenul de incasare clienti creste sensibil in 2007 fata de 2006, datorita cresterii volumul de activitate, scaderea acestei rate este apreciata pozitiv. Tot ca pozitiva este apreciata si ponderea creantelor comerciale aproape de 100% in totalul creantelor.

Gradul net de asigurare cu disponibilitati se gaseste la acelasi nivel cu cel brut datorita faptului ca nu avem imobilizari financiare pe termen scurt. Observam ca in anul 2005 nivelul acestor rate se gaseste aproximativ in limitele general acceptate ca fiind eficiente de 5% respectiv 1.5% ca referinte maxime. In urmatorii ani insa aceste valori sunt cu mult depasite datorita cresterii foarte mari, atat in marime absoluta cat si relativa a disponibilitilor, indicii de crestere depoasind cu mult indicii de crestere a activelor circulante respectiv totale. Acest lucru poate fi apreciat ca nefavorabil in conditiile in care presupunem ca aceste disponibilitati au ramas nefructificate si nu au fost investite, nici in activitatea curenta nici prin active financiare pe termen scurt.

Analiza dinamicii si structurii capitalurilor

Ratele de structura a capitalurilor la firma Albalact sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Rata stabilitati financiare se situeaza la un nivel ridicat reflectand caracterul permanent al finantarii activitatii, si astfel se creeaza un grad ridicat de stabilitate in finantare.

Totodata nivelul acestei rate comparat cu rata imobilizarilor se situeaza la un nivel superior, apreciat pozitiv. Observam ca in 2005 si 2006 marja intre cele doua rate este destul de scazuta insa se apreciaza ca pozitiva cresterea acestora in timp.

Cresterea se explica in principal prin majorarea capitalului social, cu preponderenta in anul 2007 si prin contractarea unor imprumuturi pe termen lung, atat din obligatiuni (2005) cat si de la institutiile de credit (2006,2007).

Rata datoriilor pe termen scurt se situeaza la un nivel normal in jurul valorii de 30%, aflat in scadere apreciat ca pozitiv. In cadrul acestor datorii pe termen scurt, rata datoriilor financiare oscileaza de la nivelul de 10% in 2005, 0% in 2006 (ca urmare a achitarii datoriilor financiare pe termen scurt) crescand insa brusc in 2007 ca urmare a contractarii unui credit pe termen scurt. In cadrul celor 3 rate componenete, ponderea cea mai mare o detine rata datoriilor comerciale iar acest lucru este favorabil pentru desfasurarea activitatii.

In anii 2006 si 2007 nivelul ratei autonomiei globale se situeaza la un nivel satisfacator, insa in anul 2005 nivelul de sub 30% este apreciat negativ. Prin compararea cu rata activelor imobilizate, observam ca doar in anul 2007 nivelul acesteia este superior imobilizarilor.

In anii 2005 si 2006 rata autonomiei financiare la termen se situeaza la un nivel nesatisfacator, intr-o situatie nefavorabila privind riscul de insolvabilitate. Este apreciata ca pozitiva totusi, tendinta de crestere in timp, ajungand pana la nivelul satisfacator de 75% in 2007.

Rata de indatorare globala inregistreaza un nivel ridicat in 2005 in defavoarea ratei autonomiei financiare globale. In 2006 se situeaza la nivelul optim de 66%, scazand in 2007 pana la 40%. Acesta rata are tendinta de scadere ca urmare a rambursarii din creditele contractate.

Rata de indatorare la termen calculata in functie capitalurile permanente cat si de capitalurile proprii, se situeaza la nivel normal doar in anul 2007. Nivelul acestor 2 rate in 2005 si 2006 semnifica existenta unor datorii pe termen lung mai mari decat capitalul propriu, apreciat ca negativ din perspectiva unei banci.

Analiza capitalului investit pe baza elementelor de pasiv urmareste structura capitalului investit dupa 2 criterii : exigibilitatii si dupa forma de proprietate.

Calculul capitalului investit este redat in tabelul urmator:

Capitalul investit cunoaste o crestere de-a lungul a celor 3 ani analizati, cu 46% din 2005 in 2006 respectiv 173% in 2007 fata de 2006. Analiza capitalului investit se va face pe baza elementelor de activ si pasiv si se vor calcula ratele capitalului investit.

In ceea ce priveste rata capitalului investit si rata datoriilor financiare, observam ca firma dispune de o stabilitate mare, insa acest lucru se reflecta si in costuri mari, sursa de finantare fiind scumpa. Cele doua rate sunt complementare. Observam ca nivelul de stabilitate cel mai ridicat este in 2007 iar cel mai scazut in 2006.

Ponderea capitalului investit permanent in cadrul totalului capitalui investit se apropie de 100% in 2005 si 2007 iar in 2006 este chiar 100% datorita inexistentei datoriilor financiare curente.

Datoriile financiare curente se situeaza la un nivel de 4% in 2005, nu exista in 2006, iar in 2007 cresc pana la nivelul de 10% ca urmare a contractarii de credite pe termen scurt.

Autonomia capitalului investit este o rata in urcare datorata cresterii intr-un ritm superior al capitalului propriu fata de capitalul investit, sugerand o rentabilitate crescuta a activitatii.

Indatorarea globala a capitalului investit este o rata in scadere de la nivelul de 64% in 205 pana la 25% in 2007, reflectand o pondere in scadere a capitalului imprumutat in capitalul investit.

Totodata nivelul apropiat al ratei de indatorare la termen a capitalului investit fata de indatorarea globala seminifica faptul ca in totalul capitalului imprumutat ponderea cea mai mare o detin imprumuturile pe termen mediu si lung.

Acest lucru este valabil pentru anul 2005 si 2006. In 2007 cresc imprumuturile pe termen scurt iar nivelul celor doua rate este diferit, indatorarea la termen situandu-se la un nivel mai scazut de 15% fata de 25% indatorarea globala.

Ponderea activelor imobilizate in capitalul investit se situeaza la un nivel ridicat, ceea ce duce la concluzia ca are loc o investire a resurselor disponibile.

In 2005 si 2006 ponderea disponibilitatilor in capitalul investit se situeaza la un nivel normal, insa in 2007 situatia este apreciata ca negativa ponderea acestora fiind de 24%, exista disponibilitati banesti ramase neutilizate si care nu produc.

Capitolul III Analiza statica a echilibrului financiar

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii

Realizarea echilibrului se manifesta in tendinta si cunoaste atat momente de echilibru cat si de dezechilibru. Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv important pentru organizatie iar acest lucru este valabil atunci cand exercitiul financiar se termina cu o trezorerie neta pozitiva. In cazul Albalact obiectivul este atins in 2 din cei 3 ani analizati, si anume 2006 si 2007.

Calculul privind ratele de lichiditate si solvabilitate se regaseste in tabelul de mai jos:

Pentru a aborda echilibrul financiar incepem analiza printr-un studiu static si anume analiza lichiditatii si a solvabilitatii.

Lichiditatea patrimoniala caracterizeaza capacitatea firmei de a-si onora la termen obligatiile scadente pe termen scurt. Pentru caracterizarea acestei lichiditati se studiaza 3 rate.

Lichiditatea generala este cea mai folosita si exprima masura in care creditorii sunt achitati pe seama activelor ce se transforma in lichiditati, pana ce datoriile ajung sa devina scadente.

Nivelul lichiditatii generale depaseste pragul limita de 100% in toti din cei 3 ani analizati fapt ce demonstreaza ca firma Albalact reuseste sa isi achite datoriile cu usurinta.

Rata este in crestere lucru apreciat de asemenea pozitiv. In anul 2007 ajunge la nivelul de aproape 200% ceea ce inseamna ca nivelul activelor circulante este de doua ori mai mare decat datoriile curente caror trebuie sa le faca fata firma, ceea ce poate insemna o oarecare imobilizare de fonduri; firma dispune de disponibilitati suficiente ba chiar mai multe decat are nevoie pentru a-si onora obligatiile.

Lichiditatea curenta denumita si testul acid, exclude in calculul activelor circulante valoarea stocurilor , care deseori se dovedesc a fi activele cele mai putin active. Nivelul acestei rate nu se gaseste la nivelul optim in niciunul din cei 3 ani analizati. Daca in 2005 si 2006 ia valori de 63% respectiv 72%, deci sub nivelul de 80% considerat drept minim, in anul 2007 valoare depaseste cu mult nivelul cinsiderat maxim de 100%. Si din analiza acestei rate in anul 2007 rezulta detinerea de disponibilitati cu mult peste necesarul de a face fata obligatiilor banesti.

Lichiditatea imediata se gaseste la un nivel foarte scazut in anii 2005 si 2006 cu mult sub nivelul optim de 20% considerat minim, si anume 6% in 2005 si 15% in 2006, ceea ce reprezinta o capacitate mica a firmei de rambursare rapida a datoriilor exigibile imediat. Situatia se prezinta insa cu totul altfel in 2007 cand nivelul acestei rate este de 93% cu mult peste nivelul maxim de 30% considerat optim.

Valoarea ridicata a acestei rate semnifica o lichiditate ridicata, dar acest lucru nu este considerat intotdeauna un lucru pozitiv deoarece poate trage semnale si asupra unei proaste gestiuni a resurselor disponibile.

Se apreciaza ca pozitiva corelarea termnelor de plata a datoriilor cu cele de incasare a creantelor, care se situeaza la un nivel de aproximativ 41 de zile, asigurandu-se astfel echilibrul financiar si mentinerea lichiditatii.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata scadentelor cu surse proprii. Pentru determinarea solvabilitatii se determina 2 rate : solvabiliatea generala si cea patrimoniala.

Solvabilitatea generala cunoastea valorii in crestere de la 135% in 2005 la 250% in 2007. Situatie normala a solvabilitatii este in anul 2007 cand acest indicator depaseste valoarea de 200% considerata optima. In anii anteriori , desi in crestere, solvabilitatea nu se gaseste la valori satisfacatoare pentru a oferi siguranta creditorilor.

Solvabilitatea patrimoniala , cunoscuta ca rata autonomiei financiare se situeaza la valori normale , peste 30% doar in anii 2006 si 2007, de 33% respectiv 60%. Este apreciat ca pozitiv faptul ca aceasta rata este in crestere.

Analiza FR , NFR si T

Fondul de rulment reprezinta un indicator des folosit pentru a exprima surplusul de resurse pemanente peste valoarea activelor imobilizate. Firma dispune de fond rulment adica de o marja de securitate atunci cand resursele permanente sunt mai mari decat utilizarile permanente.

Din datele obtinute rezulta faptul ca fondul de rulment este pozitiv in cei 3 ani analizati, existand un surplus de resurse permanente care sa asigure finantarea activelor pe termen scurt, echilibrul financiar pe termen lung fiind asigurat. Acest indicator cunoaste valori in crestere de la un an la altul, de la un milion in 2005 la treizeci si unu de milioane in 2007. Cauzele care au stat la baza cresterii sunt cresterea capitalurilor permanente ca urmare a cresterii aportului actionarilor si cresterea datoriilor pe termen lung.

In ceea ce privetse formele fondului de rulment , acestea se impart in fondul de rulment propriu si fondul de rulment strain.

Fondul de rulment propriu, calculat ca diferenta intre capitalurile proprii si activele imobilizate, exprima excedentul capitalurilor proprii fata de activele imobilizate. In cazul Albalact fondul prorpiu inregistreaza valori negative in anii 2005 si 2006, valoarea activelor imobilizate neputand si acoperita prin capitalurile proprii.

Fondul de rulment strain exprima partea din datoriile pe termen mediu si lung care depaseste valoarea activelor imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante. Acest fond strain are valori pozitive in toti cei 3 ani analizati, ceea ce exprima faptul ca firma utilizeaza resursele dobandite de la creditorii financiari pentru a-si finanta activele circulante, deci activitatea curenta. Desi in anul 2007 fondul propriu inregistreaza valori pozitive , valoarea fondului strain se situeaza cu mult peste aceasta valoare.

Analiza fondului de rulment se realizeaza si prin intermediul ratelor.

Rata finantarii imobilizarilor reprezinta in fact o exprimare a fondului de rulment in marime relativa. Kper> AI in toti cei 3 ani, rezulta un fond de rulment pozitiv. Nivelul ratei se gaseste peste 100% in toti cei 3 ani analizati.

Finantarea imobilizarilor prin capital propriu masoara proportia in care activele imobiliate sunt finantate prin capital propriu. In toti cei 3 ani valorile acestui indicator sunt sub limita de 80% ceea ce inseamna ca firma si-a finantat o mare parte din activele imobilizate prin imprumuturi. Se apreciaza ca pozitiva tendinta de crestere a acestei arte de la 38% in 2005 la 102% in 2006.

Acoperirea capitalurilor investite se gaseste la un nivel de 98% in 2005 si la un nivel de peste 100% in 2006 si 2007. Daca in anul 2005 pentru finanatrea activelor imobilizate si a necesarului de fond de rulment se poate apela si la credite pe termen scurt, in 2006 si 2007 exista in surplus de lichiditati.

Ponderea fondului de rulmetn in capitalurile permanente inregistreaza valori sczute in anii 2005 si 2006, in timp ce in 2007 un nivel putin cam mare de 26% poate semnala unele deficiente in utilizarea resurselor.

In ceea ce priveste rata de finantare a activelor circulante, acestea nu sunt acoperite decat in proportii relativ mici de catre fondul de rulment, 7% in 2005 si 11% in 2006. In 2007 aceasta proportie insa ajunge la nivelul de 50% , nivel considerat mai mult ca suficient.

Rata de finantare a stocurilor este de 19% in 2005, 33% in 2006 si ajunge la un nivel de 203% in 2007, nivel considerat ca mult mai mare decat necesitatile normale de finantare a stocurilor (2/3).

Rata de acoperire a NFR se gaseste in anul 2005 la nivelul de 67% un nivel satisfacator. In 2007 fondul de rulment a asigurat o finantare integrala a necesarului de fond de rulment si o mare parte din trezoreria de activ.

Rata de finantare a cifrei de afaceri se gaseste la un nivel foarte scazut de 6 respectiv 9 in 2005 si 2006, cu mult sub perioada considerata normala intre 30 si 90 de zile. In 2007 situatia revine la normal firma inregistrand o rata de 73 de zile.

In ceea ce priveste strategia firmei in privinta fondului de rulment in perioada studiata aceasta se incadreaza in strategia optimala pentru anul 2005 si cea defensiva pentru anii 2006 si 2007.

In 2005 se inregistreaza o trezorerie negativa , se apeleaza la credite pe termen scurt pentru finantarea necesarului de fond de rulment, insa aceasta politica nu este foarte riscanta avand in vedere faptul ca NFR este acoperit in proportie de 67% de catre FR (deci peste 50% ca prag minim). Totodata firma dispune de levierul financiar pozitiv , rata rentabilitatii economice este mai mare decat nivelul ratei dobanzii. In 2006 si 2007 firma este in pozitie defensiva in privinta fondului de rulment acesta fiind in crestere ajungand sa acopere NFR in proportie de 203% in 2007. Desi firma dispune de o marja de securitate ridicata , acest FR are si un cost de oportunitate ridicat, iar acest lucru se reflecta in rezultatele scazute ale indicatorilor financiari.

Necesarul de fond de rulment poate fi definit ca reprezentand acele capitaluri pe care firma le detine pentru finantarea stocurilor si a decalajelor temporare dintre plata furnizorilor si incasarea creantelor de la clienti.

In anul 2005 valoarea NFR este de 1.541.233 , in scadere la -445.059 in 2006. In 2006 firma se afla in situatia in care exista un surplus de resurse de exploatare in raport cu necesitatile de finantare, situatie apreciata ca nefavorabila.

In 2007 cresterea  NFR este justificata prin crestrerea cifrei de afaceri in procente de 51%.

Analiza NFR se realizeaza si prin intermediul unor rate: rata NFR si rate de finantare a NFR prin T.

Rata necesarului de fond de rulment se prezinta cu valori de 9 zile in 2005 si 33 de zile in 2007. In 2007 situatia este normala pentru firma, insa in 2005 valoarea de 9 zile este insuficienta , situandu-se cu mult sub valoarea de 30 de zile consdierata minima.

Analiza trezoreriei nete este legata de activitatea financiara pe termen scurt realizata de firma. Pentru a face fata nevoilor financiare pe termne scurt firma trebuie sa dispuna de o trezorerie poztiva.

Aceste obiectiv este realizat in 2 din cei 3 ani analizati. In anul 2005 firma inregistreaza o trezorerie negativa , ce poate semnala o stare de dezechilibru financiar pe termne scurt, fiind nevoita sa apeleze la imprumuturi pe termne scurt.

In anii 2006 si 2007 firma inregistreaza o trezorerie pozitiva, adica dispune de suficiente lichiditati pentru a acoperi fara probleme datoriile pe termne scurt, conferindu-i o autonomie financiara sporita. Insa in 2007 nivelul ridicat al trezoreriei afecteaza performantele financiare datorita costului de oportunitate mare.

In functie de nivelurile inregistrate de NFR FR si T putem trage urmatoarele concluzii privind echilibrul financiar al intreprinderii.

In anul 2005 atat FR cat si NFR sunt pozitive cu NFR mai mare ca FR ceea ce duce la o trezorerie negativa. Firma dispune de un echilibru realtiv stabil. Firma degaja un FR pozitiv dar care desi acopera in totalitate imobilizarile nu permite finantarea decat a unei parti din NFR , firma fiind nevoita sa apele la credite pe termen scurt. Firma apeleaza la cresterea FR, dupa cum se observa din datele din 2007 pentru a ajunge la o echilibrare a situatiei, astfel incat sa nu mai depinda de creditele pe termen scurt.

In anul 2006 firma dispune de un excedent de resurse plasat necorespunzator, rezultand intr-o gestiune proasta a trezoreriei , prin bani nevalorificati.

In anul 2007 firma dispune de un echilibru financir stabil, insa aceasta trebuie sa fie de durata si sa se mentina pe o perioada mai lunga de timp pentru a putea a aprecia ca pozitiv echilibrul. Mai mult avand in vedere nivelul trezoreriei care este foarte ridicat se apreciaza ca resursele sunt utilizate necorespunzator, FR de rulment ajungand in final sa finanteze T. Daca aceste resurse ajung sa fie plasate fie pe termen scurt sau lung, echilibrul mentinut in timp se apreciaza ca pozitiv si benefic pentru firma.

Capitolul IV Analiza ratelor de gestiune

Analiza rotatiei elementelor patrimoniale care ca obiectiv stabilirea timpului necesar parcurgerii tutror stadiilor circuitului economic de catre capitalurile angajate de firma. Analiza se bazeaza pe ratele de gestiune sau rotatie. Ratele de gestiune exprima eficienta cu care sunt utilizate activele si capitalurile firmei stand la baza caracterizarii voitezei de rotatie a acestora

Analiza ratelor de gestiune a capitalurilor

Pentru firma analizata se vor calcula numarul de rotatii si respectiv durata in zile a unei rotatii pentru urmatoarele elemente de pasiv: capital permanent, capital propriu, capital investit, datorii totale, datorii pe termen mediu si lung, pe termne scurt, datorii fata de furnizori si datorii financiare curente.

Rata de rotatie a capitalului permanent exprima numarul de rotatii realizate de capitalul permanent pe parcursul unui an, rata ce se gaseste la un nivel normal de 2 rotatii in anii 2005 si 2006 , scazand in 2007 la un nivel de 1.29.

Rata de rotatie a capitalului propriu se situeaza peste nivelul minim de 2 rotatii in anii 2005 si 2006, de 5.6 repspectiv 4.1 rotatii. In anul 2007 rotatia cunoaste o scadere la 1.7 rotatii, avand loc o incetinire a vitezei de rotatii.

Rata de rotatie a capitalului investit are aceeasi semnificatie ca si primele 2 rate, cu nivel peste 2 rotatii in 2005 si 2006 si de 1.26 rotatii in scadere, in 2007.

Rata de rotatie a datoriilor totale se situeaza sub nivelul minim de 4 rotatii pe an, si anume in cazul firmei Albalact datoriile se reinnoiesc prin cifra de afaceri la un interval de aproximativ 180 zile in toti cei 3 ani. Nivelul acestei rate depinde in mod hotarator de termenele de plata ale datoriilor si de structura acestora.

In cazul datoriilor pe termen mediu numarul de rotatii creste in toti cei 3 ani , de la 3.35 rotatii in 2005 la 5.32 rotatii in 2007, datorita cresterii mai rapide a cifrei de afaceri decat a datoriilor pe termen mediu si lung.

Rata de acoperire a riscurilor masoara numarul de ani necesar pentru rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung, de la 3.23 in 2005 pana la 2.47 in 2007.   Se apreciaza ca pozitiva tendinta de scadere a acestei arte.

Rata de rotatie a datoriilor pe termen scurt se situeaza la un nivel satisfacator de aproximativ 5 rotatii pe an. Se apreciaza insa ca negativa tendinta de scadere a numarului de rotatii.

Termenul mediu de plata al furnizorilor exprima numarul mediu de zile de creditare pe care firma il obtine de la furnizorii sai, si acesta se gaseste la un nivel de 12.84 zile in 2006 in usoara crestere in 2007 la 13.44. Se apreciaza ca negativa situatia in care firma obtine termene de incasare a creantelor cu mult peste termenele de plata, si mai exact de 33 zile.

Analiza ratelor de gestiune a activelor

Viteza de rotatie a activelor este caracterizata prin numarul de ciluri pe care acestea le parcurg. Nu totae activele sunt imobilizate pentru aceeasi perioada de timp, in functie de natura lor gasim cicluri financiare lungi in cazul activelor imobilizate si cicluri financiare scurte in cazul activelor circulante.

Cele mai importante rate de rotatie ale activelor totale si imobilizate sunt:

Rata de rotatie a activelor totale exprima eficienta utilizarii acestora. Deoarece firma nu inregistreaza valori in crestere inseamna ca pentru a obtine aceleasi venituri firma trebuie sa creasca volumul activelor existente sau sa obtina venituri mai scazute cu acelasi volum de active disponibile.

Rata de rotatie a activelor imobilizate si a activelor corporale inregistreaza o tendinta asemanatoare, de scadere de la 2.17 respectiv 2.18 in 2005 pana la 1.74 respectiv 1.77 in anul 2007.

Rata de uzura a IC ofera informatii privind starea tehnica a mijloacelor fixe, si se apreciaza pozitiv valoarea de aproximativ 0.2 in cei 3 ani, valoare situata in intervalul optim de  0 - 1.

Numarul de ani necesari pentru recuperarea investitiei daca se foloseste acelasi regim de amortizare este de 13 respectiv 10 ani. Se apreciaza pozitiv tendinta de scadere a termenului.

Rata de modernizare a IC se apreciaza pozitiv datorita tendintei de crestere din 2006 in 2007.

Rata scoaterilor din functiune se situeaza ca valori sub rata de modernizare ceea ce inseamna ca firma a inlocuit o serie de imobilizari scoase din functiune avand loc o dezvoltare a activitatii firmei.

Viteza de rotatie a activelor circulante exprima eficienta cu care sunt folosite materialele in activitatea firmei. Accelerarea vitezei de rotatie are implicatii pozitive asupra rezultatelor indicatorilor financiari

Numarul mediu de rotatii ale AC scade din 2005 de la valoarea de 5.67 la 3.62 in 2007, avand loc o incetinire a vitezei de rotatie. Acest fapt este pus in evidenta si de cresterea duratei medii in zile a unei rotatii de la 64 de zile in 2005 la 100 de zile in 2007.

Numarul mediu de rotatie al stocurilor este de asemenea in scadere de la 15 roatii in 2005 la 13 rotatii in 2007, avand loc o incetinire a vitezei de rotatie. Durata medie a unei rotatii a stocurilor creste sensibil de la 24 de zile la 27 in 2007.

Deoarece stocurile au o structura eterogena , pentru a obtine o imagine fidela analiza se efectueaza si pe elementele componente: materii prime, productie neterminata, produse finite.

Durata unei rotatii a materiilor prime se pastreaza la un nivel constant de 12 zile in cei 2 ani analizati, insa pentru acuratetea datelor se calculeaza si durata medie de imobilizare a materiile prime pe baza cheltuielilor cu materiile prime si materialele, spre deosebire de cifra de afaceri in cazul anterior. Se observa astfel o imobilizare a materiilor prime de 21 respectiv 20 de zile.

Durata de rotatie si imobilizare a productiei neterminate se gaseste la un nivel scazut de aproximativ 3 zile , datorita domeniului de activitate al firmei analizate.

Cu ajutorul acestor ratelor durata de rotatie a produselor finite si durata de imobilizare a produselor finite se analizeaza eficienta activitatii de desfacere, produsele finite fiind stocate in intreprindere intre 9 si 11 zile, in 2006 respectiv 2007.

Termenul mediu de incasare atat al creantelor clienti cat si a creantelor in total este in crestere cu o zi de la un an la altul, lucru apreciat ca negativ. Prin compararea acestui termen cu termenul mediu de plata a furnizorilor din nou se descopera o situatie negativa.

Ciclul de conversie al stocurilor reprezinta intervalul de timp dintre momentul achizitionarii materiilor prime si momentul vanzarii produselor finite, interval in crestere de la 24 zile in 2006 la 27 in 2007.

Ciclul de conversie al numerarului masoara intervalul de timp ce trebuie acoperit de catre intreprindere fie pe seama creditelor pe termen scurt fie pe seama surselor permanente. Se apreciaza ca negativa situatia de crestere a acestui interval de la un an la altul, 39 zile in 2006 si 43 zile in 2007.

Concluzii - Analiza SWOT

Puncte tari

. Cifra de afaceri in crestere.

. Numar ridicat de clienti

. Albalact incepe sa faca bine branding si, concomitent, se concentreaza pe crestere cantitativa urmarind sa-si dezvolte capacitatea de productie

. Politica de promovare eficienta

. Într-o masura ridicata materia prima este asigurata din surse proprii.

Puncte slabe

. Grad mare de indatorare.

. Indicatori de rentabilitate in scadere.

. Ameliorare sensibila a nivelului profitului net, si al ratelor de rentabilitate, constituie principalele capitole la care firma mai are de lucrat in continuare

Oportunitati

. Crestere sectoriala importanta in ultimii ani.

. Diversificarea gamei de produse pe baza de lapte.

. Pentru a-si continua ascensiunea, Albalact va trebui sa repete succesul pe care brandul Fulga l-a inregistrat in sectorul laptelui UHT, fie extinzand brandul pe alte categorii de produse lactate, fie dezvoltand branduri noi. In caz contrar, compania va deveni o tinta de achizitie usoara in urmatorii cativa ani.

Amenintari

. Concurenta tot mai acerba.

. Masurile impuse de UE la producatorii individuali va duce la cresterea pretului materiei prime.