Banca Europeana de Investitii (BEI)

Banca Europeana de Investitii (BEI)

E institutia finantatoare a UE infiintata in 1958 prin Tratatul de la Roma.

Actionarii Bancii sunt statele membre UE, iar contributia e calculata in functie de PIB-ul fiecarui stat.

Banca contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finantari pe termen lung pt. proiecte specifice cu respectarea normelor prudentiale bancare si in stransa cooperare cu comunitatea bancara.

Principalul organism de conducere al BEI e Consiliul Guvernatorilor din care fac parte ministrii desemnati de statele membre, de regula ministrul Finantelor.

Consiliul Guvernatorilor stabileste politicile de creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare din afara UE si numeste membrii Cons. Director si ai Comitetului de Administratie.

BEI promoveaza si finanteaza obiectivele stabilite prin politicile UE si implementeaza in mod concret Agenda Lisabona si initiativa Inovare 2010, document care promoveaza dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.

BEI poate sa finanteze pana la 50% din valoarea unui proiect, de regula cofinantand investitiile impreuna cu alte banci, intre care Banca Europeana pt. Reconstructie si Dezvoltare.

In prezent BEI a devenit cea mai importanta sursa de finantare a proiectelor noilor state din UE fiind, insa, implicata si in regiunea Balcanilor.

Aproape ½ din sumele imprumutate vizeaza domeniul transporturilor.

Incepand din 1990 Banca a decis sa acorde imprumuturi si statelor din Europa Centrala si de Est.

In perioada de preaderare BEI a acordat imprumuturi pt.finantarea sectoarelor transporturilor, mediului inconjurator, serviciilor si industriei, educatiei, sanatatii si IMM-urilor.

BEI activeaza in afara UE pe baza unor protocoale financiare incheiate cu state din zona Mediteranei, Asia, Am. Latina, Africa, Caraibe si Pacific.

Pe plan european, BEI finanteaza in mod prioritar urmatoarele programe:

1. coeziunea economiei si socialului in cadrul UE

2. programul Inovare 2010

3. retelele de transport transeuropene TEN

4. protectia mediului inconjurator si calitatea vietii

5. programele referitoare la IMM

Dupa aderare, Romania va deveni actionar al BEI si va nominaliza un reprezentant in Cons. Guvernatorilor si un nr. de membri pt.celelalte organe de conducere.

In ultimii ani principalul rol al BEI fata de Romania a constat in sustinerea pregatirii de aderare prin finantarea unor proiecte din urmatoarele sectoare: transport, telecomunicatii, energie, utilitati municipale, IMM.

In Romania portofoliul BEI cuprinde credite acordate atat sectorului public, cat si sectorului privat.

Pt.a accelera procesul de aderare si, ulterior, de aderare a Rom. in UE, Banca si-a propus cresterea activitatii de creditare vizand acele domenii pe care le va considera apte sa determine cresterea competivitatii economiei Romaniei.

Principalele proiecte de transport in care e implicata BEI in prezent sunt:

-reabilitarea caii ferate pe Coridorul Pan-European 4

-reabilitarea infrastructurii rutiere pe Coridorul Pan-European 6

-finalizarea autostrazii in zona Cernavoda-Constanta

In domeniul mediului inconjurator BEI finanteaza in parte instalatia de epurare a apei de la Glina precum si alte proiecte de infrastructura promovate de comunitatile locale.

Cheltuielile publice

Cheltuielile publice= modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.

Marimea Ch. pub. Difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala.

Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza Ch privind urmatoarele domenii principale:

social

cercetare-dezvoltare

apararea nationala

Ch pt.functionarea aparatului de stat

Ch cu caracter economic

A)Clasificarea administrativa

1.organica-grupeaza Ch pub.dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a acestora

2.functionala-grupeaza Ch pub.dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare

B)Clasificarea economica

1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, Ch pub. se impart in:

a)Ch pub.reale sau negative= o parte din V national (ex. Ch militare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.)

b)Ch pub.economice sau pozitive= avansul din V national pt. investitii si dezvoltare

c)Ch pub.neutre= acele Ch care nu influenteaza V national; reprezinta mai mult o categorie teoretica pt.ca in practica Ch se incadreaza efectiv fie in categoria celor reale, fie economice.

2.

a)Ch de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Ch pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari)

b)Ch pub.de transfer= sume acordate cu titlu nerambursabil (ex. ajutoare, indemnizatii, pensii etc.)

c)Ch de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice cu caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie publica si, uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii)

C)Dupa caracterul Ch publice de a fi permanente sau incidentale, ele se impart in:

1.Ch pub. ordinare

2.Ch pub.extraodinare

D)Dpdv juridic:

1.Ch cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice)

2.Ch cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare)

E)Dpdv al intinderii in timp:

1.anuale

2.multianuale

In practica bugetara Ch se sintetizeaza de regula in structura lor economica:

Ch curente (ex. Ch de personal, Ch de materiale, subventii, rezerve etc.)

Ch de capital

Imprumuturi

Rambursari de credite

I.      Ch in domeniul social

Intra:

1.     Ch pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman)

2.     Ch pt.sanatate

3.     Ch pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala etc.

1.Finantarea Ch pt.invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor si altele.

Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.

Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale:

capitalul tangibil

capitalul intangibil

In capitalul tangibil sunt incluse Ch suportate de familie si de societate pt.dezvoltarea individului in perioada copilariei.

Capitalul intangibil reuneste Ch de instruire, educatie, asistenta sociala propriu-zisa.

2.Ch pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de mobilul urmarit prin asistenta medicala.

Sist.de asig.soc. presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau pers.defavorizate.

Pt.prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc servicii medicale profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si servicii medicale curative.

In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei sarcinii, urmarirea dezvoltarii copilului si controale periodice cu analize gratuite.

Ch medicale curative: servicii medicale de urgenta, tratamente chirurgicale, procedurile de recuperare etc.

Sist. public acorda pensii pt.limita de varsta, pensii anticipate, de invaliditate si pensii de urmas.

De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati in sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de sanatate.