Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice

Acasa » afaceri » economie » finante banci

Fiscalitate – test grila

1. Finantele reprezinta:

a.	stiinta procurarii veniturilor necesare familiilor si a modului de utilizare (cheltuire) a acestora
b.	stiinta procurarii veniturilor necesare statului si a modului de utilizare (cheltuire) a acestora
c.	stiinta procurarii si cheltuirii banilor de fiecare persoana fizica si juridica

2. Finantele publice reprezinta:

a.	stiinta incasarii banilor publici (de la populatie) si a cheltuirii acestora in interes public (al tuturor cetatenilor), pentru realizarea de bunuri publice (in folosul tuturor)
b.	stiinta incasarii banilor si a cheltuirii acestora in interes personal pentru realizarea de bunuri proprietate personala
c.	modul in care se folosesc banii de catre Banca Nationala

3. Finantele stabilesc:

a.	regulile si principiile dupa care statul isi procura, administreaza si intrebuinteaza veniturile, banii publici
b.	regulile si principiile dupa care fiecare persoana fizica isi procura, administreaza si intrebuinteaza veniturile, banii personali
c.	regulile si principiile dupa care fiecare persoana juridica isi procura, administreaza si intrebuinteaza veniturile, banii publici

4. Obiectul de studiu al finantelor il constituie, in principal:

a.	regulile si principiile de obtinere a veniturilor necesare statului pe calea impozitelor; regulile si principiile de cheltuire in interes public (in folosul tuturor) a banilor publici, a banilor obtinuti de la populatie pe calea impozitelor
b.	veniturile si averea persoanelor fizice
c.	veniturile si averea persoanelor juridice

5. Bunurile publice sunt acele bunuri care:

a.	pot fi dobandite pe piata (se vand, se cumpara si se negociaza pe piata);
b.	sunt satisfacute pe seama unor activitati/servicii organizate de sectorul privat, contracost;
c.	nu pot fi dobandite pe piata (nu se vand, nu se cumpara si nu se negociaza pe piata); sunt satisfacute pe seama unor activitati/servicii organizate de stat; consumul acestora este oferit gratuit, individual si neconcurential intregii comunitati, indiferent de dorinta unora de a achizitiona, sau nu, aceste bunuri.

6. Contribuabil este:

a.	orice persoana fizica sau juridica supusa unui impozit, care datoreaza un impozit
b.	orice persoana fizica sau juridica
c.	orice persoana fizica sau juridica cu datorii la banca

7. Din momentul in care o persoana fizica sau juridica datoreaza un impozit, aceasta persoana capata calitatea de:

a.	persoana majora, care are dreptul la munca
b.	„datornic fata de stat”, de „persoana care datoreaza impozit statului”, numita in termeni fiscali „contribuabil”
c.	cetatean al statului respectiv

8. O persoana fizica sau juridica poate sa aiba calitatea de

a.	contribuabil „incasator”, contribuabil „creditor”, contribuabil „incasator si creditor”
b.	contribuabil „finantator”, contribuabil „creditor”, contribuabil „finantator si creditor”
c.	contribuabil „suportator”, contribuabil „platitor”, contribuabil „platitor si suportator”

9. Contribuabil „suportator” este

a.	persoana care datoreaza impozit statului, dar nu ea este cea care il plateste direct si personal
b.	persoana care nu datoreaza si nu plateste impozit statului
c.	persoana care datoreaza impozit statului, dar pe care nu il plateste

10. Contribuabil „platitor” este:

a.	persoana care are obligatia de a calcula si de a-si plati creditele la banca
b.	orice persoana care efectueaza plati, cand vrea, dupa cum vrea si catre cine vrea
c.	persoana care are obligatia legala de a calcula, de a retine (in general, prin „stopaj la sursa”), si de a vira (in termenul si conditiile prevazute prin lege) impozitele datorate de el, de alte persoane fizice si/sau juridice, sau de el si de alte persoane fizice si/sau juridice

11. Contribuabil „platitor si suportator” este

a.	persoana care are obligatia de a plati creditele la banca si de a suporta dobanzile
b.	orice persoana care efectueaza plati, cand vrea, dupa cum vrea si catre cine vrea
c.	persoana care are dubla calitate, atat de contribuabil „suportator”, cat si de contribuabil „platitor”

12. Sarcina de a obtine „veniturile necesare functionarii statului” revine finantelor publice prin functia:

a.	de a emite legi de catre Parlament
b.	de a cheltui bani de catre Guvern
c.	de constituire (de strangere) a veniturilor bugetului de stat

13. Veniturile bugetului de stat (numite si resursele financiare publice) se distribuie, se repartizeaza (sub forma de cheltuieli bugetare) persoanelor fizice si juridice in scopul

a.	de a avea din ce trai fara a munci
b.	satisfacerii unor nevoi economice si sociale, personale si de interes general
c.	indeplinirii sarcinilor primite de la Uniunea Europeana

14. Redistribuirea inseamna:

a.	stimularea in munca a celor cu momente geniale de incompetenta
b.	a imparti din nou, a reimparti, intr-un proces continuu, permanent, ceea ce a fost deja repartizat in faza initiala, respectiv in procesul de constituire a veniturilor bugetare
c.	impartirea din nou a veniturilor care nu au fost impartite, intrucat acestea au fost consumate

15. Procesul de redistribuire (de reimpartire) a veniturilor si averilor trebuie privit ca un proces prin care

a.	se ia din venitul celor saraci pentru a se da celor saraci
b.	se ia din venitul celor saraci pentru a se da celor bogati
c.	se ia din venitul celor bogati pentru a se da celor saraci

16. Prin aplicarea unor masuri rationale de redistribuire se obtin:

a.	multiple si importante efecte negative, pe plan economic si social
b.	multiple si importante efecte pozitive, pe plan economic si social, precum eliminarea saraciei; asigurarea unei armonii, a „pacii sociale” dintre cei bogati si cei saraci; infaptuirea statului bunastarii sociale etc.
c.	cresteri deosebit de mari ale inflatiei

17. Confuziile dintre notiunile de impozit, taxa si tarif sunt generate:

a.	chiar de prevederile legale in vigoare care nu respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite
b.	de faptul ca intre aceste notiuni nu exista nici o deosebire
c.	de neincasarea veniturilor la bugetul de stat din impozite si taxe

18. Elementul esential, decisiv, care face distinctia intre un impozit si o taxa, il constituie:

a.	lipsa sau existenta unui serviciu (a unei contraprestatii) in schimbul obligatiei bugetare platite
b.	caracterul benevol, facultativ, in plata impozitelor
c.	impozitele sunt reglementate de Banca Nationala, iar taxele de sindicate

19. Intre 'impozit' si 'taxa':

a.	nu exista nici un fel de deosebiri
b.	exista deosebiri esentiale, de neconfundat, atat din punct de vedere semantic (al sensurilor cuvintelor), cat si din punct de vedere al continutului lor economic, al interpretarii fiscale
c.	nu sunt cunoscute in fiscalitate asemenea notiuni

20. Impozitul reprezinta:

a.	un venit obtinut de cei care nu muncesc
b.	plata obligatorie stabilita prin lege pe care cetatenii, institutiile etc. o varsa din veniturile lor la bugetul statului
c.	plata facultativa, benevola, pe care o face fiecare cand doreste sa ajute statul

21. Impozitele au aparut:

a.	din dorinta oamenilor de a plati impozite
b.	din necesitatea obtinerii, de catre stat, a fondurilor necesare pentru asigurarea bunurilor publice, precum apararea tarii, ordinea publica, educatia, invatamantul, sanatatea, protectia sociala, combaterea poluarii etc.
c.	din necesitatea societatilor comerciale de a-si spori veniturile

22. Impozitul reprezinta:

a.	un venit al persoanelor sarace primit sub forma de ajutoare sociale
b.	plata (1) baneasca, (2) obligatorie, (3) generala, (4) nerambursabila si (5) fara obligatia din partea statului la o contraprestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice si juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de stat, in cuantumul si la termenele precis stabilite prin lege
c.	plati efectuate de catre persoanele fizice si juridice pentru procurarea unor bunuri necesare

23. Impozitele se stabilesc:

a.	de catre Banca Nationala
b.	prin licitatie de catre Ministerul Finantelor
c.	in functie de veniturile obtinute, averea detinuta si structura produselor si serviciilor consumate

24. Plata impozitelor:

a.	se face in functie de cum are bani fiecare
b.	este reglementata prin lege si este obligatorie pentru toti cetatenii
c.	este obligatorie pentru toate persoanele care au un venit mai mare decat salariul minim pe tara

25. Impozitul este direct atunci cand:

a.	cel care il suporta cunoaste direct si nemijlocit marimea acestuia
b.	cel care il suporta merge direct la organul fiscal pentru a-l plati
c.	se plateste direct de cel care il suporta, spre exemplu, de salariat

26. Denumirea de impozit “direct” vine de la faptul ca un asemenea impozit:

a.	duce direct la tinta, de-a dreptul la cel care il datoreaza, fara ocolisuri: cei care obtin (sau urmeaza sa obtina) un venit sau o avere stiu dinainte, anticipat, ca datoreaza impozit pe acestea, avand chiar posibilitatea (daca se pricep) sa-si calculeze singuri impozitul datorat
b.	cel care il suporta (spre exemplu, salariatul) merge direct la organul fiscal pentru a-l plati
c.	se plateste direct de cel care il suporta, spre exemplu, de salariat

27. Notiunea de impozit “direct” provine de la faptul ca cel ce are de platit un asemenea impozit:

a.	ia cunostinta “direct” si din timp (inainte de termenul de plata), de materia impozabila (venitul sau averea supusa impozitarii), de cotele de impozit prevazute prin lege, de modul de calcul al impozitului, de impozitul datorat si termenele de plata
b.	cel care il suporta (spre exemplu, salariatul) merge direct la organul fiscal pentru a-l plati
c.	se plateste direct de cel care il suporta, spre exemplu, de salariat

28. Impozitul pe profit =

a.	dividendele x cota de impozit pe profit
b.	profitul neimpozabil x cota de impozit pe profit
c.	profitul impozabil x cota de impozit pe profit

29. Impozitul pe dividende =

a.	profitul impozabil x cota de impozit pe dividende
b.	dividendele brute x cota de impozit pe dividende
c.	dividendele impozitate x cota de impozit pe dividende

30. Impozitul pe venit =

a.	venitul impozabil x cota de impozit pe profit
b.	venitul impozabil x cota de impozit pe venit
c.	venitul neimpozabil x cota de impozit pe venit

31. In materie de impozite, prin “indirect” trebuie inteles faptul ca aceste impozite:

a.	sunt platite cand vrea, dupa cum vrea si in ce suma vrea fiecare
b.	nu exista notiunea de impozite indirecte
c.	afecteaza veniturile populatiei in mod “indirect”, pe ocolite, fara a fi vazute, intrucat sunt „invizibile”, sunt ascunse in pretul produselor si in tariful serviciilor

32. Denumirea de impozite “indirecte” provine de la faptul ca acestea:

a.	'sunt nominale”, se stabilesc “direct pe persoana
b.	nu exista notiunea de impozite indirecte
c.	'nu sunt nominale”, nu se stabilesc “direct pe persoana”

33. Impozitele indirecte sunt impozite:

a.	nu exista notiunea de impozite indirecte
b.	stabilite pe cheltuieli, pe consum, sunt impozite care se platesc atunci cand banii sunt cheltuiti
c.	platite indirect

34. Impozitul pe salarii:

a.	se retine din venitul salariatului, care este adevaratul „suportator” (al impozitului), dar plata se face de angajatorul sau, care are calitatea de „platitor” al impozitului
b.	se retine din venitul angajatorului, care este adevaratul „suportator” (al impozitului), dar plata se face de salariatii sai, care au calitatea de „platitori” a impozitului
c.	se retine si se plateste direct de salariat, care are si calitatea de „platitor” al impozitului

35. La impozitele indirecte, cei care le suporta efectiv si in mod real din veniturile lor sunt:

a.	cei care cumpara produsele supuse acestora, adica populatia, cetatenii
b.	cei care vand produsele supuse acestora
c.	cei care obtin venituri neimpozabile

36. In fiecare tara, are loc si impozitarea cheltuielilor, a consumului, prin aplicarea de:

a.	impozite indirecte
b.	impozite directe
c.	impozite pe venit

37. Aplicarea impozitelor indirecte a fost si este impusa de necesitatea:

a.	reducerii consumului: de produse si servicii care dauneaza grav sanatatii fizice si mintale a consumatorilor si de vicii si de lux ostentativ; sporirii veniturilor bugetare
b.	reducerii consumului la produse si servicii prea mult consumate de populatie
c.	reducerii veniturilor bugetare

38. Impozitele indirecte au un dublu scop:

a.	procurarea necesarului de venituri bugetare, care nu pot fi asigurate numai pe calea impozitelor directe; franarea consumului si a importului unor bunuri si servicii din partea populatiei
b.	sporirea veniturilor populatiei si diversificarea impozitelor
c.	reducerea veniturilor bugetare si sporirea veniturilor populatiei

39. Impozitele indirecte prezinta neajunsul ca:

a.	genereaza cote progresive de impunere, afectand mai mult veniturile persoanelor bogate, fata de cele ale persoanelor sarace
b.	genereaza cote regresive de impunere, afectand mai mult veniturile persoanelor sarace, fata de cele ale persoanelor bogate
c.	genereaza cote fixe de impunere, afectand mai mult persoanele fara venituri decat pe cele cu venituri

40. Procentual, partea din venit preluata la buget pe calea impozitelor indirecte detine o pondere:

a.	mult mai mare in veniturile totale ale persoanelor bogate, fata de cele ale persoanelor sarace
b.	mult mai mare in veniturile totale ale persoanelor sarace, fata de cele ale persoanelor bogate
c.	mult mai mica in veniturile totale ale persoanelor sarace, fata de cele ale persoanelor bogate

41. Impozitele indirecte genereaza cote de impozitare:

a.	progresive: pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit aferente se reduc in aceeasi masura
b.	regresive: pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit aferente se reduc in aceiasi masura
c.	fixe: pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit aferente se reduc in aceeasi masura

42. Impozitele indirecte (care sunt cuprinse in suma fixa pe unitatea de produs) genereaza:

a.	o mare echitate fiscala in randul contribuabililor: cei bogati devin tot mai bogati, iar cei saraci ajung tot mai saraci
b.	cresterea veniturilor populatiei
c.	o mare inechitate fiscala in randul contribuabililor: povara fiscala este invers proportionala cu marimea veniturilor

43. Impozitele indirecte, avand un preponderent caracter regresiv al cotelor de impozitare, conduc la:

a.	cele mai mari echitati in randul contribuabililor
b.	cele mai mari satisfactii in randul contribuabililor
c.	cele mai mari inechitati in randul contribuabililor

44. Capitatia este:

a.	nu exista un impozit cu denumirea de capitatie
b.	un impozit stabilit in cota procentuala
c.	impozitul in suma fixa pe o persoana sau impozitul pe cap de locuitor

45. In literatura de specialitate, capitatia este prezentata:

a.	ca sistemul de impozitare cel mai echitabil deoarece acesta tine seama de marimea venitului, de marimea averii, si de situatia personala a contribuabilului
b.	nu exista un impozit cu denumirea de capitatie
c.	ca sistemul de impozitare cel mai inechitabil deoarece acesta nu tine seama nici de marimea venitului, nici de marimea averii, si nici de situatia personala a contribuabilului

46. Impunerea in suma fixa pe unitatea de masura se intalneste cel mai frecvent in cazul:

a.	accizelor si al impozitelor si taxelor locale
b.	impozitului pe salariu
c.	impozitului pe venit

47. Prin art. 162 din Codul fiscal al Romaniei se prevede, pentru anii 2009 si 2010, un nivel al accizei de 750 € pentru fiecare hectolitru de alcool pur vandut de producatori. Un producator de alcool pur a vandut, in luna august 2008, cantitatea de 1.000 hl. de alcool pur. Ce accize datoreaza pentru cei 1.000 hl. de alcool pur vanduti?

a.	1.000 €
b.	750 €
c.	750.000 €

48. Pentru terenurile proprietate privata ale persoanelor fizice si/sau juridice, se datoreaza:

a.	taxa pe teren
b.	accize pe teren
c.	impozit pe teren

49. Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, se datoreaza:

a.	impozit pe teren
b.	accize pe teren
c.	taxa pe teren

50. Pentru anul 2007 s-a prevazut, prin Codul fiscal ca, pentru autoturisme, impozitul se stabileste avand in vedere: a) baza de impozitare: „in lei/an/200 cm3 sau fractiune”; b) impozitul, in suma fixa: 7 lei, pentru fiecare grupa de 200 cm3 sau fractiune din aceasta. Cat este impozitul pentru un autoturism cu capacitatea cilindrica de 1.500 cm3?

a.	56 lei
b.	21 lei
c.	65 lei

51. Impunerea in cota procentuala consta in faptul ca:

a.	pentru aceeasi categorie de venit, toti contribuabilii sunt impusi cu aceeasi suma fixa, in lei, de impozit
b.	pentru aceeasi categorie de venit, toti contribuabilii sunt impusi cu aceeasi cota de impozit
c.	pentru acelasi de venit, contribuabilii sunt impusi cu sume diferite, in lei, de impozit

52. In conditiile aplicarii impunerii in cota procentuala, impozitul =

a.	venitul impozabil – venitul neimpozabil
b.	venitul impozabil x cota de impozit
c.	venitul impozabil x cota de impozit in lei

53. La o societate comerciala, profitul impozabil (Pf.iz.) = 10.000 euro. Cota de impozit pe profit (C.iz.pf.) = 16 %. Impozitul pe profit (Iz.pf.) =

a.	160 euro
b.	1.600 euro
c.	nu datoreaza impozit pe profit

54. Valoarea de inventar a unei cladiri = 1.000 euro. Cota de impozit din valoarea cladirii = 1,5%. Impozitul pe cladiri =

a.	nu datoreaza impozit
b.	1.500 euro
c.	15 euro

55. Impunerea in cota procentuala (unica), prezinta neajunsul ca:

a.	toti contribuabilii, indiferent de marimea venitului, indiferent de puterea lor contributiva, sunt obligati sa plateasca aceeasi cota de impozit
b.	este greu de aplicat
c.	nu prezinta neajunsuri

56. Impunerea in cote procentuale progresive, sau impozitul procentual progresiv, consta in faptul ca:

a.	ia o cota mai mare din venitul unei persoane, pe masura ce venitul creste
b.	ia o cota mai mare din venitul unei persoane, pe masura ce venitul scade
c.	ia o cota mai mica din venitul unei persoane, pe masura ce venitul creste

57. In cadrul impunerii in cote procentuale progresive procentul de venit, platit sub forma de impozit:

a.	ramane neschimbat pe masura ce creste venitul
b.	scade pe masura ce creste venitul
c.	creste pe masura ce creste venitul

58. Prin Codul fiscal se prevede ca veniturile salariatului folosite pentru plata (1) contributiilor bugetare obligatorii, (2) minimului mijloacelor de subzistenta necesare lui si membrilor sai de familie, fara venituri si/sau cu venituri sub limita prevazuta de lege, exprimat prin notiunea de „deducere personala”, si (3) contributiilor sociale facultative:

a.	se supun impozitului pe venit
b.	se supun impozitului pe profit
c.	nu se supun impozitului pe venit

59. Din punct de vedere fiscal (al impozitarii ), notiunea de „deductibil” are sensul de:

a.	impozit „admis la scadere”, si se foloseste pentru impozitele care pot fi scazute din impozitul total in scopul determinarii impozitului final
b.	venit „admis la impozitare”, si se foloseste pentru veniturile scazute din cheltuielile totale in scopul determinarii cheltuielilor impozabile, adica a cheltuielilor din care se calculeaza impozitul
c.	venit „admis la scadere”, si se foloseste pentru platile / cheltuielile care indeplinesc conditiile prevazute prin Codul fiscal pentru a fi scazute din venitul total in scopul determinarii venitului impozabil, adica a venitului din care se calculeaza impozitul

60. Cheltuielile “deductibile” =

a.	contributia pentru pensie + contributiile pentru sanatate + contributiile pentru somaj + deducere personala + cotizatia sindicala + contributia la fondurile de pensii facultative
b.	toate retinerile facute unui salariat pe statul de plata
c.	orice cheltuieli efectuate de salariat pe baza de documente legale

61. Venitul impozabil =

a.	venitul total – cheltuielile “impozabile”
b.	venitul total – cheltuielile “deductibile”
c.	venitul neimpozabil – cheltuielile “deductibile”

62. Venitul brut din salarii =

a.	salariul de baza – alte venituri salariale
b.	salariul de baza + alte venituri salariale
c.	salariul de baza + impozitele

63. Baza lunara de calcul a contributiei pentru pensie, in cazul angajatilor, o constituie:

a.	venitul net realizat lunar
b.	venitul brut realizat lunar
c.	venitul impozabil realizat lunar

64. „Baza de calcul a unei contributii” reprezinta:

a.	ceea ce este scutit de la impozitare
b.	„impozitul din care se calculeaza” acea contributie
c.	„venitul din care se calculeaza” acea contributie

65. Pentru angajat, contributia pentru pensie, se calculeaza din:

a.	venitul brut realizat lunar, indiferent de conditiile de munca
b.	venitul impozabil
c.	venitul net realizat lunar, in functie de conditiile de munca

66. Baza de calcul a contributiei pentru sanatate este:

a.	venitul impozabil din salarii
b.	venitul net din salarii
c.	venitul brut din salarii

67. Baza de calcul a contributiei pentru somaj este:

a.	venitul impozabil din salarii
b.	venitul net din salarii
c.	venitul brut din salarii

68. Deducerea personala reprezinta:

a.	acel „minim din venitul unui salariat care este folosit pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta necesare lui si membrilor sai de familie, fara venituri sau cu venituri sub limita prevazuta de lege”
b.	acel „minim din venitul unui somer care este folosit pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta necesare lui si membrilor sai de familie, fara venituri sau cu venituri sub limita prevazuta de lege”
c.	nu exista o asemenea notiune

69. Deducerea personala trebuie inteleasa:

a.	ca „o facilitate fiscala”, ca „o inlesnire facuta” acordata salariatilor
b.	ca „o povara fiscala”, ca „o supraimpozitare” aplicata acelor salariati care consuma tigari si alcool
c.	nu exista o asemenea notiune

70. Deducerea personala se acorda:

a.	ca „o masura de protectie sociala” pentru salariatii cu venituri mici (sub limita prevazuta de lege), si pentru membrii lor de familie fara venituri sau cu venituri sub limita prevazuta de lege
b.	ca „o masura de protectie sociala” pentru someri cu venituri mici si pentru membrii lor de familie pensionari-someri
c.	numai pensionarilor-someri

71. Deducerea personala acordata unui salariat se compune din:

a.	deducere personala de baza si deducere personala suplimentara
b.	impozitul de baza si impozitul suplimentar
c.	toate contributiile si impozitele pentru care salariatul este scutit la plata

72. Deducere personala se acorda lunar:

a.	numai pentru veniturile din salarii la unitatea unde salariatul nu are contract de munca
b.	pentru orice venit si la orice unitate
c.	numai pentru veniturile din salarii, si numai la unitatea unde se afla functia de baza a salariatului

73. Deducerea personala reprezinta:

a.	o contributie scutita de la impozitare, care are sens si continut numai in legatura cu calculul impozitului pe veniturile din salarii ale somerilor
b.	un venit scutit de la impozitare, care are sens si continut numai in legatura cu calculul impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor
c.	un impozit scutit de la calculul contributiilor, care are sens si continut numai in legatura cu calculul impozitului pe veniturile din pensii

74. Deducerea personala reprezinta o suma de venit neimpozabil acordata salariatului in functie de:

a.	marimea venitului neimpozabil
b.	marimea venitului net lunar si numarul persoanelor aflate in intretinerea sa, indiferent de gradul de rudenie al acestora
c.	marimea venitului brut lunar, gradul de rudenie si numarul persoanelor aflate in intretinerea sa

75. Persoana in intretinere poate fi:

a.	sotul/sotia, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ai sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc nivelul deducerii personale a salariatului
b.	toate rudele salariatului, indiferent de grad de rudenie, de numar si de marimea veniturilor acestora
c.	orice persoana

76. Deducerea personala totala se acorda:

a.	oricarei persoane, indiferent de marimea venitului
b.	integral fiecarei persoane fizice care are calitatea de salariat cu un venit lunar brut de pana la limita prevazuta prin lege (de 1.000 lei inclusiv, in anul 2008), in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere
c.	numai somerilor

77. Pentru salariatii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000,01 lei si 3.000 lei inclusiv (in anul 2008), deducerile personale sunt:

a.	progresive (cresc pe masura ce venitul creste)
b.	neschimbate (nu se modifica pe masura ce venitul creste)
c.	degresive (se reduc pe masura ce venitul creste)

78. Salariatii – pensionari, indiferent ca sunt incadrati cu timp de munca partial sau integral, pe perioada nedeterminata sau determinata:

a.	pensionarii nu au dreptul sa mai lucreze
b.	nu beneficiaza de aceleasi drepturi ca orice alt salariat (nu beneficiaza de deducere personala)
c.	beneficiaza de aceleasi drepturi ca orice alt salariat, respectiv de deducere personala

79. Cotizatia sindicala platita lunar are regimul fiscal de:

a.	cheltuiala deductibila (admisa la scadere) la calculul venitului impozabil
b.	cheltuiala nedeductibila (neadmisa la scadere) la calculul venitului impozabil
c.	nu este reglementata prin Codul fiscal

80. Prin Codul fiscal:

a.	nu este reglementata cotizatia sindicala
b.	se limiteaza marimea cotizatiei sindicale lunare si/sau anuale deductibila la calculul venitului impozabil. Ca urmare, cotizatia sindicala este deductibila (admisa la scadere) limitat la calculul venitului impozabil
c.	nu se limiteaza marimea cotizatiei sindicale lunare si/sau anuale deductibila la calculul venitului impozabil. Ca urmare, cotizatia sindicala este deductibila (admisa la scadere) nelimitat la calculul venitului impozabil

81. Reducerea venitului impozabil, cu „contributia sindicala”, se acorda:

a.	numai o singura data, si numai de catre unitatea la care salariatul si-a declarat functia de baza
b.	nelimitat si la orice unitatea doreste salariatul
c.	numai salariatilor fara carte de munca

82. Cotizatia sindicala se poate plati:

a.	si la o unitate la care salariatul nu are functia de baza, dar aceasta nu mai este deductibila la calculul impozitului pe venitul din salarii
b.	dupa cum doreste salariatul, fiind deductibila la calculul impozitului pe venitul din salarii la orice unitate
c.	si de someri, dar numai din veniturile din salarii

83. Persoanele care nu au carnet de munca:

a.	beneficiaza de reducerea venitului impozabil salarial pentru cotizatia sindicala
b.	nu beneficiaza de reducerea venitului impozabil salarial pentru cotizatia sindicala
c.	platesc cotizatia sindicala dar numai la unitatea la care au functia de baza

84. Venitul impozabil, numit si „venit baza de calcul”, reprezinta:

a.	profitul din care se calculeaza impozitul, cu cota de impozit prevazuta prin lege
b.	dividendele din care se calculeaza impozitul
c.	venitul din care se calculeaza impozitul, cu cota de impozit prevazuta prin lege

85. Venitul impozabil, la unitatea la care salariatul are functia de baza =

a.	venitul brut + contributiile bugetare + deducerile totale
b.	venitul brut + contributiile bugetare – deducerile totale
c.	venitul brut – contributiile bugetare – deducerile totale

86. Venitul impozabil, la unitatea la care salariatul are functia de baza =

a.	venitul brut + contributiile bugetare + deducerea personala + cotizatia sindicala + contributia deductibila la fondurile de pensii facultative
b.	venitul brut – contributiile bugetare + deducerea personala + cotizatia sindicala + contributia deductibila la fondurile de pensii facultative
c.	venitul brut – contributiile bugetare – deducerea personala – cotizatia sindicala – contributia deductibila la fondurile de pensii facultative

87. Deducerile de venit, din venitul total, in vederea calcularii venitului impozabil (a venitului din care se calculeaza impozitul), includ:

a.	castigurile de la jocurile de noroc
b.	alocatia de stat pentru copii
c.	deducerea personala; cotizatia sindicala; contributia la fondul de pensii facultative

88. Pentru contributia la fondul de pensii facultative prin Codul fiscal:

a.	nu se limiteaza (plafoneaza) nivelul deductibilitatii
b.	se limiteaza (plafoneaza) nivelul deductibilitatii
c.	nu este reglementata aceasta contributie

89. Pentru cotizatia sindicala lunara:

a.	s-a stabilit o limita a deductibilitatii
b.	nu s-a stabilit o limita a deductibilitatii
c.	nu exista reglementari in Codul fiscal

90. Deducerea personala, cotizatia sindicala si contributia la fondul de pensii facultative se acorda salariatului:

a.	la orice unitate
b.	dupa cum vrea acesta
c.	numai o singura data, si numai la unitatea la care acesta are functia de baza

91. Deducerea personala, cotizatia sindicala si contributiile la fondul de pensii facultative nu se acorda, in nici o conditie si sub nici o forma:

a.	salariatilor cu un venit brut de peste 3.000 lei
b.	salariatilor care au fost sanctionati
c.	de mai multe ori unui salariat, si la o unitate la care salariatul nu are functia de baza (la care nu are carte de munca)

92. Venitul impozabil, la unitatea la care salariatul nu are functia de baza =

a.	= venitul brut – contributiile bugetare obligatorii
b.	= venitul brut + contributiile bugetare obligatorii
c.	= venitul brut

93. La acelasi venit brut, impozitul este mai mic la unitatea la care salariatul:

a.	nu are functia de baza
b.	are functia de baza
c.	lucreaza cu jumatate de norma

94. Din punct de vedere fiscal, diferenta dintre o unitate la care un salariat are functia de baza, si o unitate la care nu are functia de baza, consta in faptul ca:

a.	numai unitatea la care salariatul are functia de baza ii acorda reduceri ale venitului cu deducerile personale, cotizatia sindicala, si cu contributia la fondurile de pensii facultative
b.	numai unitatea la care salariatul are functia de baza ii acorda concediul medical
c.	numai unitatea la care salariatul are functia de baza ii acorda concediul de odihna

95. Cota de impozit pe salarii se aplica asupra:

a.	profitului
b.	dividendelor
c.	venitului impozabil corespunzator fiecarei surse de venit

96. Baza de calcul a impozitului pe salarii o constituie:

a.	profitul
b.	dividendele
c.	veniturile impozabile din salarii

97. Impozitul lunar se calculeaza si se retine:

a.	prin “stopaj la sursa”
b.	de la domiciliul salariatului
c.	dupa cum hotaraste organul de control fiscal

98. Impozitul pe salarii se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra:

a.	venitului brut, numit si venit total
b.	venitului impozabil, numit si venit baza de calcul
c.	venitului neimpozabil, numit si venit nefiscal

99. La locul unde se afla functia de baza, venitul impozabil =

a.	venitul brut + impozitul
b.	venitul brut + contributiile bugetare obligatorii + deducerea personala + cotizatia sindicala + contributiile la fondurile de pensii facultative
c.	venitul brut – contributiile bugetare obligatorii – deducerea personala – cotizatia sindicala – contributiile la fondurile de pensii facultative

100. Impozitul pe salarii =

a.	venitul brut x cota de impozit
b.	venitul impozabil x cota de impozit
c.	venitul net (efectiv incasat de salariat) x cota de impozit

101. La locul unde nu se afla functia de baza, venitului impozabil =

a.	venitul brut – contributiile bugetare obligatorii
b.	venitul brut + contributiile bugetare obligatorii + deducerea personala + cotizatia sindicala + contributiile la fondurile de pensii facultative
c.	venitul brut – contributiile bugetare obligatorii – deducerea personala – cotizatia sindicala – contributiile la fondurile de pensii facultative

102. La unitatea la care nu se afla functia de baza:

a.	salariatul beneficiaza de reducerea venitului impozabil cu (1) deducerea personala, (2) cotizatia sindicala, si (3) contributia la fondurile de pensii facultative
b.	salariatul nu beneficiaza de mai multe drepturi decat la unitatea la care nu se afla functia de baza
c.	salariatul nu beneficiaza de reducerea venitului impozabil cu (1) deducerea personala, (2) cotizatia sindicala, si (3) contributia la fondurile de pensii facultative

103. Impozitul este:

a.	egal la unitatea la care salariatul are functia de baza, cu cel de la unitatea la care nu are functia de baza
b.	mai mare la unitatea la care salariatul are functia de baza
c.	mai mare la unitatea la care salariatul nu are functia de baza

104. Venitul efectiv cuvenit, numit si rest de plata =

a.	venitul brut – contributia pentru somaj – contributia pentru pensie – contributia pentru sanatate – cotizatia sindicala – contributia la fondul de pensii facultative – impozitul
b.	venitul brut – deducerea personala
c.	venitul brut –impozitul

105. Contributiile bugetare salariale se datoreaza de fiecare angajator in functie de:

a.	marimea veniturilor brute din salarii ale angajatilor incadrati cu contract individual de munca
b.	numarul de salariati
c.	profitul unitatii

106. Contractul individual de munca se poate incheia:

a.	pe perioada: nedeterminata: nu se prevede perioada de timp pe care se incheie; determinata: de pana la 24 luni; cu timp de munca: integral: de 8 ore pe zi; partial: pana in opt ore pe zi
b.	dupa cum vrea patronul unitatii, neexistand reglementari legale pe aceasta linie
c.	dupa cum vrea salariatul, neexistand reglementari legale pe aceasta linie

107. Angajatorul:

a.	nu este obligat, prin lege, sa calculeze, sa retina si sa plateasca contributiile bugetare
b.	calculeaza si plateste contributiile bugetare ale fiecarui salariat dupa cum se intelege cu acesta
c.	este obligat, prin lege, sa calculeze, sa retina, prin „stopaj la sursa” si sa plateasca lunar contributiile bugetare

108. La calculul obligatiilor bugetare salariale:

a.	se au in vedere numai salariatii fara serviciu
b.	nu are relevanta daca salariatii sunt incadrati pe perioada determinata sau nedeterminata, cu timp de munca integral sau partial
c.	se au in vedere numai salariatii fara copii

109. Baza de calcul a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj o constituie:

a.	fondul de salarii scutit de la plata contributiilor
b.	fondul de salarii brute
c.	fondul de salarii nete

110. Pentru salariatii pensionari:

a.	se datoreaza contributia pentru somaj numai de salariatul–pensionar
b.	nu se datoreaza contributia pentru somaj nici de salariatul–pensionar, nici de angajatorul sau
c.	se datoreaza contributia pentru somaj numai de angajatorul sau

111. Baza de calcul a contributiei la bugetul asigurarilor sociale pentru pensie o constituie:

a.	pensia salariatului
b.	fondul de salarii brute
c.	salariul pensionarului

112. Baza de calcul a contributiei pentru sanatate o constituie:

a.	profitul salariatului
b.	fondul de salarii nete
c.	fondul de salarii brute

113. Baza de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii o constituie:

a.	fondul de salarii brute
b.	valoarea facturilor emise de unitate in luna respectiva
c.	valoarea facturilor incasate de unitate in luna respectiva

114. Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli o constituie:

a.	suma primita de salariat pe perioada concediului de odihna
b.	suma primita de salariat pe perioada concediului de boala
c.	suma veniturilor brute realizate lunar, adica fondul de salarii brute

115. Veniturile totale exprima:

a.	veniturile obtinute dupa ce au fost impozitate
b.	faptul ca aceste venituri sunt brute, adica nu sunt purificate, nu sunt curatate de veniturile neimpozabile, adica de acele venituri care sunt scutite de la impozitare, care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil
c.	profitul brut al unitatii

116. Cheltuielile totale trebuie intelese ca fiind cheltuielile brute deoarece:

a.	cheltuielile se fac de fiecare patron cand vrea si pentru ce doreste
b.	nu sunt inregistrate in totalitate in evidenta financiar-contabila
c.	nu sunt curatate de cheltuielile nedeductibile adica de acele cheltuieli care nu sunt admise a fi scazute din veniturile totale in vederea determinarii profitului impozabil

117. Profitul este diferenta pozitiva dintre:

a.	dividende si impozit
b.	veniturile totale (brute) obtinute din vanzarea bunurilor realizate de o unitate si cheltuielile totale (brute) aferente acestora
c.	cheltuielile, mai mari, si veniturile mai mici

118. Profitul contabil brut, asa dupa cum il arata si denumirea, de brut, exprima acel profit care:

a.	nu a fost impozitat
b.	este supus repartizarii pentru dividende
c.	nu a fost prelucrat, care nu a fost curatat de veniturile neimpozabile si de cheltuielile nedeductibile

119. In situatia in care o societate comerciala se inregistreaza cu venituri totale mai mici decat cheltuielile totale, rezultatul brut al exercitiului este:

a.	pierdere fiscala
b.	pierdere de dividende
c.	pierdere contabila bruta

120. Pierderea contabila bruta se recupereaza din profiturile contabile brute:

a.	obtinute in urmatorii ani, fara a fi limitata in timp perioada de recuperare
b.	obtinute in urmatorii ani, fiind limitata la cinci ani
c.	obtinute in urmatorii ani, cu conditia de a nu se acorda dividende de pierderi

121. Veniturile impozabile sunt acele venituri care:

a.	sunt admise a fi luate in calcul la determinarea profitului impozabil
b.	nu sunt admise a fi luate in calcul la determinarea profitului impozabil
c.	au ramas dupa impozitare

122. Veniturile neimpozabile sunt, asa dupa cum le arata si denumirea de neimpozabile, acele venituri care:

a.	sunt supuse impozitarii
b.	sunt incluse in veniturile impozabile
c.	nu sunt impozitate

123. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile totale includ:

a.	venituri neimpozabile si venituri impozabile
b.	cheltuieli neimpozabile
c.	cheltuieli deductibile; cheltuieli nedeductibile, si cheltuieli cu deductibilitate limitata

124. Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care:

a.	indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din veniturile impozabile in scopul determinarii profitului impozabil
b.	nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din veniturile impozabile in scopul determinarii profitului impozabil
c.	nu exista asemenea cheltuieli

125. Cheltuielile cu deductibilitate „limitata” sunt acele cheltuieli care:

a.	sunt admise a fi scazute din veniturile impozabile, in scopul determinarii profitului impozabil, dar numai pana la limita prevazuta prin lege, adica numai pana la un anumit nivel (plafon)
b.	sunt admise a fi scazute din veniturile impozabile, in scopul determinarii profitului impozabil, dar numai pana la limita stabilita de patron
c.	nu sunt admise a fi scazute din veniturile impozabile, nici total, nici partial

126. Profitul impozabil este profitul:

a.	repartizat pentru dividende
b.	profitul ramas dupa ce s-a calculat impozitul
c.	supus efectiv impozitului

127. Cota de impozit pe profit este stabilita prin:

a.	negocieri ale Guvernului cu sindicatele
b.	Codul familiei
c.	Codul fiscal

128. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit pe profit asupra:

a.	profitului contabil brut
b.	profitului contabil net
c.	profitului impozabil

129. Pierderea fiscala se inregistreaza in toate cazurile in care rezulta:

a.	un minus de profit impozabil
b.	un minus de venit impozabil
c.	un minus de dividende

130. Prin Codul fiscal se prevede ca pierderea fiscala anuala se recupereaza:

a.	din profiturile impozabile (fiscale) obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi
b.	din veniturile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi
c.	din dividendele obtinute in urmatorii 3 ani anteriori

131. Profitul contabil „net” este:

a.	profitul impozabil obtinut dupa ce din profitul contabil brut a fost scazut impozitul pe profit
b.	profitul contabil obtinut dupa ce din profitul contabil brut a fost scazut impozitul pe profit
c.	profitul brut obtinut dupa ce din impozitul pe profit au fost scazute dividendele

132. In cazul in care o unitate se inregistreaza cu pierdere contabila bruta, aceasta se va inregistra si cu:

a.	pierdere de impozit
b.	pierdere fiscala
c.	pierdere contabila neta

133. Repartizarea profitului contabil net se face:

a.	dupa incheierea fiecarei luni, pe baza contului de profit si pierderi si a bilantului contabil anual
b.	numai dupa incheierea anului fiscal, pe baza contului de profit si pierderi si a bilantului contabil anual
c.	cand hotaraste adunarea generala a asociatilor/actionarilor

134. Dividendele brute reprezinta:

a.	profitul fiscal neimpozitat
b.	partea din profitul contabil net pentru care adunarea generala a actionarilor a hotarat sa fie repartizata pentru dividende
c.	partea din profitul contabil net pentru care adunarea generala a actionarilor a hotarat sa fie repartizata pentru salarii

135. Impozitul pe dividende este egal cu:

a.	dividende brute x cota de impozit pe profit
b.	dividende brute x cota de impozit pe dividende
c.	dividende brute x cota de impozit pe salarii

136. Dividendele nete sunt egale cu:

a.	dividendele brute – impozitul pe profit
b.	dividendele brute – impozitul pe dividende
c.	dividendele brute – impozitul pe salarii

137. Dividendele se repartizeaza asociatilor:

a.	fie proportional cu cota de participare la capitalul social, fie in cote diferite, daca prin actul constitutiv se prevede acest lucru
b.	proportional cu marimea salariilor
c.	fie proportional cu marimea salariilor, fie proportional cu marimea profitului

138. Taxa pe valoarea adaugata:

a.	este un impozit indirect,stabilit si perceput asupra profitului, in fiecare stadiu al circuitului economic (al productiei si/sau distributiei) al unui produs, lucrare si serviciu, din cadrul fiecarei unitati
b.	este un impozit direct,stabilit si perceput asupra valorii adaugate, in fiecare stadiu al circuitului economic (al productiei si/sau distributiei) al unui produs, lucrare si serviciu, din cadrul fiecarei unitati
c.	este un impozit indirect,stabilit si perceput asupra valorii adaugate, in fiecare stadiu al circuitului economic (al productiei si/sau distributiei) al unui produs, lucrare si serviciu, din cadrul fiecarei unitati

139. Un agent economic a cumparat un frigider cu 500 euro, pret fara t.v.a., si l-a vandut cu 650 euro, pret fara t.v.a. Cota de t.v.a. Este de 19%. Valoarea adaugata =

a.	500 x 19% = 95 euro
b.	650 x 19% = 123,50 euro
c.	150 euro

140. Taxa se deosebeste de impozit prin faptul ca:

a.	la plata unei taxe se ofera, pe cat posibil, direct si imediat, o contraprestatie (un serviciu), pe cand plata unui impozit se face fara nici o contraprestatie
b.	la plata unei taxe nu se ofera o contraprestatie (un serviciu), pe cand la plata unui impozit se ofera o contraprestatie
c.	plata taxelor se face de cei saraci, pe cand plata impozitelor se face de cei bogati

141. In sensul t.v.a., cand se vorbeste despre pretul de vanzare si pretul de cumparare intre persoanele juridice, trebuie inteles pretul:

a.	fara t.v.a.
b.	cu t.v.a.
c.	stabilit de stat

142. Legea prevede ca, obligatoriu, in orice document de vanzare a unei marfi (factura fiscala, chitanta fiscala, bon fiscal emis de casa de marcat etc.) trebuie sa se inscrie distinct urmatoarele elemente:

a.	pretul de vanzare cu t.v.a., adica valoarea impura a marfii; taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a facturii = pretul de vanzare cu t.v.a. + taxa pe valoarea adaugata
b.	pretul de vanzare fara t.v.a., adica valoarea pura a marfii; taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a facturii = valoarea pura a marfii + taxa pe valoarea adaugata
c.	taxa pe valoarea adaugata deductibila; taxa pe valoarea adaugata colectata; taxa pe valoarea adaugata de incasat

143. Care este impactul impozitelor directe si al impozitelor indirecte asupra persoanelor fizice si juridice ?

a.	in timp ce impozitele directe vizeaza veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice, impozitele indirecte vizeaza cheltuirea unor venituri ale persoanelor fizice si juridice, respectiv consumul unor bunuri si servicii
b.	in timp ce impozitele directe vizeaza cheltuirea unor venituri ale persoanelor fizice si juridice, respectiv consumul unor bunuri si servicii, impozitele indirecte vizeaza veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice
c.	in timp ce impozitele directe vizeaza numai veniturile persoanelor fizice, impozitele indirecte vizeaza numai veniturile persoanelor juridice

144. In cadrul fiecarui agent economic, valoarea adaugata, in sensul taxei pe valoarea adaugata, este echivalenta cu:

a.	diferenta dintre pretul de cumparare, cu t.v.a., al unui produs si pretul de vanzare, cu t.v.a.
b.	diferenta dintre valoarea cumpararilor, cu t.v.a., si valoarea vanzarilor, cu t.v.a.
c.	diferenta dintre valoarea vanzarilor, fara t.v.a., si valoarea cumpararilor, fara t.v.a., respectiv dintre pretul de vanzare, fara t.v.a., si pretul de cumparare, fara t.v.a., al unui produs

145. O factura de cumparare este corect intocmita si indeplineste conditiile legale pentru a fi primita (acceptata) si inregistrata in contabilitate numai in cazul in care in aceasta sunt inscrise distinct cele 3 elemente esentiale, prevazute prin lege, respectiv:

a.	pretul de cumparare, cu t.v.a., adica valoarea impura a marfii din factura de cumparare; taxa pe valoarea adaugata colectata; total pret de vanzare
b.	pretul de cumparare, cu t.v.a., adica valoarea pura a marfii din factura de cumparare, fara t.v.a., adica valoarea pura a marfii din factura de cumparare; taxa pe valoarea adaugata din factura de cumparare; total pret de cumparare; taxa pe valoarea adaugata din factura de vanzare; total pret de vanzare
c.	pretul de cumparare, fara t.v.a., adica valoarea pura a marfii din factura de cumparare; taxa pe valoarea adaugata din factura de cumparare; total pret de cumparare

146. O factura de vanzare (F.v.) este corect intocmita si indeplineste conditiile legale pentru a fi intocmita, inregistrata in contabilitate si emisa numai in cazul in care in aceasta sunt inscrise distinct cele 3 elemente esentiale, prevazute prin lege:

a.	valoarea pura a marfii din factura de vanzare = pretul de vanzare, fara t.v.a.; taxa pe valoarea adaugata din factura de vanzare; valoarea totala a marfii din factura de vanzare = total pret de vanzare
b.	valoarea pura a marfii din factura de cumparare = pretul de cumparare, cu t.v.a.; taxa pe valoarea adaugata din factura de cumparare; valoarea totala a marfii din factura de cumparare = total pret de cumparare
c.	valoarea impura a marfii din factura de vanzare = pretul de vanzare, cu t.v.a. deductibila; taxa pe valoarea adaugata deductibila; valoarea totala a marfii din factura de cumparare = total pret de vanzare

147. Valoarea adaugata din pretul de vanzare = ?

a.	pretul de vanzare, cu t.v.a. – pretul de cumparare, cu t.v.a.
b.	pretul de vanzare, fara t.v.a. – pretul de cumparare, fara t.v.a.
c.	pretul de cumparare, cu t.v.a. – pretul de cumparare, cu t.v.a.

148. La nivel de unitate (societate comerciala), valoarea adaugata totala =

a.	valoarea pura a marfii din toate facturile de cumparare – valoarea pura a marfii din toate facturile de vanzare
b.	valoarea pura a marfii din toate facturile de vanzare – valoarea pura a marfii din toate facturile de cumparare
c.	valoarea impura a marfii din facturile inregistrate in contabilitate – valoarea pura a marfii din facturile neinregistrate in contabilitate

149. Din punct de vedere al t.v.a., valoarea adaugata exprima:

a.	baza de calcul a impozitului pe profit, adica suma din care se calculeaza impozitul pe profit
b.	baza de calcul a impozitului pe salarii, adica suma din care se calculeaza impozitul pe salarii
c.	baza de impozitare, numita si baza de calcul a t.v.a., adica suma din care se calculeaza t.v.a.

150. Pentru taxa pe valoarea adaugata din facturile de cumparare se foloseste notiunea de:

a.	taxa pe valoarea adaugata de incasat
b.	taxa pe valoarea adaugata colectata
c.	taxa pe valoarea adaugata deductibila

151. Taxa pe valoarea adaugata deductibila =

a.	valoarea pura a marfurilor din facturile de vanzare x cota de t.v.a.
b.	valoarea pura a marfurilor din facturile de cumparare x cota de t.v.a.
c.	taxa pe valoarea adaugata colectata – taxa pe valoarea adaugata de incasat

152. Pentru taxa pe valoarea adaugata din facturile de vanzare se foloseste notiunea de:

a.	taxa pe valoarea adaugata de incasat
b.	taxa pe valoarea adaugata colectata
c.	taxa pe valoarea adaugata deductibila

153. Taxa pe valoarea adaugata colectata =

a.	valoarea pura a marfurilor din facturile de cumparare x cota de t.v.a.
b.	valoarea pura a marfurilor din facturile de vanzare x cota de t.v.a.
c.	valoarea pura a marfurilor din facturile platite x cota de t.v.a.

154. In cazul in care t.v.a. Colectata este mai mare decat t.v.a. deductibila rezulta:

a.	t.v.a. de incasat
b.	t.v.a. de plata
c.	t.v.a. de restituit

155. Taxa pe valoarea adaugata de plata =

a.	taxa pe valoarea adaugata colectata – taxa pe valoarea adaugata deductibila
b.	taxa pe valoarea adaugata colectata – taxa pe valoarea adaugata de incasat
c.	taxa pe valoarea adaugata deductibila – taxa pe valoarea adaugata colectata

156. La calculul t.v.a., baza de impozitare, care reprezinta ceea ce se supune impozitarii (taxarii), o constituie:

a.	valoarea adaugata, adica ceea ce s-a creat nou in cadrul unei unitati
b.	taxa pe valoarea adaugata deductibila
c.	taxa pe valoarea adaugata colectata

157. Persoana juridica stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala declarata sau realizata, este inferioara plafonului stabilit prin lege:

a.	este scutita de la plata t.v.a.
b.	este obligata, prin lege, la plata t.v.a.
c.	plateste t.v.a. dupa cum doreste

158. Pentru unitatile neplatitoare de t.v.a., cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea plafonului este constituita din:

a.	marimea profitului
b.	volumul incasarilor
c.	volumul vanzarilor

159. Persoana juridica scutita de la plata t.v.a. (a carei cifra de afaceri anuala realizata este inferioara plafonului prevazut prin lege:

a.	nu poate opta pentru a deveni platitoare de t.v.a.
b.	poate opta pentru a deveni platitoare de t.v.a., dar numai la inceputul fiecarui an calendaristic
c.	poate opta oricand pentru a deveni platitoare de t.v.a.

160. Dupa atingerea sau depasirea plafonului de scutire sau dupa exercitarea optiunii de a deveni platitor de t.v.a., persoana impozabila:

a.	plateste t.v.a. dupa cum doreste
b.	poate deveni neplatitoare de t.v.a.
c.	nu mai poate deveni neplatitoare de t.v.a.

161. O unitate neplatitoare de t.v.a.:

a.	are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor (cumpararilor)
b.	nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor (cumpararilor)
c.	deduce t.v.a. dupa cum doreste

162. O unitate neplatitoare de t.v.a.:

a.	nu are voie sa mentioneze t.v.a. pe factura sau alt document
b.	are voie sa mentioneze t.v.a. pe factura sau alt document
c.	inscrie t.v.a. dupa cum doreste

163. O unitate neplatitoare de t.v.a.:

a.	poate folosi facturi dupa cum doreste
b.	este obligata sa foloseasca numai facturi specifice platitorilor de t.v.a.
c.	este obligata sa foloseasca numai facturi specifice neplatitorilor de t.v.a.

164. Pentru importul de bunuri:

a.	cota de t.v.a. este cea aplicata in interiorul tarii din care se importa bunul
b.	cota de t.v.a. este diferita de cea aplicata in interiorul tarii pentru vanzarea (livrarea) aceluiasi bun
c.	cota de t.v.a. este aceeasi cu cea aplicata in interiorul tarii pentru vanzarea (livrarea) aceluiasi bun

165. Unitatile platitoare de t.v.a., opereaza:

a.	dupa cum doreste: fie cu un pret de vanzare fara t.v.a., fie cu un pret de vanzare cu t.v.a.
b.	numai cu un singur pret de vanzare, cel fara t.v.a.
c.	cu doua preturi: un pret de vanzare fara t.v.a., si un pret de vanzare cu t.v.a.

166. Cand se formeaza pretul de vanzare cu t.v.a., se porneste:

a.	de la 'valoarea totala a marfii, incusiv cu t.v.a.', la care se adauga si taxa pe valoarea adaugata colectata, rezultand pretul de vanzare cu t.v.a.
b.	de la 'valoarea pura a marfii', la care se adauga si taxa pe valoarea adaugata deductibila, rezultand pretul de cumparrare cu t.v.a.
c.	de la 'valoarea pura a marfii', la care se adauga si taxa pe valoarea adaugata colectata, rezultand pretul de vanzare cu t.v.a.

167. In magazinele de vanzare cu amanuntul, pentru produsele expuse la vanzare, se afiseaza:

a.	un singur pret, respectiv 'pretul de vanzare cu amanuntul', care include, obligatoriu, si t.v.a.-ul aferent
b.	doua preturi, respectiv 'pretul de vanzare cu amanuntul', si 'pretul de cumparare cu amanuntul'
c.	nici un pret

168. Pentru produsele vandute pe baza de factura, in factura se inscrie distinct:

a.	numai valoarea pura a marfii, fara t.v.a.
b.	valoarea pura a marfii, fara t.v.a.; t.v.a./c.; total factura
c.	numai valoarea totala a facturii

169. In conditiile aplicarii cotei de t.v.a. de 19%, procedeul sutei marite se foloseste pentru a calcula, cu cota (universal valabila) de 15,966%, t.v.a.-ul inclus in:

a.	valoarea totala a unei facturi, care include si t.v.a.
b.	valoarea totala a unei facturi, care nu include t.v.a.
c.	valoarea totala a facturilor de cumparare, de la unitati neplatitoare de t.v.a.

170. In conditiile aplicarii cotei de t.v.a. de 19%, procedeul sutei marite se foloseste pentru a calcula, cu cota (universal valabila) de 15,966%, t.v.a.-ul inclus in:

a.	pretul de vanzare cu amanuntul al produselor si lucrarilor, care nu includ si t.v.a.
b.	pretul de vanzare cu amanuntul al produselor si lucrarilor, care includ si t.v.a.
c.	pretul de cumparare cu amanuntul al produselor si lucrarilor, care nu includ si t.v.a.

171. In conditiile aplicarii cotei de t.v.a. de 19%, procedeul sutei marite se foloseste pentru a calcula, cu cota (universal valabila) de 15,966%, t.v.a.-ul inclus in:

a.	incasarile in numerar pe baza de factura ale unitatilor neautorizate de vanzare cu amanuntul, platitoare de t.v.a.
b.	incasarile in numerar ale unitatilor de vanzare cu amanuntul, neplatitoare de t.v.a.
c.	incasarile in numerar ale unitatilor de vanzare cu amanuntul, platitoare de t.v.a.

172. Armonizarea accizelor in Uniunea Europeana se refera la:

a.	stabilirea unor reguli si proceduri comune (unice) cu privire la modul in care fiecare cetatean al U.E. trebuie sa consume produsele supuse accizelor
b.	stabilirea unor reguli si proceduri comune (unice) cu privire la: (a) baza de impozitare, (b) nivelul cotelor de impozitare, (c) modul in care trebuie sa circule (sa se deplaseze) produsele supuse accizelor, in special intre statele membre
c.	nu exista asemenea reglementari

173. In domeniile reglementate prin directive ale Uniunii Europene (U.E.), dispozitiile din legislatia comunitara:

a.	nu prevaleaza asupra prevederilor din actele normative nationale, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se reglementarile nationale
b.	prevaleaza asupra oricaror prevederi din actele normative nationale, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se reglementarile comunitare
c.	se aplica in functie de interesele statului roman, dupa cum vrea statul roman

174. Daca o prevedere din legislatia Romaniei contravine unei prevederi a unei directive a U.E., se aplica:

a.	prevederea din legislatia Romaniei
b.	directiva U.E.
c.	prevederea care este in avantajul statului roman

175. De la data aderarii la U.E., fiecare tara membra are obligatia:

a.	sa aplice reglementarile care ii convin: fie ale Romaniei, fie ale U.E.
b.	sa aplice reglementarile din Romania in domeniul accizelor
c.	sa aplice reglementarile U.E. in domeniul accizelor

176. Prin directive ale U.E. se reglementeaza baza de impozitare, nivelul cotelor de impozitare, modul in care trebuie sa circule produsele supuse accizelor numai pentru produsele supuse accizelor:

a.	armonizate
b.	nearmonizate
c.	nu exista asemenea reglementari

177. Accizele armonizate sunt accizele care:

a.	sunt reglementate prin legislatia comunitara
b.	sunt reglementate prin legislatia Romaniei
c.	nu exista notiunea de accize armonizate

178. Accizele nearmonizate sunt accizele care:

a.	sunt reglementate prin legislatia comunitara
b.	nu sunt reglementate prin legislatia comunitara si sunt stabilite in mod independent de fiecare dintre tarile membre
c.	nu exista notiunea de accize nearmonizate

179. Armonizarea accizelor in Uniunea Europeana se refera la:

a.	stabilirea unor reguli si proceduri comune (unice) cu privire la modul in care fiecare cetatean sa consume bauturi alcoolice
b.	stabilirea unor reguli si proceduri comune (unice) cu privire la: baza de impozitare; nivelul cotelor de impozitare; circulatia produselor supuse accizelor intre statele membre
c.	nu exista asemenea reglementari

180. Accizele armonizate sunt accizele care:

a.	trebuie platite de cei care nu datoreaza accize
b.	nu exista asemenea accize
c.	sunt reglementate in mod unitar la nivelul U. E.; au stabilite nivelurile minime (prin legislatia U. E.); trebuie respectate, obligatoriu, de toate tarile membre

181. Accizele nearmonizate sunt accizele care:

a.	nu sunt reglementate prin legislatia comunitara (a U.E.); nu au stabilite nivelurile minime (prin legislatia U. E.); sunt stabilite in mod independent de fiecare dintre tarile membre
b.	nu exista asemenea accize
c.	sunt reglementate de U.E.

182. Pana la 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la U.E., bunurile aduse in tara noastra din tarile membre ale U.E. era definite ca import de bunuri. Dupa data aderarii Romaniei la U.E., bunurile aduse in tara noastra din tarile membre ale U.E. sunt definite ca:

a.	import de bunuri
b.	export de bunuri
c.	achizitii intracomunitare de bunuri

183. Importul de bunuri la nivelul Uniunii Europene este definit ca:

a.	iesirea pe teritoriul Comunitatii de bunuri in afara granitelor acesteia
b.	intrarea pe teritoriul Comunitatii de bunuri din interiorul granitelor acesteia
c.	intrarea pe teritoriul Comunitatii de bunuri din afara granitelor acesteia

184. Importul pe teritoriul Comunitatii reprezinta:

a.	intrarea de bunuri pe teritoriul Comunitatii (adica in orice tara membra a U.E.) de pe teritoriul oricarei alte tari care este membra a Comunitatii
b.	iesirea de bunuri de pe teritoriul Comunitatii (adica din orice tara membra a U.E.) pe teritoriul oricarei alte tari care este membra a Comunitatii
c.	intrarea de bunuri pe teritoriul Comunitatii (adica in orice tara membra a U.E.) de pe teritoriul oricarei alte tari care nu este membra a Comunitatii

185. Importul de bunuri in Romania este definit ca:

a.	iesirea de pe teritoriul tarii noastre de bunuri in afara granitelor Uniunii Europene
b.	intrarea pe teritoriul tarii noastre de bunuri din interiorul granitelor Uniunii Europene
c.	intrarea pe teritoriul tarii noastre de bunuri din afara granitelor Uniunii Europene

186. Importul in Romania reprezinta:

a.	o introducere de bunuri in Romania dintr-un stat care este membru al U.E.
b.	o introducere de bunuri in Romania dintr-un alt stat care nu este membru al U.E.
c.	nu mai are importuri Romania

187. Dupa data aderarii Romaniei la U.E, introducerea in Romania a bunurilor din tarile membre ale U.E. nu mai este considerat import ci:

a.	achizitie intracomunitara
b.	export extracomunitar
c.	tot import este considerat

188. Achizitia intracomunitara reprezinta:

a.	o expeditie de bunuri intr-o tara a U.E. dintr-un alt stat membru al comunitatii
b.	o introducere de bunuri intr-o tara a U.E. dintr-un alt stat membru al comunitatii
c.	o introducere de bunuri intr-o tara a U.E. dintr-un alt stat care nu este membru al comunitatii

189. Achizitia intracomunitara in Romania reprezinta:

a.	o introducere de bunuri in Romania dintr-un alt stat membru al U.E.
b.	o introducere de bunuri in Romania dintr-un alt stat care nu membru al U.E.
c.	o expeditie de bunuri intr-o tara a U.E. dintr-un alt stat membru al comunitatii

190. Pana la data aderarii Romaniei la U.E., orice bunuri livrate din tara noastra in tarile membre ale U.E. era definit:

a.	export
b.	import
c.	achizitie intracomunitara

191. Exportul din Romania reprezinta:

a.	o expediere de bunuri din Romania catre orice alt stat care nu este membru al U.E.
b.	o intrare de bunuri in Romania din orice alt stat care nu este membru al U.E.
c.	o expediere de bunuri din Romania catre orice stat membru al U.E.

192. Dupa data aderarii Romaniei la U.E, livrarea bunurilor din tara noastra pe 'piata unica' a U.E., nu mai este considerat export ci:

a.	livrare intracomunitara
b.	import
c.	achiziti intracomunitara

193. Pentru produsele supuse accizelor si eliberate in consum in alt stat membru, achizitionate de catre persoane fizice pentru nevoile proprii si transportate de ele insele, accizele se datoreaza:

a.	in statul membru in care produsele au fost achizitionate
b.	in statul membru in care produsele au fost consumate
c.	in statul membru in care vrea persoana fizica

Politica de confidentialitate

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Fiscalitate – test grila

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie