Managementul ratei doanzii

Managementul ratei doanzii

Exemplul anterior demonstreaza dificultatea proiectarii cu precizie a costurilor resurselor. Schimbarile neanticipate in nivelul ratei dobanzii si compozitia pasivelor bancii pot ridica sau cobori in mod semnificativ profiturile bancii deoarece cheltuiala cu dobanda poate creste sau scade mai mult decat venitul din dobanda. Aceste schimbari pun in pericol si pozitia bancii fata de riscul de dobanda.

Asupra riscului ratei dobanzii managerii isi concentreaza atentia in mod deosebit, deoarece fluctuatia ratei dobanzii pune in pericol atat castigurile, dar si intregul portofoliu bancar (active, pasive, capital propriu).

Variatiile mari ale ratei dobanzii, potentate de inflatie si conjunctura economica, pot influenta in mod drastic costurile, rambursarile si valoarea activelor bancii. Bancile care dau imprumuturi cu rata dobanzii fixa si sustin aceste imprumuturi prin depozite pe termen scurt cu rata dobanzii fluctuanta au, in mod cert, rezultate dezastruoase, fiind condamnate la faliment.

Situatia ideala ar fi ca frecarei categorii de activ sa-i corespunda un pasiv cu aceleasi caracteristici din punct de vedere al valorii, volatilitatii si duratei.

Or, aceasta situatie in mod real nu exista, in schimb, se poate crea printr-o corelare (echilibrare) a resurselor si plasamentelor bancii de catre managementul bancii.

O banca care isi asuma un risc mic al dobanzii va fi insensibila modificarile ratei dobanzii.

Fluctuatiile ratei dobanzii modifica valoarea de piata a unei banci daca managementul nu elaboreaza strategii in vederea reducerii impactului. Riscul ratei dobanzii depinde de aceasta volatilitate a ratelor dobanzii. Toate bancile dispun de un management al activelor si pasivelor care evalueaza in mod regulat riscul ratei dobanzii.

Politicile elaborate de managementul active-pasive vizeaza nevoia de fonduri, veniturile din afara dobanzilor pentru acoperirea cheltuielilor indirecte si de asemenea monitorizeaza resursele lichide.

In functie de caracteristicile cash-flow-ului pasivelor si activelor unei banci, schimbarile in ratele dobanzii pot creste sau scadea venitul net din dobanda si valoarea de piata a activelor si pasivelor,

Sa consideram ca o banca da un imprumut cu rata fixa pe o perioada de 10 ani, sustinerea imprumutului il face din depozite pe termen scurt pana la 1 an. In marja initiala dintre dobanda incasata de banca si cea platita se considera atat venitul bancii, cat si schimbarile prognozate in ratele dobanzii pe perioada derularii imprumutului.

Daca cresc ratele dobanzii (atat la active, cat si la pasive) peste ceea ce a prognozat banca, cheltuiala cu dobanda pe depozite va creste mai mult decat venitul din dobanda la active, astfel incat venitul net din dobanda si valoarea bancii scad.

Daca ratele dobanzii scad sub pragul prognozat, diferenta dintre venitul dobanda si cheltuiala cu dobanda se va mari, iar valoarea bancii va creste.

1. Metode de gestionare a ratei dobanzii

- prezentare generala -

Bancile au facut fata in ultimii ani la presiuni asupra castigului lor atat din partea ratei dobanzii, cat si din partea concurentei exercitate de celelalte institutii financiare, ca urmare a unor tehnici de aparare impotriva riscului ratei dobanzii care au fost introduse in politica bancilor.

Printre ele se afla managementul discrepantei activ-pasiv (G.A.P.) si calculul duratei (D.G.A.P.) care ajuta pe manageri sa echilibreze rata dobanzii aferenta activelor cu rata dobanzii aferenta pasivelor, precum si durata activelor cu durata pasivelor. Riscul ratei dobanzii nu este singurul risc caruia banca trebuie sa-i faca fata in viitor.

Banca trebuie sa se confrunte si cu riscurile modificarilor valorilor activelor,  pasivelor si capitalului, datorita procesului inflationist, trebuind sa gaseasca cai de solutionare a lor pentru a asigura supravietuirea bancii in conditiile unei piete in continua modificare.

Managementul discrepantei activ-pasiv (G.A.P.) presupune o monitorizare continua a fiecarei parti a bilantului contabil al bancii divizat in grupuri de elemente (in functie de vechime) al caror flux de lichiditati este fluctuant (nefluctuant) la fluctuatiile ratei dobanzii pe termen scurt.

Grafic aceasta metoda este redata in tabelul 7.2.

SA - sustinerea pariiala a activelor sensibile cu pasive sensibile

GA - sustinerea partiala a activelor sensibile cu pasive insensibile

NA - suspnerea activelor insensibile cu pasive insensibile si capital propriu

RSAs - active sensibile la fluctuatiile ratei dobanzii

RSPs - pasive sensibile la fluctuatiile ratei dobanzii

RNA - active insensibile la fluctuatiile ratei dobanzii

RNP  - pasive insensibile la fluctualiile ratei dobanzii

K - capital propriu

Tabelul 7.2 reprezinta o banca in care valoarea activelor sensibile la rata dobanzii este mai mare decat valoarea pasivelor sensibile la rata dobanzii.

In aceasta situatie, activele sensibile la raTa dobanzii (RSAs) sunt sustinute partial (SA) de pasive sensibile la rata dobanzii (RSPs) si partial (GA) de pasive insensibile la rata dobanzii (RNP)

Activele insensibile la rata dobanzii (RNA) sunt sustinute (NA) atat din pasive insensibile la rata dobanzii (RNP), cat si din capitalul bancii (K).

Diferenta dintre activele fluctuante si pasivele fluctuante poate fi negativa cand pasivele fluctuante depasesc activele fluctuante si pozitiva cand activele fluctuante depasesc pasivele fluctuante; si raportul dintre activele fluctuante si pasivele fluctuante poate fi folosit: un raport supraunitar arata ca activele fluctuante depasesc pasivele fluctuante, un raport subunitar arata ca pasivele fluctuante depasesc activele fluctuante.

Pozitia echilibrata a fluctuatiei ratei dobanzii este considerata atunci cand diferenta dintre activele fluctuante si pasivele fluctuante este egala cu 0 sau raportul lor este egal cu 1.

De mentionat ca metoda G.A.P. nu tine cont de evolutia valorii de piata a activelor, pasivelor si capitalului bancii, valorile cu care opereaza sunt valori contabile, nu valori de piata.

Managementul discrepantei duratei D.G.A.P. permite ca prin comparatia dintre durata portofoliului de active cu durata portofoliului de pasive o banca sa-si controleze ratele dobanzilor aferente intregului portofoliu de active-pasive.

Daca duratele activului coincid cu duratele pasivului si fluctuatia dobanzii are aceleasi efecte asupra valorii activelor si pasivelor bancii.

Intervalul de durata masoara nepotrivirea duratelor activului si pasivului si cel putin teoretic, ofera un indice al expunerii la fluctuatia dobanzii a intregului portofoliu.

Metoda opereaza cu valoarea de piata a portofoliului bancii, deci tine cont de modificarile neregulate care au loc in structura activului si pasivului bancii ca urmare a fluctuatiei ratei dobanzii.

2. Factorii care influenteaza marimea,

venitului net din dobanda pe termen scurt.

- Studiu de caz ­-

Factorii care influenteaza marimea venitului net din dobanda sunt urmatorii: fluctuatiile ratei dobanzii, diferenta dintre dobanzile incasate si cele platite de banca, compozitia si volumul activelor si pasivelor bancii. Unii factori pot fi controlati de managementul bancar, altii nu.

Managementul active-pasive trebuie sa examineze impactul tuturor factorilor asupra venitului net din dobanda.

Exemplu

Vom considera un orizont de timp de 1 an cu urmatoarea structura active-pasive, carora li s-a determinat si pretul (dobanzi ce se vor incasa-bonifica de banca).

Tabelul 7.3 (mild. lei )

Venit net din dobanda = 0.12 x 50 + 0.15 x 35 - 0.09 x 60 - 0.08 x 22 = 11.25 - 7.16 = 4.09 mild.lei

Rata venitului net din dobanda =

G.A.P. = RSAs - RSPs = 50 - 60 = -10

Activele si pasivele sensibile la rata dobanzii fie au scadenta la un an sau mai mare de un an, li se poate calcula pretul aferent unui an (orizontul considerat).

Ratele dobanzilor incasate (bonificate) de banca apar langa fiecare categorie de activ (pasiv). Daca ratele respective reprezinta valorile medii care se pot inregistra in orizontul de timp considerat, atunci venitul net din dobanda se estimeaza in jurul valorii de 4,09 mild. lei la 100 mild. lei valoarea activului.

Aceasta cifra reprezinta un reper, in timpul anului nivelul ratei dobanzii se schimba, la fel se schimba si compozitia, structura si volumul activelor si pasivelor bancii.

Bancile care gestioneaza venitul net din dobanda pe termen scurt pun accent pe discrepanta (G.A.P.). Semnul si marimea discrepantei ofera informatii privind riscul ratei dobanzii.

2.1. Fluctuatiile ratei dobanzii

Modificarile in ratele dobanzii pot sa afecteze venitul net din dobanzi al bancii, ca urmare a compozitiei si structurii portofoliului active-pasive si a valorii discrepantei (G.A.P.).

Un  G.A.P. negativ indica faptul ca banca are mai multe pasive sensibile (RSPs) decat active sensibile (RSAs), caz in care evolutiile ratelor dobanzii produc urmatoarele efecte asupra venitului net din dobanda:

Daca ratele cresc cu acelasi procent in acelasi timp, cheltuielile cu dobanzile cresc mai mult decat veniturile din dobanda, deoarece mai multor pasive li se fixeaza noul pret. Marja dintre castigul mediu al bancii pe activele valorificate (care aduc castiguri) si costul mediu al pasivelor purtatoare de dobanda scade. Deci venitul net din dobanda scade.

Cand ratele dobanzii scad cu acelasi procent in acelasi timp, mai multor pasive decat active li se atribuie un nou pret la rate mai scazute, ceea ce duce la cresterea venitului net din dobanda.

Un G.A.P. pozitiv indica faptul ca o banca are mai multe active sensibile (RSAs) decat pasive sensibile (RSPs), caz in care evolutiile ratei dobanzi au urmatoarele influente asupra venitului net din dobanda:

Cand rata pe termen scurt creste, venitul din dobanda creste mai milt decat cheltuiala cu dobanda, deoarece mai multor active li se fixeaza un pret nou, efectul fiind cresterea venitului net din dobanda.

Scaderile ratelor pe termen scurt au efect opus, venitul net din dobanda scade mai mult decat cheltuiala cu dobanda, ducand la diminuarea venit net din dobanda.

Daca banca are un G.A.P egal cu 0, activele sensibile la fluctuatiile ratei dobanzii (RSAs) sunt egale cu pasivele sensibile la fluctuatiile ratei dobanzii (RSPs), iar evolutiile dobanzii (indiferent de sens) nu modifica venitul net din dobanda, deoarece schimbarile din venitul net din dobanda sunt egale cu schimbarile in cheltuielile cu dobanda.

Pentru exemplificare, pornim de la situatia initiala (tabelul 7.3.), presupunand mai intai ca toate ratele vor creste cu o medie de 1% pe parcursul orizontului considerat (1 an), in conditiile in care structura si volumul portofoliului de active-pasive raman neschimbate, iar G.A.P. este negativ.

Tabelul 7.4 (mild.lei)

Venit net din dobanda = 0.13 x 50 + 0.15 x 35 - 0.1 x 60 - 0.08 x 22 = 11.75 - 7.76 = 3.99 mild.lei

Rata venitului net din dobanda =

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Cresterea dobanzii cu 1% a determinat o crestere a venitului din dobanda cu 0,5 mild. lei (11,75 - 11,25), iar cheltuiala cu dobanda creste cu 0,6 mild. lei (7,76 - 7,16) astfel incat venitul net din dobanda scade cu 0,1 mild. lei (4,09 -3,99) fata de situatia initiala.

Consideram ca toate ratele scad cu 1% fata de situatia initiala (Tabelul 7.3), iar conditiile raman neschimbate ca in cazul precedent (Tabelul 7.4).

Tabelul 7.5 (mild.lei)

Venit net din dobanda = 0.11 x 50 + 0.15 x 35 - 0.08 x 60 - 0.08 x 22 = 11.75 - 6.56 = 4.19 mild.lei

Rata venitului net din dobanda =

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Scaderea dobanzii cu 1 % a determinat o scadere a venitului din dobanda cu 0,5 mild. Lei (10,75 - 11,25) in timp ce cheltuielile cu dobanzile au scazut cu 0,6 mild. Lei (7,76 - 7,16), iar venitul net din dobanda creste cu 0,1 mild. Lei (4,19 - 4,09).

Venitul net din dobanda creste datorita faptului ca banca plateste rate mai scazute pe un volum mai mare de pasive (60 mold. lei) decat are active (50 mild. lei) care acum produc castiguri mai scazute.

Schimbarea in venitul net din dobanda apare ca urmare a faptului ca volumul activelor cu rate sensibile difera de volumul pasivelor cu rate sensibile, cu cat diferenta este mai mare si impactul este mai mare.

Daca cele doua ar fi egale, schimbarea in venitul net din dobanda ar fi egala cu schimbarea in cheltuiala cu dobanda, astfel incat venitul net din dobanda ar ramane neschimbat. Indiferent daca venitul net din dobanda creste si scade,pe rand, depinde daca G.A.P-ul este pozitiv sau negativ.

In mod asemanator daca G.A.P. - in situatia considerata - ar avea valoare pozitiva, venitul net din dobanda va creste cand ratele cresc si se va diminua cand ratele scad.

Presupunem ca in pozitia initiala a bancii volumul activelor cu rata sensibila este de 65 mild. lei si 20 mild. lei active cu rata fixa, celelalte date ramanand constante.

G.A.P.-ul pe orizontul considerat este de + 5 mild. lei, iar venitul din dobanda prognozat este de 10,8 mild. lei in timp ce cheltuiala cu dobanda este de 7,16 mild. lei rezultand 3,64 mild. lei venit net din dobanda.

Daca ratele cresc cu 1% venitul din dobanda creste cu 0,65 mild. lei in timp ce cheltuiala cu dobanda creste numai cu 0,6 mild. lei. Cu un G.A.P. pozitiv venitul din dobanda creste acum cu 0,05 mild. lei si scade cand ratele scad.

In acest context, semnul si marimea G.A.P.-ului ofera informatii privind pozitia de risc a ratei dobanzii.

2.2. Diferenta dintre dobanzile incasate si cele bonificate de banca

Castigurile din active variaza fata de costul pasivelor si din cauza unor schimbari neegale in nivelul ratei dobanzii la active si pasive (crestere sau descrestere).

Plecand de la situatia initiala (Tabelul 7.3) vom presupune ca rata dobanzii la active creste cu 0,5%, iar rata dobanzii la pasive creste cu 1,5% in conditiile in care structura si volumul activelor si pasivelor raman neschimbate.

Tabelul 7.6 (mild.lei)

Venit net din dobanda = 0.125 x 50 + 0.15 x 35 - 0.105 x 60 - 0.08 x 22 = 11.5 - 8.06 = 3.44 mild.lei

Rata venitului net din dobanda= =

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Venitul net din dobanda scade la 3,44 mild. lei de la 4,09 mild. lei deci cu 0,65 mild. lei.

Plecand de la situatia initiala (Tabelul 7.3.) presupunem ca ratele dobanzilor scad atat la active, cat si la pasive cu procente diferite. Astfel, la active scade cu 2%, iar la pasive cu 1,5%, in conditiile in care structura si volumul active-pasive raman neschimbate. Venitul net din dobanda scade la 3,99 mild. lei de la 4,09 mild. lei, deci cu 0,1 mild. lei.

Tabelul 7.7 (mild.lei)

Venit net din dobanda = 0.1 x 50 + 0.15 x 35 - 0.075 x 60 - 0.08 x 22 = 10.25 - 6.26 = 3.99 mild.lei                           

Rata venitului net din dobanda =

G.A.P. = 50 - 60 = - 10

Desigur, venitul net din dobanda va creste in conditiile in care diferenta dintre nivelul dobanzii la active fata de nivelul dobanzii la pasive este mai mare.

2.3. Variatia in volumul active-pasive

Venitul net din dobanda variaza direct proportional cu schimbarile in volumul activelor care aduc castiguri si pasivelor purtatoare de dobanda indiferent de nivelul ratei dobanzii.

Plecand de la situatia initiala (Tabelul 7.3.) presupunem ca banca isi dubleaza activele si pasivele in conditiile in care structura portofoliului si dobanzile raman neschimbate.

Tabelul 7.8 (mild.lei)

Venit net din dobanda = 0.12 x 100 + 0.15 x 70 - 0.09 x 120 - 0.08 x 44 = 8.18 mild.lei

Rata venitului net din dobanda= =

G.A.P. = 100 - 120 = -20

Se observa ca venitul net din dobanda se dubleaza, deoarece banca si-a dublat volumul la active valorificate la acelasi procent.

Cresterea portofoliului duce la marirea volumului castigului, dar nu modifica profitabilitatea bancii (marja neta a dobanzii ramane aceeasi).

Invers, descresterea portofoliului determina scaderea venitului net din dobanda.

2.4. Schimbarile in structura portofoliului

Orice variatie in structura portofoliului modifica venitul net din dobanda. Managerii pot creste rata activelor in mod sensibil prin fixarea unor dobanzi mai mari, fluctuante la diferite categorii de credite (credite pentru bunuri de folosinta indelungata care oricum au o piata stabila) sau prin micsorarea scadentelor investitiilor financiare (investind mai mult in bonuri de trezorerie, credite interbancare etc.)

Ei pot, de asemenea, sa micsoreze rata pasivelor, in mod sensibil, prin substituirea lor in certificate de depozit pe termen lung cu dobanda fixa pentru sustinerea plasamentelor acordate peste noapte.

Aceasta tehnica implica automat schimbari in venitul net din dobanda fata de ceea ce a prognozat initial managementul bancii.

Sa urmarim aceste schimbari pornind de la situatia initiala (Tabelul 7.3). Consideram ca managementul bancii a diminuat activele cu rata fixa cu 4 mild. lei crescand activele cu rata sensibila cu aceeasi suma pe seama pasivelor cu rata fixa in conditiile in care nivelul ratei dobanzilor ramane neschimbat.

Tabelul 7.9 (mild.lei)

Venit net din dobanda = 0.12 x 54 + 0.15 x 31 - 0.09 x 56 - 0.08 x 26 = 4.01 mild.lei

Rata venitului net din dobanda =

G.A.P. = 54 - 56 = -2

Se observa ca venitul net din dobanda a scazut cu 0,08 mild. lei (4,09 ­4,01) fata de ceea ce s-a prognozat initial. Acest declin este cauzat de diminuarea castigului mediu pe active care aduc castiguri fixe si cresterea cheltuielilor aferente pasivelor cu dobanda fixa. Aceasta schimbare modifica si G.A.P.-ul la ­2 mild. lei si astfel se modifica riscul ratei dobanzii.

Nu exista o relatie fixa intre schimbarile in portofoliul bancii si venitul net din dobanda. Impactul este in functie de castigurile aferente activelor cu rata fixa si sensibila, iar, pe de alta parte, dintre costurile cu dobanda si amploarea schimbarilor in structura pasivelor. Daca schimbarea ar fi inversa (diminuarea pasivelor cu rata fixa si cresterea activelor cu rata fixa) venitul net din dobanda ar creste. Venitul net din dobanda ar creste, de asemenea, daca schimbarile ar viza doar portofoliul de pasive. In multe cazuri, bancile schimba structura portofoliului ca o masura de protectie impotriva schimbarilor contradictorii anticipate in marja neta a dobanzii.

In conditiile cand se inregistreaza un declin in nivelul general al dobanzilor bancare, aceasta tehnica de schimbare in portofoliul bancilor atenueaza riscul dobanzii. Schimbarile in volumul activelor si pasivelor care nu aduc castig influenteaza, venitul net din dobanda. Daca banca isi reduce activele care nu aduc castig, venitul net din dobanda creste automat.

Plecand de la situatia initiala, vom considera o reducere a activelor care nu aduc castig si cresterea activelor cu rata sensibila cu 5 mild. lei efectul va fi cresterea venitului din dobanda cu 0,65 mild. lei daca reducem cu aceeasi valoare activele care nu aduc castig si crestem activele cu rata fixa tot cu 5 mild. lei, venitul net din dobanda va creste cu 0,75 mild. lei. In ambele cazuri cresterea se datoreaza faptului ca, costurile cu pasivele bancii raman neschimbate.