Regulamentul international pentru prevenireacoliziunilor pe mare

REGULAMENTUL INTERNATIONAL PENTRU PREVENIREACOLIZIUNILOR PE MARE

PARTE A

G E N E R A L I T AT I

REGULA 1

DOMENIU DE APLICARE

a)     Prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate in largul marii si pe toate apele invecinate , accesibile navelor maritime.

b)     Nici o dispozitie a prezentelor reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea prescriptiilor speciale, stabilite de catre autoritatea competenta, cu privire la navigatia in rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau caile de navigatie interioara comunicand cu marea si accesibile navelor maritime .Asemenea prescriptii speciale trebuie sa fie cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.

c)     Nici o dispozitie din prezentele reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea prescriptiilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la marirea numarului luminilor de pozitie, a semnalelor luminoase , a semnelor sau a semnalelor cu fluierul utilizate de catre navele de razboi si navele in convoi, sau in vederea maririi numarului luminilor de pozitie, a semnelor ori a semnalelor luminoase folosite de catre navele ce pescuiesc alcatuind o flotila de pescuit.

Aceste lumini de pozitie, semnalele suplimentare luminoase, semne sau semnale date cu fluierul trebuie, in masura posibilului sa fie utilizate astfel incat sa faca imposibila confundarea lor cu orice alta lumina, semn sau semnal autorizat in oricare din prezentele reguli.

d)     Organizatia poate adopta scheme de separare a traficului in intelesul prezentelor reguli.

e)     Ori de cate ori un guvern considera ca o nava de constructie speciala sau destinata unor operatiuni speciale, nu se poate conforma tuturor dispozitiilor vreuneia din prezentele reguli, in ceea ce priveste numarul, amplasarea, bataia sau sectorul de vizibilitate a luminilor si semnelor, ca si pozitia si caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, aceasta nava trebuie sa se conformeze altor asemenea dispozitii ce se refera la numar , amplasare , bataie sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, cat si la pozitia si caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, care, dupa aprecierea guvernului interesat, permit in aceste cazuri sa se conformeze cat mai mult posibil prezentelor reguli.

REGULA 2

RASPUNDERE

a)     Nici una dintre dispozitiile prezentelor reguli nu scuteste o nava, sau pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau de consecintele unei neglijente oarecare, atat in ceea ce priveste aplicarea prezentelor reguli, cat si in ceea ce priveste luarea oricaror masuri de prevedere cerute de o buna practica marinareasca, sau de imprejurari deosebite, in care se gaseste nava.

b)     In interpretarea si in aplicarea prezentelor reguli se va tine seama in mod deosebit de toate pericolele de navigatie si de riscurile de coliziune, precum si de toate imprejurarile deosebite, in special de limitele de folosire a navelor in cauza care pot duce la abateri de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol imediat.

REGULA 3

DEFINITII GENERALE

In intelesul prezentelor reguli, in afara de dispozitii contrare rezultand din context:

a)     Termenul ”nava” inseamna orice constructie sau orice aparat de orice natura ar fi, inclusiv constructiile fara pescaj si hidroavioanele, folosita sau susceptibila de a fi folosita ca mijloc de transport pe apa.

b)     Expresia „nava cu propulsie mecanica” inseamna orice nava pusa in miscare de catre o masina.

c)     Expresia „ nava cu vele”, inseamna orice nava care naviga cu vele, chiar daca are o masina de propulsie, cu conditia ca aceasta sa nu fie folosita.

d)     Expresia „nava in curs de pescuit”, inseamna orice nava care pescuieste cu plasa, carmace, traule, sau orice alte scule de pescuit, care ii reduc capacitatea de manevra, dar nu se aplica navelor care pescuiesc cu carlige remorcate sau cu alte scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.

e)     Termenul „hidroavion” inseamna orice aeronava conceputa sa manevreze pe apa.

f)      Expresia „ nava care nu este stapana pe manevra sa” inseamna o nava care, din cauza unor imprejurari exceptionale, nu este in masura sa manevreze conform prezentelor reguli si deci nu poate sa se indeparteze din drumul altei nave.

g)     Expresia „ nava cu capacitate de manevra redusa” inseamna o nava a carei capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitata prin natura lucrarilor sale, si care, in consecinta, nu se poate indeparta din drumul altei nave.

Expresia „nava cu capacitate de manevra redusa „trebuie sa includa urmatoarele nave, fara a se limita la:

i)       navele ocupate cu punerea , scoaterea sau intretinerea unui reper de navigatie, a unui cablu sau a unei conducte submarine

ii)       navele aflate in curs de a executa operatiuni de dragaj, ridicari hidrografice sau oceanografice, ori lucrari sub apa;

iii)     navele care aflandu-se in mars fac alimentare cu combustibil sau transbord de persoane, provizii sau marfa;

iv)     navele in curs de a efectua operatiuni de decolare, sau recuperare de aeronave;

v)       navele care sunt in curs de executare a operatiunilor de deminare;

vi)     navele in curs de a executa operatiuni de remorcare, care prin natura lor permit cu greutate remorcherului si remorcii sale sa-si modifice drumul.

h)     Expresia „nava stanjenita de pescajul sau” inseamna orice nava cu propulsie mecanica, care din cauza pescajului sau si a adancimii apei sub chila poate sa-si modifice cu greu drumul.

i)       Expresia „in mars” se aplica oricarei nave care nu este nici la ancora, nici legata la mal, nici esuata.

j)      Termenii „lungime si latime a unei nave’ inseamna lungimea sa peste tot si latimea maxima.

k)     Doua nave sunt considerate ca fiind in vedere, numai cand una dintre ele poate fi observata de cealalta vizual.

l)       Expresia „ vizibilitate redusa” inseamna orice situatie in care vizibilitatea este redusa din cauza cetii , burnitei, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip, ori din orice alte cauze asemanatoare.

PARTEA B

REGULI DE GUVERNARE SI DE DRUM

SECTIUNEA I-a. CONDUCEREA NAVELOR IN ORICE CONDITIE DE VIZIBILITATE

REGULA 4

DOMENIU DE APLICARE

Regulile prezentei sectiuni se aplica in orice conditii de vizibilitate.

REGULA 5

VEGHEA

Orice nava trebuie sa asigure in permanenta o veghe vizuala si auditiva corespunzatoare, folosind in acelasi timp toate mijloacele disponibile potrivit cu imprejurarile si conditiile existente in asa fel incat sa permita o apreciere completa a situatiei si a pericolului de coliziune.

REGULA 6

VITEZA DE SIGURANTA

Orice nava trebuie sa navige tot timpul cu o viteza de siguranta, astfel incat sa poata actiona corect si eficace pentru prevenirea unei coliziuni si pentru a fi oprita pe o distanta corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente.

Pentru determinarea vitezei de siguranta trebuie luati in considerare urmatorii factori:

a)     De catre toate navele:

i)        vizibilitate;

ii)       densitatea traficului si mai ales concentrarile de nave de pescuit sau a oricaror altor nave;

iii)     capacitatea de manevra a navei si mai ales distanta de oprire si calitatile de giratie in conditiile existente;

iv)     noaptea, existenta unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coasta sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;

v)       starea vantului, a marii si a curentilor, precum si apropierea de pericole pentru navigatie;

vi)     pescajul navei in raport cu adancimea apei accesibile;

b)     In plus, pentru navele care folosesc un radar:

i)        caracteristicile, eficacitatea si limitele de folosire ale echipamentului radar;

ii)       limitarile rezultate din scala distantelor folosite la radar;

iii)     efectul starii marii, conditiilor meteorologice si altor surse de bruiaj asupra detectiei prin radar;

iv)     faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile si alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanta suficienta;

v)       numarul , pozitia si miscarea navelor detectate cu radarul;

vi)     faptul ca este posibil sa se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci cand radarul este folosit pentru determinarea distantei la nave si alte obiecte aflate in vecinatate.

REGULA 7

PERICOLUL DE COLIZIUNE

a)     Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile corespunzatoare imprejurarilor existente pentru a stabili daca exista un pericol de coliziune.

Daca exista indoiala, in ceea ce priveste pericolul de coliziune, trebuie sa se considere ca acest pericol exista.

b)     Daca la bord exista un echipament radar in functiune, acesta trebuie folosit in mod corespunzator , incluzand explorarea la distanta mare, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de coliziune, efectuarea de radar ploting sau orice alta observare sau detectare sistematica de obiecte, echivalenta.

c)     Se va evita tragerea de concluzii din informatii insuficiente, mai ales din informatii radar insuficiente.

d)     La aprecierea unui pericol de coliziune, trebuie sa se tina seama mai ales de urmatoarele consideratii:

i)        exista pericol de coliziune, daca relevmentul la compas la o nava care se apropie nu variaza intr-un mod apreciabil;

ii)       in unele cazuri, pericolul de coliziune exista chiar daca se observa ca relevmentul variaza apreciabil, mai ales la apropierea de o nava foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nava care se afla la o distanta mica.

REGULA 8

MANEVRE PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR

a)     Orice manevra ce se face pentru evitarea unei coliziuni trebuie, daca imprejurarile permit, sa fie executata hotarat, din timp si conform cu o buna practica marinareasca.

b)     Orice schimbare de drum sau de viteza, sau amandoua, in scopul evitarii unei coliziuni, trebuie, daca imprejurarile permit, sa fie destul de mare, pentru a putea sa fie perceputa imediat de orice nava care observa vizual sau radarul;trebuie evitate schimbarile succesive de mica importanta de drum, viteza, sau ale ambelor concomitent.

c)     Daca nava are suficient spatiu, numai simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea intr-o situatie de foarte mare apropiere , cu conditia ca aceasta manevra sa fie facuta cu mult timp inainte, sa fie substantiala si sa nu conduca la alta situatie de foarte mare apropiere.

d)     Manevrele pentru evitarea coliziunii cu o alta nava, trebuie sa fie astfel facute incat sa permita trecerea la o distanta de siguranta .Eficacitatea manevrelor trebuie controlata cu atentie pana cand cealalta nava a fost complet si definitiv evitata.

e)     Daca este nevoie, ca sa se evite o coliziune, sau pentru a se castiga mai mult timp pentru aprecierea situatiei, nava trebuie sa reduca viteza sau sa opreasca complet, stopand masinile ori punandu-le inapoi.

REGULA 9

TRECERI INGUSTE

a)     Navele in mars printr-un senal sau pe o cale de acces ingusta trebuie, atunci cand aceasta se poate face fara pericol, sa navige cat mai aproape posibil de marginea exterioara din dreapta senalului sau a caii de acces respective.

b)     Navele cu o lungime mai mica de 20 metri si navele cu vele, nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta decat prin senal, sau pe calea de acces ingusta.

c)     Navele aflate in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea altor nave care naviga prin senal sau printr-o cale de acces ingusta.

d)     O nava trebuie sa evite sa traverseze un senal sau o cale de acces ingusta, daca prin aceasta , stanjeneste trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta , decat prin interiorul acestui senal sau pe calea de acces ingusta .Aceste din urma nave pot folosi semnalul sonor prescris de regula 34d) , daca se indoiesc de intentiile navei care traverseaza senalul sau calea de acces.

e)     i) intr-un senal sau intr-o alta cale de acces ingusta , cand depasirea nu se poate face decat daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depaseasca in deplina siguranta , nava care ajunge din urma trebuie sa faca cunoscuta intentia sa emitand semnalul sonor corespunzator, prescris de regula 34 c)

i)      Nava ajunsa din urma , trebuie , daca este de acord, sa emita semnal corespunzator, prescris de regula 34 c) ii) si sa manevreze astfel incat sa permita o depasire in deplina siguranta .Daca este in dubiu, nava poate emite semnale sonore prescrise de regula 34 d);

ii)    Prezenta regula nu scuteste nava care ajunge din urma de obligatia de a se conforma dispozitiilor din regula 13.

f)      O nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, in care alte nave pot fi marcate de prezenta unor obstacole, trebuie sa navige cu prudenta si vigilenta deosebita si sa emita semnalul corespunzator prescris de regula 34 e).

g)     Orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite ancorarea intr-o trecere ingusta.

REGULA 10

SCHEME DE SEPARARE A TRAFICULUI

a)      Prezenta regula se aplica schemelor de separare a traficului adoptate de catre Organizatie.

b)      Navele care naviga in interiorul unei scheme de separare a traficului trebuie:

i)        Sa navige pe ruta de circulatie corespunzatoare in directia generala a traficului pentru aceasta ruta;

ii)       Sa se indeparteze in masura posibilului de linie sau de zona de separare a traficului;

iii)     Ca regula generala, sa se angajeze sau sa iasa dintr-o ruta de circulatie pe la una din extremitati, dar atunci cand intra sau iese lateral, sa faca aceasta manevra sub un unghi cat mai mic fata de directia generala a traficului.

c)      Navele trebuie sa evite pe cat posibil sa intretaie rutele de circulatie, dar daca sunt obligate sa o faca, ele trebuie pe cat posibil sa traverseze perpendicular pe directia generala a traficului.

d)      Zonele de trafic costier nu trebuie folosite in mod normal de traficul direct, care poate utiliza in deplina siguranta ruta de circulatie corespunzatoare din schema adiacenta de separare a traficului.

Cu toate acestea , navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele pot utiliza in toate situatiile zonele de trafic costier.

e)      O nava, alta decat cea care traverseaza o schema de separare a traficului, sau o nava care se angajeaza sau iese dintr-o ruta de circulatie, in mod normal, nu trebuie sa intre intr-o zona de separare sau sa intretaie o linie de separare cu exceptia:

i)        In caz de urgenta pentru evitarea unui pericol imediat;

ii)       Pentru a pescui intr-o zona de separare;

f)       Navele care naviga in zonele vecine cu extremitatile unei scheme de separare a traficului, trebuie sa navige cu atentie deosebita.

g)      Navele trebuie sa evite , in masura maxima a posibilului, ancorarea in interiorul unei scheme de separare a traficului sau in zonele vecine cu extremitatile sale.

h)      Navele care nu folosesc o schema de separare a traficului, trebuie sa se indeparteze de aceasta cat mai mult posibil.

i)        Navele in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care naviga pe o ruta de circulatie.

j)        Navele cu o lungime mai mica de 20 m sau navele cu vele nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor cu propulsie mecanica, care naviga pe o ruta de circulatie.

k)      O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand se afla angajata intr-o operatiune pentru mentinerea sigurantei navigatiei intr-o schema de separare a traficului, este scutita de a se conforma prezentei reguli in masura necesara executarii operatiunii.

l)        O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand este angajata intr-o operatiune pentru instalarea, intretinerea sau inlaturarea unui cablu submarin, intr-o schema de separare a traficului, este scutita de a se conforma prezentei reguli, in masura necesara executarii operatiunii.

SECTIUNEA A II-a

COMPORTAREA NAVELOR CARE SE VAD UNA PE ALTA

REGULA 11

DOMENIU DE APLICARE

Regulile prezentei sectiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.

REGULA 12

NAVE CU VELE

a)     Cand doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incat exista pericol de coliziune , una dintre ele trebuie sa se abata din drumul celeilalte, dupa cum urmeaza:

i)        Cand navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeste vantul din babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;

ii)       Cand cele doua primesc vantul din acelasi bord, nava din vant trebuie sa se abata din drumul navei de sub vant;

iii)     Daca o nava care primeste vantul din babord vede o alta nava in vant si nu poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primeste vantul din babord sau tribord prima nava trebuie sa se abata din drumul celeilalte.

b)     In intelesul aplicarii prezentei reguli, bordul din care vine vantul trebuie socotit ca fiind bordul opus celui in care este bratata vela mare sau, in cazul navelor cu vele patrate , bordul opus celui in care este bratata cea mai mare vela aurica(sau triunghiulara).

REGULA 13

NAVA CARE AJUNGE DIN URMA ALTA NAVA

a)     Oricare ar fi dispozitiile regulilor din partea B sectiunile I si II, orice nava care ajunge o alta nava trebuie sa se abata din drumul navei ajunsa din urma.

b)     Va fi considerata nava care ajunge pe o alta din urma, acea nava care se apropie de o alta, venind dintr-o directie mai mare de 22˚.5 din inapoia traversului celeilalte nave, adica aceea care se gaseste intr-o astfel de pozitie fata de nava ajunsa din urma incat noaptea, ar putea vedea numai lumina din pupa a navei ajunse, fara sa vada nici una din luminile din borduri.

c)     Daca o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o alta nava, ea trebuie sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma si sa manevreze in consecinta.

d)     Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu poate face ca nava care ajunge din urma o alta nava sa se considere drept nava care taie drumul acesteia din urma in sensul prezentelor reguli si nici nu o va absolvi de obligatie de a se abate din drumul navei ajunse din urma, pana cand nu a fost definitiv evitata si depasita.

REGULA 14

NAVE AVAND DRUMURI OPUSE

a)     Cand doua nave cu propulsie mecanica naviga pe drumuri direct opuse, sau aproape opuse in asa fel incat exista pericolul de coliziune, fiecare dintre ele trebuie sa se abata la tribord pentru a trece prin bordul celeilalte.

b)     Trebuie sa se considere ca o astfel de situatie exista atunci cand o nava vede o alta nava drept in prova ei, sau aproape drept in prova ei, in asa fel incat , noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceiasi verticala sau aproape pe aceeasi verticala si/sau amandoua luminile din borduri, iar ziua, va vedea cealalta nava sub unghiuri corespunzatore

c)     Cand o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de situatie exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situatie exista si sa manevreze in consecinta.

REGULA 15

NAVE ALE CAROR DRUMURI SE INCRUCISEAZA

Cand doua nave cu propulsie mecanica sau drumuri care se incruciseaza in asa fel incat exista pericol de coliziune, nava care vede cealalta nava prin tribord, trebuie sa se abata din drumul celeilalte si , daca imprejurarile permit acest lucru, sa evite sa-i taie drumul prin prova.

REGULA 16

MANEVRA „NAVEI NEPRIVILEGIATE”

Orice nava care este obligata sa se abata din drumul unei alte nave , trebuie, pe cat este posibil, sa manevreze din timp, hotarat si in asa fel incat sa se indeparteze la o distanta apreciabila.

REGULA 17

MANEVRA „NAVEI PRIVILEGIATE”

a)     i) Cand o nava este obligata sa se abata din drumul altei nave, aceasta din urma trebuie sa-si mentina drumul si viteza.

ii) Aceasta din urma nava poate totusi sa actioneze in scopul evitarii coliziunii numai prin manevra sa , de in data ce i se pare evident ca nava are obligatia de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzatoare prevazuta de prezentele reguli.

b)     Cand dintr-o cauza oarecare, nava obligata sa-si mentina directia si viteza se gaseste atat de aproape de cealalta incat coliziunea nu poate fi evitata numai prin singura manevra a navei neprivilegiate, se va executa manevra cea mai indicata pentru a ajuta la evitarea coliziunii.

c)     O nava cu propulsie mecanica, care manevreaza pentru a evita o coliziune cu o alta nava cu propulsie mecanica al carui drum incruciseaza drumul sau in conditiile prevazute in alineatul a) ii) din prezenta regula, nu trebuie, daca imprejurarile permit acest lucru, sa se abata la babord daca cealalta nava se afla in bordul sau.

d)     Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiata de obligatia de a se abate din drumul celeilalte nave.

REGULA 18

RESPONSABILITATI RECIPROCE ALE NAVELOR

Cu exceptia prevederilor contrare din regulile 9, 10 si 13;

a)     O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa se abata din drumul:

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;

ii) unei nave cu capacitate de manevra redusa;

iii) unei nave care este in curs de pescuit;

iv) unei nave cu vele.

b)     O nava cu vele aflata in mars trebuie sa se abata din drumul:

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;

ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa;

iii) unei nave in curs de pescuit.

c)     O nava care este in curs de pescuit si care este in mars trebuie, in masura posibilului, sa se abata din drumul:

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;

ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa.

d)     i) Orice nava, alta decat o nava care nu este stapana pe manevra sau o alta nava a carei capacitate de manevra este redusa, trebuie, daca imprejurarile permit, sa nu impiedice libera trecere a unei nave stanjenite de pescajul sau, care arata semnalele prevazute de regula 28;

ii) o nava stanjenita de pescajul sau trebuie sa navige cu o prudenta deosebita tinand seama de situatia sa speciala.

e)     Un hidroavion amerizat trebuie, ca regula generala, sa se tina cat mai departe de toate celelalte nave si sa evite de ale stanjeni navigatia .Totusi cand exista pericolul de coliziune , acest hidroavion trebuie sa se conformeze regulilor din prezenta parte.

SECTIUNEA A III-a

CONDUCEREA NAVELOR PE VIZIBILIATE REDUSA

REGULA 19

CONDUCEREA NAVELOR PE TIMP CU VIZIBILITATE REDUSA

a)     Prezenta regula se aplica navelor care nu se vad una pe alta si care naviga inauntrul sau in apropierea zonelor cu vizibilitate redusa.

b)     Orice nava trebuie sa navige cu o viteza de siguranta adaptata imprejurarilor existente si conditiilor de vizibilitate redusa .Navele cu propulsie mecanica trebuie sa aiba masinile gata pentru a manevra imediat.

c)     Orice nava, atunci cand se conformeaza regulilor din sectiunea I din prezenta parte, trebuie sa tina neaparat seama de imprejurarile existente si de conditiile de vizibilitate redusa.

d)     O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei nave trebuie sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de foarte mare apropiere si/sau un pericol de coliziune .In acest caz , nava trebuie sa ia cu mult timp inainte masuri pentru evitarea acestei situatii ;totusi daca aceste masuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar sa se evite, in masura posibilului, urmatoarele manevre:

i) o schimbare de drum catre babord in cazul unei nave care se afla inaintea traversului , cu exceptia cazului cand aceasta nava este ajunsa din urma;

ii) o schimbare de drum in directia unei nave care se afla la travers sau inapoia traversului.

e)     Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericol de coliziune, orice nava care aude dintr-o directie care pare a fi inaintea traversului , semnalul de ceata al unei nave, sau care nu poate evita o situatie de foarte mare apropiere cu o alta nava aflata inaintea traversului , trebuie sa reduca viteza la minimum necesar mentinerii drumului .Daca este necesar , va trebui sa opreasca si in toate imprejurarile sa navige cu atentie extrema pana cand a trecut pericolul de coliziune.

PARTEA C

LUMINI SI SEMNE

REGULA 20

DOMENIU DE APLICARE

a)     Regulile prezentei parti trebuie respectate pe orice vreme.

b)     Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la rasaritul soarelui. In acest interval de timp, nu trebuie sa se arate nici o alta lumina care sa poate fi confundata cu luminile prescrise de prezentele reguli si care pot stanjeni vizualizarea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot impiedica efectuarea unei veghe satisfacatoare.

c)     Luminile prevazute de prezentele reguli, atunci cand ele exista, trebuie sa fie purtate de asemenea de la rasaritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusa si pot fi purtate in toate celelalte imprejurari in care aceasta masura este socotita necesara.

d)     Regulile referitoare la semne trebuie respectate in timpul zilei.

e)     Luminile si semnele prescrise de prezentele reguli trebuie sa fie conforme cu dispozitiile din Anexa I, a prezentei reguli.

REGULA 21

DEFINITII

a)     Expresia „lumina de catarg” inseamna o lumina alba asezata deasupra axului longitudinal al navei, aratand o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de 225 grade si astfel asezata incat sa arate lumina incepand de la prova pana la 22, 5 grade inapoia traversului in fiecare bord.

b)     Expresia „lumina din bord” inseamna o lumina verde asezata la tribord si o lumina rosie asezata la babord, aratand fiecare o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de 112, 5 grade si asezata astfel incat sa arate aceasta lumina incepand de la prova pana la 22, 5 grade inapoia traversului in bordul respectiv .La bordul navelor cu o lungime mai mica de 20 m, luminile din borduri pot fi combinate intr-un singur felinar asezat in axul longitudinal al navei.

c)     Expresia „lumina de pupa” inseamna o lumina alba asezata cat mai aproape posibil in pupa, aratand o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de 135 grade si asezata astfel incat sa arate lumina pe un sector de 67, 5 grade in fiecare bord incepand de la pupa.

d)     Expresia „lumina de remorcaj” inseamna o lumina galbena avand aceleasi caracteristici ca si lumina de pupa definita la paragraful c).

e)     Expresia „ lumina vizibila pe intreg orizontul” inseamna o lumina care arata o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de 360 grade.

f)      Expresia „ lumina cu sclipiri” inseamna o lumina cu sclipiri regulate a caror frecventa este de 120 de sclipiri sau mai multe pe minut.

REGULA 22

DISTANTA DE VIZIBILITATE A LUMINILOR

Luminile prescrise prin prezentele Reguli trebuie sa aibe intensitatea specificata la sectiunea a 8-a din anexa I in asa fel incat sa fie vizibile la urmatoarele distante minime :

a)     pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai mare:

lumina de catarg: 6 mile marine;

luminile din borduri: 3 mile marine;

lumina din pupa: 3 mile marine;

lumina de remorcaj: 3 mile marine;

lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul:3 mile marine.

b)     pentru navele cu o lungime de 12 metri, sau mai mare, dar mai mica de 50 metri:

lumina de catarg: 5 mile marine;daca lungimea navei este mai mica de 20 metri:3 mile marine;

luminile din borduri: 2 mile marine;

luminile de pupa: 2 mile marine;

lumina de remorcaj: 2 mile marine;

lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2 mile marine.

c)     pentru navele cu o lungime mai mica de 12 metri:

lumina de catarg : 2 mile marine;

luminile din borduri: 1 mila marina;

luminile de pupa: 2 mile marine;

lumina de remorcaj: 2 mile marine;

lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2 mile marine.

d)     pentru navele sau obiectele remorcate care sunt partial in imersiune si greu observabile:

o lumina alba vizibila pe intreg orizontul : 3 mile marine.

REGULA 23

NAVELE CU PROPULSIE MECANICA AFLATE IN MARE

a)     O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa poarte:

i) o lumina de catarg la prova;

ii) o a doua lumina de catarg inapoia primei lumini de catarg si mai sus decat aceasta;totusi, navele a caror lungime este mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;

iii) luminile din borduri;

iv) o lumina de pupa.

b)     O nava cu perna de aer exploatata fara pescaj, in afara luminilor prevazute la paragraful a) din prezenta regula, trebuie sa poarte o lumina galbena cu sclipiri vizibile pe intreg orizontul.

c)     i) o nava cu propulsie mecanica, cu o lungime mai mica de 12 metri, poate arata in locul luminilor prescrise de paragraful a) a prezentei Reguli, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul si luminile din borduri;

ii) o nava cu propulsie mecanica cu o lungime mai mica de 7 metri si a carei viteza maxima nu depaseste 7 noduri, poate, in locul luminilor prescrise la paragraful a) din prezenta regula, sa poarte o lumina alba vizibila pe intreg orizontul .De asemenea, aceasta nava, trebuie daca este posibil , sa poarte luminile din borduri.

iii) lumina din catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul a unei nave cu propulsie mecanica cu lungime mai mica de 12 metri poate fi deplasata de pe axa longitudinala a navei daca montarea pe axa longitudinala nu este posibila, cu conditia ca luminile din borduri sa fie combinate intr-un felinar dispus pe axa longitudinala a navei, sau cat mai aproape posibil de aceiasi axa longitudinala a navei ca si lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul.

REGULA 24

REMORCARE SI IMPINGERE

a)     O nava cu propulsie mecanica care remorcheaza, trebuie sa poarte:

i) in locul luminii prescrise in Regula 23 a) i) sau a) ii), doua lumini de catarg dispuse pe linie verticala;

Cand lungimea remorcii masurata de la pupa navei care remorcheaza pana la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, nava care remorcheaza va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;

ii) luminile din borduri;

iii) o lumina din pupa;

iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminii de pupa;

v) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.

b)     O nava care remorcheaza prin impingere si o nava impinsa legate printr-o legatura rigida astfel incat alcatuiesc o unitate compusa, trebuie considerate ca o nava cu propulsie mecanica si sa poarte luminile prescrise de regula 23.

c)     O nava cu propulsie mecanica care impinge inainte sau remorcheaza cuplat, cu exceptia cazului unei unitati compuse , trebuie sa poarte:

i) in locul luminii prescrise de regula 23 a) i) , la prova, doua lumini de catarg pe linie verticala;

ii) luminile din borduri;

iii) lumina din pupa.

d)    O nava cu propulsie mecanica careia i se aplica prevederile paragrafelor a )si c) de mai sus, trebuie sa se conformeze de asemenea dispozitiilor de la regula 23 a ) ii).

e) O nava sau un obiect remorcat , altele decat cele mentionate in paragraful (g) al prezentei reguli, trebuie sa poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina din pupa:

iii) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.

f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse in grup, trebuie sa corespunda cu acelea ale unei singure nave.

i) o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie sa poarte la extremitatea sa prova, luminile din borduri;

ii) o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa si la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.

g)    O nava sau un obiect remorcat care este partial in imersiune si greu de observat, sau o combinatie de astfel de nave sau obiecte trebuie sa arate:

i) daca latimea este mai mica de 25 metri, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul, la sau langa extremitatea prova si una la sau aproape de pupa exceptie facand dragoarele care nu sunt obligate sa arate o lumina la sau langa extremitatea prova;

ii) daca latimea este de 25 metri sau mai mult, doua lumini albe, suplimentare, vizibile pe intreg orizontul, la sau langa extremitatile latimii sale;

iii) daca lungimea depaseste 100 metri, luminii albe suplimentare, vizibile pe intreg orizontul intre luminile prescrise in alineatele i) si ii) , astfel incat distanta dintre lumini sa nu depaseasca 100 de metri;

iv) un semn biconic la sau langa extremitatea pupa a ultimei nave sau obiect remorcat si daca lungimea remorcii depaseste 200 metri, un semn biconic suplimentar in locul cel mai vizibil, sau cat mai aproape posibil de prova.

h) In cazul in care indiferent din ce cauza, o nava sau un obiect remorcat este in imposibilitate de a arata luminile sau semnale prescrise in paragraful e) sau g) al prezentei reguli, trebuie luate toate masurile posibile pentru a lumina nava sau obiectul remorcat sau cel putin pentru a indica prezenta unei astfel de nave sau obiect.

i) Atunci cand dintr-un motiv justificat este impracticabil pentru o nava, care nu este in mod obisnuit angajata in operatiuni de remorcaj, sa arate luminile continute in paragraful a) au c) ale prezentei reguli, o astfel de nava nu este obligata sa arate luminile prescrise pentru cazul cand remorcheaza o alta nava in pericol sau necesita ajutor.

Trebuie luate toate masurile posibile pentru a indica natura relatiei dintre nava remorcher si nava remorcata, conform prevederilor din regula 36) in special prin iluminarea paramei de remorcaj.

REGULA 25

NAVE CU VELE IN MARS SI NAVE CU RAME

a) O nava cu vele in mars trebuie sa poarte:

i) luminile din borduri:

ii) lumina de pupa.

b) La o nava cu vele, cu lungime de sub 20 metri, luminile prescrise in paragraful a ) din prezenta regula pot fi reunite intr-un felinar combinat situat la sau langa marul de la catarg, la locul cel mai vizibil.

c) In afara de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula - o nava cu vele in mars poate purta, la mar sau la partea superioara a catargului, in locul unde sunt cel mai vizibile, doua lumini pe verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie iar cea inferioara verde .Totusi, aceste lumini nu trebuie sa fie purtate in acelasi timp cu felinarul autorizat prin paragraful b) din prezenta regula.

d) i) o nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, daca este posibil, sa poarte luminile prescrise la paragrafele a) sau b), dar in cazul ca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina alba;

ii) o nava cu rame poate purta luminile prevazute de prezenta regula pentru navele cu vele, dar daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar cu lumina alba.

e) O nava care se deplaseaza in acelasi timp cu vele si cu ajutorul unui aparat propulsor, trebuie sa poarte la prova in locul cel mai vizibil, un semn de forma conica, cu varful in jos.

REGULA 26

NAVE DE PESCUIT

a) O nava in curs de pescuit, atat in mars cat si la ancora, nu trebuie sa poarte decat luminile si semnele prescrise de prezenta regula.

b) O nava care trauleaza , adica trage prin apa un traul sau o alta unealta de pescuit, trebuie sa poarte:

i) doua lumini pe verticala vizibile pe tot orizontul, lumina superioara fiind verde iar cea inferioara alba, sau un semn alcatuit din doua conuri unul deasupra altuia cu varfurile unite;

ii) o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decat aceea a luminii verzi vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia .Navele cu o lungime mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot face;

iii) cand nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri si lumina de pupa.

c) O nava care pescuieste, altfel decat prin traulere, trebuie sa poarte:

i) doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie si lumina inferioara fiind alba sau un semn alcatuit din doua conuri suprapuse unite la varf;

ii) daca uneltele sale de pescuit se intind pe o distanta orizontala mai mare de 150 metri incepand de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul sau un con cu varful in sus, in directia uneltelor de pescuit;

iii) cand se deplaseaza prin apa in afara luminilor prescrise in prezentul paragraf, luminile din borduri si lumina de pupa.

d) O nava care pescuieste in apropierea altor nave care pescuiesc poate purta semnalele suplimentare descrise in anexa II.

e) O nava care nu este in curs de pescuit nu trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise pentru o nava de lungimea sa.

REGULA 27

NAVE CARE NU SUNT STAPANE PE MANEVRA SI NAVE CARE AU CAPACITATEA DE MANEVRA REDUSA

a) O nava care nu este stapana pe manevra trebuie sa poarte:

i) in locul cel mai vizibil , doua lumini rosii pe o linie verticala, vizibile pe intreg orizontul;

ii) in locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemanatoare pe linie verticala;

iii) cand se depalaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise in prezentul paragraf , luminile din borduri si o lumina de pupa.

b)    O nava cu capacitate de manevra redusa, alta decat o nava care face operatiuni de deminare, trebuie sa poarte;

i) in locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina de sus si lumina de jos fiind rosie, iar lumina din mijloc alba;

ii) in locul cel mai vizibil trei semne pe linie verticala, semnele superior si inferior fiind cate o bula, iar cel din mijloc fiind un bicon;

iii) cand nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise la aliniatul i) si ii), o lumina sau luminile de catarg, luminile din borduri si lumina de pupa;

iv) cand nava este la ancora, in afara de luminile sau semnele prescrise in alineatele i) si ii) luminile sau semnele prescrise de regula 30).

c) O nava cu propulsie mecanica, in curs de a executa operatiuni de remorcare, care prin natura lor permit cu greutate remorcherului si remorcii sale sa-si modifice drumul, trebuie sa poarte pe langa luminile sau semnalele prescrise in regula 24 a), luminile sau semnele prescrise in alineatele b) i) si ii) ale prezentei reguli.

d)O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub apa si avand capacitatea de manevra redusa, trebuie sa poarte luminile si semnalele prescrise la paragraful b) i) ii) si iii) din prezenta regula si atunci cand exista un obstacol trebuie sa poarte in plus:

i) doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau doua bule pe aceiasi verticala pentru a indica partea in care se afla obstacolul:

ii) doua lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau doua biconuri pe verticala, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;

iii) cand se afla la ancora , luminile sau semnele prescrise in acest paragraf in locul luminilor sau semnelor prescrise de regula 30.

e) Ori de cate ori marimea unei nave angajate in lucrari cu scafandri, faceimposibila expunerea tuturor luminilor sau semnelor prescrise de paragraful d) al acestei reguli, aceasta nava va trebui sa expuna urmatoarele:

i) trei lumini vizibile pe intreg orizontul dispuse pe verticala, in locul cel mai vizibil .Lumina superioara si cea inferioara trebuie sa fie rosie iar cea din mijloc sa fie alba;

ii) o reproducere rigida de cel putin 1 metru inaltime a pavilionului “A” din Codul International de semnale .Trebuie sa se ia masuri pentru ca aceasta reproducere sa fie vizibila pe intreg orizontul.

f) O nava angajata in operatiuni de deminare trebuie sa poarte, pe langa luminile prescrise de regula 23 pentru o nava cu propulsie mecanica, sau luminile si semnele prescrise pentru o nava la ancora in regula 30, dupa caz, trei lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau trei bule .Una din aceste lumini sau unul din semne, trebuie arborat langa marul catargului prova si cate una din aceste lumini sau unul din semne la fiecare capat al vergii catargului prova .Aceste lumini sau semne indica faptul ca este periculoasa apropierea unei alte nave la o distanta mai mica de 1000 metri de nava angajata cu deminarea.

g) Navele cu lungime mai mica de 12 metri, cu exceptia celor angajate in operatiuni cu scafandri, nu sunt obligate sa expuna luminile si semnele prescrise in aceasta regula.

h) Semnalele prescrise in prezenta regula nu sunt semnale de nave in pericol si care cer ajutor .Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul anexei IV al prezentului regulament.

REGULA 28

NAVE CU PROPULSIE MECANICA STANJENITE DE PESCAJULOR LOR

O nava cu propulsie mecanica stanjenita de pescajul sau, in afara de luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanica prin regula 23, poate sa poarte in locul cel mai vizibil trei lumini rosii pe linie verticala vizibile pe intreg orizontul sau un semn cilindric.

REGULA 29

NAVE DE PILOTAJ

a)     O nava de pilotaj aflata in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:

i)        la marul catargului sau aproape de acesta, doua lumini pe verticala , vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind alba si cea inferioara rosie;

ii)       in plus cand este in mars, luminile din borduri si lumina de pupa;

iii)     cand se afla la ancora, in plus fata de luminile prescrise la alineatul i), lumina, luminile sau semnul prescrise in regula 30 pentru navele aflate la ancora.

b)     O nava de pilotaj care nu este in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.

REGULA 30

NAVE ANCORATE SI NAVE ESUATE

a)     O nava ancorata trebuie sa poarte in locul cel mai vizibil:

i)        la partea din prova o lumina alba vizibila pe intreg orizontul sau o bula;

ii)       la pupa sau aproape de pupa, mai jos decat lumina prescrisa la alineatul i) o lumina alba vizibila pe intreg orizontul.

b)     O nava ancorata, avand o lungime mai mica de 50 metri poate purta, in locul cel mai vizibil, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul in locul luminilor prescrise la paragraful a).

c)     O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale .Aceasta dispozitie este obligatorie pentru navele a caror lungime este egala cu 100 metri sau mai mare.

d)     O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezenta regula si in plus, la locul cel mai vizibil:

i)        doua lumini rosii, vizibile pe intreg orizontul, dispuse pe verticala;

ii)       trei bule dispuse pe verticala.

e)     O nava cu o lungime mai mica de 7 metri, cand este la ancora dar nu in interiorul sau in apropierea unei treceri inguste , senal sau loc de ancoraj, sau acolo unde ale nave naviga in mod obisnuit, nu este obligata sa arate luminile sau semnele prescrise in paragrafele a ) si b) din prezenta regula.

f)      O nava cu o lungime mai mica de 12 metri atunci cand este esuata , nu este obligata sa poarte luminile sau semnele prescrise in sub paragrafele d) i) si ii) ale prezentei reguli.

REGULA 31

HIDROAVIOANE

Un hidroavion care este in imposibilitatea de a purta luminile si semnele cu caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile din aceasta parte, trebuie sa poarte lumini sau semne apropiindu-se cat mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.

PARTEA D

SEMNALE SONORE SI LUMINOASE

REGULA 32

DEFINITII

a)     Termenul “ fluier” inseamna orice aparat de semnalizare sonora capabil de a emite sunetele prescrise si conforme specificatiilor din anexa III a prezentului regulament.

b)     Expresia “ sunet scurt” inseamna un sunet a carui durata este de aproximativ o secunda.

c)     Expresia “sunet lung” inseamna un sunet a carui durata este de patru pana la sase secunde.

REGULA 33

ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE SONORA

a)     O nava avand o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier si un clopot, iar o nava a carei lungime este de 100 metri sau mai mare trebuie sa aiba in plus un gong al carui sunet sau timbru nu trebuie sa poata fi confundat cu acelea ale clopotului .Fluierul, clopotul si gongul trebuie sa satisfaca specificatiile din anexa a III-a a prezentului regulament .Clopotul sau gongul, sau amandoua, pot fi inlocuite cu alt echipament avand respective aceleasi caracteristici sonore, cu conditia ca sa fie posibila intotdeauna actionarea manuala pentru producerea semnalelor prescrise.

b)     O nava cu o lungime mai mica de 12 metri nu este obligata sa aiba la bord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful a) din prezenta regula, dar trebuie, in lipsa acestora, sa fie dotata cu un alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.

REGULA 34

SEMNALE DE MANEVRA SI SEMNALE DE AVERTIZARE

a)     Atunci cand navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie mecanica in mars , manevrand asa cum este autorizat sau prescrise de prezentele reguli, trebuie sa indice aceste manevre prin urmatoarele semnale, emise cu fluierul:

un sunet scurt pentru a spune: “ vin la tribord”;

doua sunete scurte pentru a spune:” vin la babord”;

trei sunete scurte pentru a spune: “ am masina inapoi”;

b)     Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la paragraful a) cu semnale luminoase repetate, daca este necesar, pe toata durata manevrei:

i)        aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie:

o sclipire pentru a spune: “ vin la tribord”

doua sclipiri pentru a spune :” vin la babord”;

trei sclipiri pentru a spune: “ am masina inapoi”;

ii)       fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda si intervalul intre semnalele succesive trebuie sa fie cel putin 10 secunde;

iii)     lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie o lumina alba vizibila pe intreg orizontul la o distanta de cel putin cinci mile marine si trebuie sa fie conforma dispozitiilor din anexa I a acestor reguli.

c)     Cand navele sunt in vedere intr-un senal sau pe o cale de acces ingusta:

i)        o nava care intentioneaza sa depaseasca o alta nava, conform dispozitiilor de la regula 9 e) i) , trebuie sa indice intentia sa emitand cu fluierul semnalele urmatoare:

doua sunete lungi urmate de un sunet scurt pentru a spune: ” Intentionez sa va depasesc prin tribord”;

doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune : “ Intentionez sa va depasesc prin babord”;

ii)       nava care urmeaza a fi depasita trebuie, manevrand conform dispozitiilor din regula 9 e) i) , sa-si dea acordul sau emitand urmatorul semnal:

un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si un sunet scurt, emise in aceasta ordine.

d)     Cand doua nave care sunt in vedere si se apropie una de alta dar dintr-o cauza oarecare una din ele nu intelege intentiile sau actiunile celeilalte, sau nu stie daca cealalta nava ia masuri suficiente pentru a evita coliziunea, nava care are indoielile va exprima imediat emitand cu fluierul o serie rapida de cel putin cinci sunete scurte .Aceste semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcatuit din cel putin cinci sclipiri scurte si rapide.

e)     O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal ori de o cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie sa emita un sunet lung .Orice nava care vine in directia sa si care aude semnalul din celalta parte a cotului sau inapoia obstacolului trebuie sa raspunda la acest semnal emitand un sunet lung.

f)      Cand la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare de 100 metri unul de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emiterea semnalelor de manevra si a semnalelor de avertizare decat un singur fluier.

REGULA 35

SEMNALE SONORE PE VIZIBILITATE REDUSA

Atat ziua cat si noaptea inauntrul sau in apropierea unei zone in care vizibilitatea este redusa, semnalele prescrise de prezenta regula trebuie sa fie folosite dupa cum urmeaza:

a)     O nava cu propulsie mecanica care se deplaseaza prin apa, trebuie sa emita un sunet lung la intervale care nu vor depasi doua minute;

b)     O nava in mars, dar stopata si care nu se mai deplaseaza prin apa, trebuie sa emita la intervale care nu vor depasi doua minute, doua sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ doua secunde.

c)     O nava care nu este depasita pe manevra, o nava a carei capacitate de manevra este redusa, o nava stanjenita de pescajul sau, o nava cu vele, o nava care pescuieste si o nava care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa emita, in locul semnalelor prescrise la paragrafele a) si b) trei sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de doua minute.

d)     O nava in curs de pescuit, cand se afla la ancora si o nava cu capacitate de manevra redusa cand isi desfasoara activitatea la ancora, trebuie sa emita in locul semnalelor prescrise in paragraful g) al prezentei reguli semnalul sonor prescris in paragraful c) al acestei reguli.

e)     O nava remorcata sau in cazul in care se remorcheaza mai multe nave, ultima nava din convoi, daca are echipaj la bord, trebuie sa emita la intervale nu mai mari de 2 minute patru sunete consecutive si anume, un sunet lung urmat de trei sunete scurte .Cand este posibil, acest semnal trebuie emis imediat dupa semnalul emis de nava care remorcheaza.

f)      Atunci cand un remorcher impingator si o nava impinsa inainte sunt legate rigid, formand o unitate compusa, ele trebuie considerate ca o nava cu propulsie mecanica si trebuie sa emita semnalele prescrise in paragrafele a) sau b) ale prezentei reguli.

g)     O nava aflata la ancora trebuie sa bata clopotul rapid, timp de aproximativ cinci secunde, la intervale de cel mult un minut .La o nava cu lungimea de 100 metri sau mai mult se va bate clopotul la prova navei si imediat dupa acea se va bate rapid gongul timp de aproximativ cinci secunde la pupa navei .O nava aflata la ancora poate, in plus, sa emita trei sunete consecutive si anume, un sunet scurt, unul lung si unul scurt pentru avertizarea unei nave care se apropie de pozitia sa si posibilitatea unei coliziuni.

h)     O nava esuata trebuie sa bata clopotul si daca este nevoie sa bata gongul prescris la paragraful g). In plus, imediat inainte si dupa bataile rapide de clopot va emite 3 lovituri de clopot separate si distincte .In plus, o nava esuata poate emite cu fluierul un semnal cuprinzator.

i)       O nava cu lungime mai mica de 12 metri nu este obligata sa emita semnalele mai sus mentionate, dar in cazul in care nu le emite trebuie sa emita un alt semnal sonor, eficient, la intervale care sa nu depaseasca doua minute.

j)      O nava de pilotaj atunci cand se afla angajata in serviciul de pilotaj, poate sa emita , pe langa semnalele prescrise in paragrafele a), b) sau g) ale prezentei reguli, un semnal de identificare constand din patru sunete scurte.

REGULA 36

SEMNALE PENTRU A ATRAGE ATENTIA

Orice nava, daca socoteste ca este necesar sa atraga atentia unei alte nave, poate sa emita semnale luminoase sau sonore care sa nu poata fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau sa indrepte lumina proiectorului sau, in directia pericolului care ameninta nava, in asa fel incat lumina proiectorului sa nu stanjeneasca alte nave.

Orice semnal luminos folosit pentru atragerea atentiei unei alte nave trebuie sa fie de o asemenea natura incat sa nu poata fi confundat cu nici un alt mijloc de semnalizare de navigatie .In intelesul acestei reguli trebuie evitata utilizarea luminilor intermitente sau rotative de mare intensitate cum ar fi luminile tip stroboscopice.

REGULA 37

SEMNALE DE PERICOL

O nava care este in pericol si cere ajutor trebuie sa foloseasca sau sa arate semnalele prescrise la anexa IV a prezentului regulament.

PARTEA E

S C U T I R I

REGULA 38

SCUTIRI

Orice nava( sau categorie de nava) care indeplineste prescriptiile Regulilor Internationale din 1960 pentru prevenirea coliziunilor pe mare si a carei chila a fost pusa, sau se afla intr-o faza de constructie echivalenta, inainte de a intrarea in vigoare a prezentului regulament, poate beneficia de urmatoarele scutiri de la prevederile acestuia:

Instalarea luminilor a caror distanta de vizibilitate este prescrisa de regula 22: patru ani, incepand de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament;

a)     Instalarea luminilor a caror culoare este prescrisa la sectiunea 7 din anexa I: patru ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.

b)     Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de masurare britanic la sistemul metric si rotunjirea cifrelor masuratorilor:scutire permanenta.

c)     i) schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a caror lungime este mai mica de 150 metri, schimbare ce rezulta din prescriptiile sectiunii 3 a), din anexa I a acestor reguli:scutire permanenta;

ii) schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor avand o lungime de 150 metri sau mai mare, care rezulta din prescriptiile sectiunii 3 a) din anexa I a acestor reguli: noua ani de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.

d)     Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescriptiilor de la sectiunea 2 b) din anexa I a acestor reguli: noua ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.

e)     Schimbarea locului luminilor din borduri rezultand din prescriptiile sectiunii 2 g) si 3 b) din anexa I a acestor reguli: noua ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.

f)      Specificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise de anexa III a acestor reguli: noua ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament;

g)     Reamplasarea luminilor vizibile pe intreg orizontul in urma prescriptiilor din sectiunea 9 b) a anexei I la prezentul regulament: scutire permanenta.

ANEXA I

AMPLASAREA SI CARACTERISTICILE TEHNICE ALE LUMINILOR SI SEMNELOR

1.Definitie

Expresia “ inaltime deasupra puntii” inseamna inaltime deasupra puntii continui celei mai de sus.

Aceasta inaltime trebuie masurata perpendicular, din punctul de sub amplasamentul luminii.

2.Amplasarea si distanta dintre lumini in plan vertical

a) La bordul navelor cu propulsie mecanica a caror lungime este de 20 metri sau mai mare, luminile de catarg trebuie sa fie asezate dupa cum urmeaza:

i) lumina de catarg prova sau dupa caz lumina unica, trebuie sa fie la o inaltime de cel putin 6 metri deasupra puntii, iar daca latimea navei este mai mare de 6 metri, la o inaltime deasupra puntii cel putin egala cu aceasta latime , fara a fi totusi necesar ca aceasta inaltime sa fie mai mare de 12 metri;

ii) cand exista doua lumini de catarg, lumina din pupa trebuie sa se afle pe verticala luminii din prova sau cu 4, 5 metri mai sus decat aceasta.

b) Distanta pe verticala dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie mecanica, trebuie sa fie astfel incat in conditii normale de asieta lumina din pupa sa poata fi totdeauna vazuta distinct deasupra luminii din prova, de la distanta de 1000 m din prova navei, privind de la nivelul marii.

c) lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanica cu o lungime de 12 metri sau mai mare, dar mai mica de 20 metri, trebuie sa se afle la o inaltime de cel putin 2, 5 m deasupra puntii.

d) O nava cu propulsie mecanica cu o lungime mai mica de 12 metri, poate avea lumina cea mai de sus la o inaltime mai mica de 2, 5 metri deasupra puntii .Totusi, atunci cand are o lungime de catarg in afara de luminile din borduri si lumina de pupa, aceasta lumina de catarg trebuie sa se afle la cel putin 1 metru deasupra luminilor din borduri.

e) Una dintre cele doua sau trei lumini de catarg prevazute pentru o nava cu propulsie mecanica care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa se gaseasca in acelasi loc cu lumina de catarg pupa, cu conditia ca in cazul in care se afla amplasata pe catargul pupa, sa fie cu cel putin 4, 5 metri mai sus in plan vertical, decat lumina de catarg prova.

f) i) lumina sau luminile de catarg prescrise in regula 23 a) trebuie astfel amplasata incat sa se afle deasupra si distinct de toate celelalte lumini si obstacole , exceptand situatia descrisa in sub paragraful ii).

ii) cand nu este posibila amplasarea luminilor vizibile pe intreg orizontul, prescrise prin regula 27 b) i) sau regula 28, sub luminile de catarg, ele pot fi amplasate deasupra luminii ( luminilor) de catarg pupa sau intr-un plan vertical intre lumina ( luminile) de la catarg prova si lumina (luminile) de catarg pupa, cu conditia ca, in cel de-al doilea caz, sa se respecte cerinta din sectiunea 3 c) a prezentei anexe.

g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanica trebuie sa se gaseasca la o inaltime deasupra puntii care sa nu depaseasca trei sferturi din inaltimea luminii de catarg prova .Ele nu trebuie asezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.

h) Luminile din borduri atunci cand sunt reunite intr-un felinar combinat si se afla la o nava cu propulsie mecanica cu lungime mai mica de 20 metri, trebuie sa se afle la cel putin 1 metru sub lumina de catarg.

i) Atunci cand regulile prevad doua sau trei lumini verticale, acestea trebuie distantate in felul urmator:

i) la bordul unei nave cu o lungime de 20 metri sau mai mare, aceste lumini trebuie sa fie distantate la cel putin 2 metri una de alta iar lumina inferioara nu trebuie sa fie la o inaltime mai mica de 4 metri fata de punte, in afara de cazul cand nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;

ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, aceste lumini trebuie sa fie distantate cu cel putin 1 metru una de alta iar lumina inferioara nu trebuie sa se afle la o inaltime mai mica de 2 metri de punte, afara de cazul cand nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj.

iii) atunci cand exista trei lumini, ele trebuie asezate la intervale egale.

j) Lumina cea mai de jos din cele doua lumini vizibile pe intreg orizontul prevazute pentru o nava in curs de pescuit, trebuie sa se afle deasupra luminilor din borduri la o inaltime cel putin egala cu dublul distantei dintre cele doua lumini verticale.

k) Cand se expun doua lumini de ancora, lumina de ancora prova prescrisa de regula 30 a) i) nu trebuie sa se gaseasca la mai putin de 4, 5 metri deasupra luminii din pupa .La bordul unei nave cu o lungime mai mare de 50 metri, lumina de ancora din prova nu trebuie sa fie la mai putin de 6 metri deasupra puntii.

Amplasarea si distanta dintre lumini in plan orizontal

a)     Cand pentru o nava cu propulsie mecanica sunt prescrise doua lumini de catarg, distanta orizontala care le separa trebuie sa fie cel putin egala cu jumatatea lungimii navei fara ca totusi sa depaseasca 100 metri .Lumina de catarg prova nu trebuie asezata, fata de prova navei, la o distanta mai mare de un sfert din lungimea navei.

b)     La bordul unei nave cu propulsie mecanica cu o lungime de 20 metri, sau mai mare, luminile din borduri nu trebuie sa se afle in fata luminilor de la catargul din prova .Ele trebuie sa se afle in bordurile navei sau in apropierea acestora.

c)     Cand luminile prescrise in regula 27 b) i) sau regula 28, sunt amplasate intr-un plan vertical intre lumina (luminile) de catarg prova si lumina ( luminile) de catarg pupa, aceste lumini vizibile pe intreg orizontul, trebuie amplasate pe o distanta in plan orizontal de minim 2 metri de la axa longitudinala a navei, in directia transversala.

4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de directie pentru navele de pescuit, dragi si navele care efectueaza lucrari sub apa.

a)     Lumina care indica directia instalatiei de pescuit desfasurata de o nava care pescuieste, prevazuta de regula 26 c) ii), trebuie sa se afle la o distanta pe orizontala de cel putin 2 metri si cel mult 6 metri fata de cele doua lumini rosie si alba, vizibile pe intreg orizontul .Aceasta lumina trebuie sa se afle la o inaltime care sa nu fie nici mai mare decat aceea a luminii albe vizibile pe intreg orizontul si prevazuta de regula 26 c) i) si nici mai mica decat inaltimea luminilor din borduri.

b)     Distanta orizontala intre luminile si semnele care indica la bordul unei nave care dragheaza sau executa lucrari sub apa, partea obstruata si/sau partea pe unde se poate trece, fara pericol asa cum este prescris la regula 27 d) i) si ii), precum si luminilor si semnele prevazute la regula 27 b) i) si ii), trebuie sa fie cat mai mare posibil, si, in orice caz, de cel putin 2 metri .Cea mai inalta din aceste lumini sau semne, nu trebuie in nici un caz sa fie asezata mai sus decat lumina inferioara sau semnul inferior care face parte din seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 b) i) si ii).

5.Ecranele luminilor din borduri

Luminile din borduri pentru navele cu o lungime de 20 metri sau mai mare, trebuie sa fie prevazute in partea dinspre nava cu ecrane vopsite cu o culoare negru mat si sa fie conforme prescriptiilor sectiunii 9 din prezenta anexa.

La navele cu lungime mai mica de 20 metri, luminile din borduri, daca este necesar sa se conformeze cerintelor sectiunii 9 din prezenta anexa trebuie sa aiba ecrane interioare vopsite cu o culoare negru mat .In cazul unui felinar combinat, utilizandu-se un singur filament vertical si o sectiune foarte ingusta intre sectoarele verde si rosu, nu este necesar sa se prevada ecrane exterioare.

6.Semne

a)     Semnele trebuie sa fie negre si sa aiba urmatoarele dimensiuni:

i)        o bula trebuie sa aiba un diametru de cel putin 0, 6 m;

ii)       un con trebuie sa aiba un diametru al bazei de cel putin 0, 6 m si o inaltime egala cu dublu diametrului sau;

iii)     un semn cilindric trebuie sa aiba un diametru de cel putin 0, 6 metri si o inaltime egala cu dublu diametrului sau;

iv)     un bicon este alcatuit din doua conuri ca acele definite la alineatul ii) de mai sus, avand o baza comuna.

b)     Distanta verticala dintre semne trebuie sa fie cel putin 1, 5 metri.

c)     La bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, semnele pot avea dimensiuni mai mici , dar proportionale cu dimensiunile navei iar distanta care le separa poate fi si ea redusa corespunzator.

7.Culoarea luminilor

Cromaticitatea tuturor luminilor de navigatie trebuie sa fie conforma cu urmatoarele norme, care se situeaza in limitele indicate de diagrama de cromaticitate a Comisiei Internationale de Iluminat( C.I.F).Luminile zonei diferitelor culori, sunt date de coordonatele varfurilor unghiurilor, care sunt urmatoarele:

i)alb

x 0, 525 0, 525 0, 452 0, 310 0, 310 0, 443

y 0, 382 0, 440 0, 440 0, 348 0 , 283 0, 382

ii) verde

x 0, 028 0, 009 0, 300 0, 203

y0, 385 0, 723 0, 511 0, 356

iii) rosu

x 0, 680 0, 660 0, 7370, 721

y 0, 320 0, 320 0, 2650, 259

iv) galben

x 0, 6120, 618 0, 5750, 575

y 0, 3820, 382 0, 4250, 406

8.Intensitatea luminilor

a)     Intensitatea minima a luminilor trebuie sa fie calculate cu ajutorul formulei:

In care :

I= intensitatea luminoasa in candeli in conditiile de serviciu;

-7

T= prag de iluminare lux;

D=distanta de vizibilitate ( bataie luminoasa) a luminii in mile marine;

K= Coeficient de transmisie atmosferica .Pentru luminile prescrise K = cu 0, 8 ceea ce corespunde unei vizibilitati meteorologice de cca. 13 mile marine.

b)     Tabelul de mai jos da cateva valori obtinute cu ajutorul acestei formule:

Distanta de vizibilitate ( bataieIntensitatea luminoasa a luminii

Luminoasa) a luminii exprimata    exprimata in candela pentru

1                                            0, 9

2                                            4, 3

3                                            12

4                                            27

5                                            52

9.Sectoare orizontale de vizibilitate

a) i) Luminile din borduri odata instalate pe nava, trebuie sa aiba inainte , intensitatile minime cerute .Intensitatile trebuie sa scada pana la a deveni practic nule intre 1 si 3 grade in afara sectoarelor prescrise;

ii) Pentru luminile de pupa si luminile de catarg si la limita sectorului de vizibilitate aflata la 22, 5 grade inapoia traversului pentru luminile din borduri, intensitatile minime ce se cer, trebuie sa fie mentionate pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regula 21, pana l 5 grade inauntrul acestor sectoare .Incepand de la 5 grade in interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate scadea cu 50 % pana la limitele sectoarelor prescrise, dupa care trebuie sa scada continuu pana la a deveni practic nula la 5 grade cel mult in afara sectoarelor prescrise.

b) Cu exceptia luminilor de ancora prescrise la regula 30, care nu este necesar sa fie amplasate prea sus fata de punte, luminile vizibile pe tot orizontul trebuie asezate astfel incat sa nu fie mascate de catarge, arborele gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoare unghiulare mai mari de 6 grade.

10.Sectoare verticale de vizibilitate

a)     Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice, cu exceptia luminilor instalate la bordul navelor cu vele, trebuie sa fie astfel incat sa asigure:

i)        cel putin intensitatea minima necesara de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade dedesubtul acestui plan;

ii)       cel putin 60% din intensitatea minima ceruta, de la 7, 5 grade deasupra planului orizontal pana la 7, 5 grade dedesubtul acestui plan.

b)     In cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de vizibilitate a luminilor electrice trebuie sa fie astfel incat sa asigure:

i)        cel putin intensitatea minima ceruta de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade sub acest plan;

ii)       cel putin 50% din intensitatea minima ceruta de la 25 grade deasupra planului orizontal la 25 de grade sub acest plan.

c)     Pentru alte lumini decat cele electrice, aceste specificari trebuie sa fie respectate cat se poate mai exact.

11.Intensitatea luminilor neelectrice

Luminile ne electrice trebuie sa aiba pe cat posibil intensitatile minime specificate in tabelul dat in sectiunea 8.

12. Lumini de manevra

Cu toate dispozitiile de la sectiunea 2 f) , lumina de manevra descrisa la regula34 b) trebuie sa se afle in acelasi plan longitudinal cu lumina sau luminile de catarg si , atunci cand aceasta este posibil, la o distanta verticala de cel putin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu conditia sa fie asezata la o distanta verticala de cel putin 2 metri deasupra sau sub lumina de catarg pupa .Daca nu exista decat o singura lumina de catarg , lumina de manevra, trebuie sa fie instalata in locul cel mai vizibil, la o distanta verticala de cel putin doi metri de lumina de catarg.

13.Aprobare

Constructia felinarelor si a semnelor, precum si instalarea felinarelor la bord trebuie sa fie socotite satisfacatoare de catre autoritatea competenta a statului, sub a carui pavilion se afla nava.

ANEXA II

SEMNALE SUPLIMENTARE PENTRU NAVELE DE PESCUIT CARE PESCUIESC IN APROPIERE UNELE DE ALTELE

1.Generalitati

Luminile mentionate in prezenta anexa, daca sunt purtate ca aplicare a dispozitiilor din regula 26 d), trebuie sa fie asezate in locul cel mai vizibil , la cel putin 0, 9 metri unele fata de altele , si mai jos decat luminile prescrise de regula 26 b) i) si c) i).Ele trebuie sa fie vizibile pe intreg orizontul la o distanta de cel putin o mila, insa aceasta distanta trebuie sa fie inferioara distantei de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele reguli pentru navele de pescuit.

2.Semnale penru nave trauler

a)     Navele care pescuiesc cu ajutorul traulului sau oricarui aparat imers, pot sa poarte:

i)        cand lanseaza plasele: “ doua lumini albe “pe linie verticala;

ii)       cand trag plasele: o lumina alba asezata pe verticala deasupra unei lumini rosii;

iii)     cand plasele sunt prinse de un obstacol :doua lumini rosii pe linie verticala.

b)     Navele ce trauleaza in pereche pot purta:

i)        In timpul noptii , un proiector indreptat catre inainte si in directia celeilalte nave cu care formeaza echipa de traulat in doi;

ii)       Cand lanseaza sau ridica plasele sau atunci cand plasele sunt retinute de un obstacol luminile prescrise de sectiunea 2 a) de mai sus.

3.Semnale pentru nave care pescuiesc cu plase punga

Navele ce pescuiesc cu plasa punga (seinere), in momentul pescuitului, pot purta doua lumini galbene suprapuse.

Acestea trebuie sa se aprinda alternativ la fiecare secunda, cu durate egale de lumina si de obscuritate .Ele nu pot fi purtate decat atunci cand nava este stanjenita de catre uneltele sale de pescuit.

ANEXA III

CARACTERISTICI TEHNICE ALE MATERIALULUI DE SEMNALIZARE SONORA

1.F L U I E R E

a) Frecventa de bataie sonora

Frecventa fundamentala a semnalului trebuie sa fie cuprisa intre 70 si 700 Hz si furnizand nivelele de presiune acustica specificate in sectiunile 1 c).

Bataia sonora a semnalului unui fluier este determinate de frecvente, care pot cuprinde frecventa fundamentala, una sau mai multe frecvente mai inalte, situate intre 180 si 700 Hz(± 1%) si furnizand nivelele de presiune acustica specificate in sectiunea 1 c).

b) Limitele frecventelor fundamentale

Pentru ca sa se poata garanta o mare varietate in caracteristicile fluierelor, frecventa fundamentala a unui fluier trebuie sa fie cuprinsa intre limitele urmatoare:

i)        Intre 70 si 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 metri sau mai mare;

ii)       Intre 130 si 350 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 75 metri sau mai mare, dar mai mica de 200 metri;

iii)     Intre 250 si 700 Hz la bordul unei nave cu lungimea mai mica de 75 metri.

c)     Intensitatea semnalului si bataia sonora

Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie sa asigure in directia intensitatii sale maximale, la o distanta de 1 metru si cel putin in banda de o treime de octava situate in gama frecventelor 180- 700 Hz(± 1%), un nivel de presiune acustica de cel putin egal cu valoarea corespunzatoare din tabelul urmator:

Lungimea navei in metri Nivelul de presiune acusticaBataie sonora

la un metru in decibeli, raportatin mile

la 2 x 10‾ N/m²(Benzi de o treime marine

75 si peste, dar mai putin de

20 si peste dar mai putin de

Bataie sonora a fost indicate in acest tablou cu titlu de informare .Ea corespunde aproximativ cu distanta la care un fluier poate fi auzit pe axul sau inainte, cu o probabilitate e 90% in aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu ( adica 68 db in banda octavei centrate pe frecventa 250 hz si la 63 db in banda octavei centrate de 500 Hz).

In practica distanta la care un fluier poate fi auzit este foarte variabila si depinde mult de conditiile meteorologice.

Valorile aratate pot fi considerate caracteristice, dar in caz de vant puternic sau cand nivelul zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, bataia sonora poate fi redusa.

d) Caracteristicile directionale

In toate directiile planului orizontal cuprinse intr-un sector de ± 45 de grade in raport cu axa, nivelul de presiune acustica al unui fluier directional, nu trebuie sa fie scazut mai mult de 4 db fata de nivelul de presiune acustica pe axa. In orice alta directie a planului orizontal, nivelul de presiune acustica nu trebuie sa fie scazut cu mai mult de 10 db fata de nivelul presiunii acustice pe ax, astfel incat bataia in orice directie sa fie egala cu cel putin jumatate din bataia pe axa .Nivelul de presiune acustica trebuie sa fie masurat in banda de o treime de octava care produce bataie sonora.

e)     Amplasarea fluierelor

Atunci cand un fluier directional este folosit ca fluier unic la bordul unei nave el trebuie sa fie instalat astfel incat sa produca intensitatea sa maxima catre inaintea navei.

Fluierele trebuie asezate cat mai sus posibil la bordul navei pentru a se reduce interceptarea de catre obstacole a sunetelor emise si pentru a se reduce cat mai mult posibil riscurile tulburarii auzului la membrii echipajului, nivelul de presiune acustica al semnalului propriu al navei nu trebuie sa depaseasca 110 db(A) la posturile de ascultare si nu ar trebui pe cat posibil sa depaseasca 100 db 9(A).

f)      Instalarea mai multor fluiere

Daca la bordul unei nave fluierele sunt instalate la mai mult de 100 metri unele fata de altele, ele trebuie montate astfel incat sa nu poata fi actionate simultan.

g)     Sistem de fluiere

Daca din cauza unor obstacole, campul acustic al unui singur fluier sau al unuia dintre fluierele mentionate in paragraful f) de mai sus risca sa prezinte o zona in care nivelul acustic al semnalului sa fie redus simtitor, se recomanda folosirea unui sistem de fluiere instalate astfel incat sa se evite aceasta micsorare a nivelului acustic. In sensul acestor reguli, un sistem de fluiere este socotit ca un fluier unic .Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie sa fie asezate la mai mult de 100 metri unele de altele si trebuie montate astfel incat sa poata fi actionate simultan .Frecventele lor trebuie sa difere unele fata de altele cu cel putin 10 Hz.

2. CLOPOT SAU GONG

a)     Intensitatea semnalului

Un clopot, un gong sau orice alt dispozitiv avand caracteristici acustice asemanatoare, trebuie sa produca un nivel de presiune acustica de cel putin 110 db la un metru fata de el.

b)     Constructie

Clopotele si gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la coroziune si concepute astfel incat sa redea un sunet clar.

Diametrul deschiderii clopotului nu trebuie sa fie mai mare de 300 mm la navele cu o lungime mai mare de 20 metri si 200 mm la navele cu o lungime cuprinsa intre 12 m si 20 m, atunci cand este posibil, se recomanda instalarea unei limbi de clopot cu comanda, mecanica, astfel incat sa asigure o forta de impact constanta, insa trebuie sa fie posibila si actionarea sa manuala .Masa limbii clopotului nu trebuie sa fie mai mica de 3% fata de acea a clopotului.

3.A P R O B A R E

Construirea si functionarea echipamentului de semnalizare sonora ca si instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfacatoare de catre autoritatea competenta a statului sub al carui pavilion se afla nava.

ANEXA IV

SEMNALE DE PERICOL

1)     Semnalele urmatoare, folosite sau aratate impreuna sau separate arata un pericol si nevoia de ajutor:

a)     o lovitura de tun sau alte semnale explosive trase la intervale de circa un minut;

b)     sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceata;

c)     fuzee sau bombe proiectand stele rosii lansate una cate una la intervale scurte;

d)     semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice alt sistem de semnalizare, compus din grupul             … --- …(S.O.S) din codul morse;

e)     semnal radiotelefonic constand din cuvantul Mayday;

f)      arborarea pavilioanelor N.C din codul international de semnale;

g)     semnal constand dintr-un pavilion patrat avand deasupra sau dedesubt o bula sau un obiect asemanator;

h)     flacari pe nava ( din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoias cu gudron, un butoias cu ulei, etc.);

i)       fuzee cu parasuta sau o lumina de mana care produce o lumina rosie;

j)      semnal fumigen producand un fum portocaliu;

k)     miscari lente si repetate de sus in jos a bratelor lateral;

l)       semnal de alarma radiotelegrafica;

m)   semnal de alarma radiotelefonica;

n)     semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor.

2. Este interzisa folosirea oricaruia din semnalele de mai sus, in afara de cazul cand se indica un pericol sau nevoie de ajutor , cat si folosirea altor semnale care putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.

3. Este necesar sa se dea atentie capitolelor corespunzatoare din Codul International de semnale, Manualului de cautare si salvare pentru uzul navelor de comert si semnalelor urmatoare:

a) un patrat din panza portocalie cu un cerc de culoare neagra, sau cu un sistem asemanator( pentru reperare aeriana);

b) colorant pentru apa.