INTRODUCERE

In contextul gestionǎrii si valorificǎrii acestor bogatii ale cadrului natural din judetul Botosani padurea reprezinta o latura ecologica ce capata o importanta deosebita,fiind asezata alaturi de cea economico productiva a ecosistemului forestier. Cel care o gestioneaza este obligat astfel sa primeasca aceasta resursa naturala regenerabila prin ea insasi ca mediu de viata ,si ca sens protectiv cu efecte benefice asupra tuturor factorilor ecologici ,biotici si abiotici ,direct sau indirect implicati. Astfel poporul roman vede in ecosistem forestier un topos cu multiple valente fizice si spirituale. El este casa, adapost ,loc de refugiu,spatiu de visare si poiezie ,dar al naturii si frate de suflet , este tot ce reprezinta ,binele si frumosul.Insasi denumirea de codru ,prin care romanii inteleg o padure necuprinsa si mare ce are valoare de simbol . Padurea este insa in realitate un organism perfect , complex si viu al naturii ,un sistem ecologic , in care toate functiile sunt legate intre ele prin fire invizibile ,prin care circula substantele biochimice si energia informationala .

Iubind natura si locurile natale m- am indreptat catre padure dorind sa inteleg acest ecosistem forestier si in viitor sa lucrez in domeniul protectiei acestei resurse regenerabile si in continua scadere am ales ca tema de licenta : Gestionarea si Valorificarea Ecosistemului forestier din judetul Botosani. Lucrarea contine 5 capitole iar ca studio de caz am avut Ocolul Silvic Botosani .Primele capitole contin prezentarea orasului si a padurii din judet urmand o evolutie a padurii si din cele mai vechi timpuri pana in present, in ultimile capitole am analizat imprejurimile Ocolului Silvic Botosani .

Gestionarea ecosistemului forestier reprezinta metode de gospodarire a ecosistemului ,a oricarei resurse ,naturala sau anaturala care reduc sau previn degradarea ecosistemului. Ecosistem forestier este ecosistemul format dintr-o biocenoza forestiera fitocenoza,zoocenoza si ansamblul de elemente abiotice din acest spatiu care interactioneaza cu biocenoza. Ecosistemul fiind unitatea de baza,de lucru,a ecosferei,cea mai mica formatiune spatio temporala de sine statatoare care integreaza local viata si mediul intr-un tot unitar Valorificare insumeaza beneficiile care deriva din utilizarea efectiva a resurselor mediului natural ce utilizeaza mediul pentru a obtine beneficii economice de pe urma acestei activitatii.  

CAPITOLUL I

1Prezentare generala a orasului

1.1. Istoria orasului Botosani

1.1.2. Cadrul fizico-geografic

Elemente de ordin geologic

1.1.3.1 Relieful

1.1.3.2. Clima

1.1.3.3. Hidrografia

1.1.3.4 Vegetatia

1.1.3.5 Fauna

1.1.3.6 Solurile

1 1.2 Asezarea orasului Botosani

1.13. Istoria padurii din cele mai vechi timpuri si pana in prezent

1 Prezentare generala a orasului

Asezare: regiune cuprinsa intre Siret si Prut, in extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se invecineaza cu judetele Suceava si Iasi;

- Suprafata: 4986 Km 2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii);

- Populatie: 454023 dupa recensamantul efectuat in anul 2002;

- Orase: Botosani: - resedinta de judet cu 115344 locuitori se inscrie in istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului incepe din vremuri indepartate. Numele resedintei de judet 'Botosani' este mentionat in documente, pentru prima oara, in anul 1439, vechimea sa fiind insa mult mai mare. Din targul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtand pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Celelalte orse ale judetului sunt: Darabani, Dorohoi, Saveni.

- Relieful: predominant deluros, care desi nu este prea variat, este un taram al frumusetii blande, ale unei naturi trainice si prietenoase, etaland o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Campia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a campiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (campia de langa Prut) si spre vest (terasele inalte de pe malul stang al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu inaltimi de 300 m);

- Clima: este temperat -continentala, influientata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decat in restul tarii ( 8- 9 s C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace in zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vanturi predominante din nord - vest si sud - vest;

- Cursurile de apa: au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia in centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinand crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. In zona localitatilor Stanca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizandu - se una din cele mai mari acumulari din taracu un volum de 1,5 miliarde m³ apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70km.

- Lacuri: Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havarna;

1.1Istoria Judetului Botosani

Istoria orasului Botosani incepe din vremuri indepartate, fiind mentionat pentru prima data in documente in anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, inceputul de viata a Botosaniului dateaza cu mult inaintea atestarii documentare.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca in aceasta zona au fost prezente asezari omenesti inca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamant ars, pictate in 2 sau 3 culori, de un inalt nivel artistic.

Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar in perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani in 1439.
Dezvoltandu-se atat de timpuriu 'Botosanii nu au fost cetate ci targ deschis, fara ziduri' situat la o raspantie de drumuri, ceea ce a dus la un comert infloritor. Se pare ca, incepand cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri insemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul targului.

Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, inscriu numeroase prezente la Botosani, in judetul nostru pastrandu-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.

Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).

Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul inchinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata in anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat in memoria Rascoalei de la 1907.

1.1CADRU FIZICO-GEOGRAFIC

.1.2.Elemente de ordin geologic

Cuprins in intregime in zona de dealuri a Moldovei de nord, teritoriul Jud Botosani prezinta diferente de altitudine relativ reduse, de la 587m, punctul culminant in Dealul Mare-Tudora la limita cu Jud Iasi (acesta este si cel mai inalt loc din intregul podis al Moldovei la est de Siret), la 57 m pe Valea Prutului la Santa Mare.Cu toata amplitudinea de peste 500 m, relieful este cea mai mare parte a Jud mai putin proeminent, prezentand vai largi, interfluvii netede si pante reduse.

Doua trepte apar vizibile in relieful Jud Botosani: una de dealuri mai inalte(300-580m) in partea de vest de-a lungul vaii Siretului, alta de dealuri scunde, cu culminatii intre 200 si 260m in partea de est.Separarea lor se face pe linia oraselor Dorohoi-Botosani, iar in continuare pe la Copalau-Frumusica.

Aceste aspecte de relief se datoresc pe de o parte alcatuuirii geologice si miscarilor pe verticala ale terenurilor iar pe de alta parte, factorilor modelatori ai reliefului.

Sub raport geologic, teritoriul Jud Botosani cuprinde doua serii de formatiuni suprapuse, cu caractere diferite: a)un fundament foarte vechi, precambrian care constituie cele mai vechi depozite din tara noastra, acoperit cu o stiva de strate sedimentare, vechi paleozoice si mesozoice, dintre care ultimele ies pana la suprafata in valea Prutului. b) depuneri sedimentare ale neogenului, care cuprind cea mai mare intindere a judetului, fiind acoperite cu o cuvertura subtire de formatiuni cuaternare.

Fundamentul precambrian

Prelungeste dinspre est Platforma Podolica inclinandu-se spre vest, acest soclu este acoperit cu depuneri sedimentare mai noi. El este acoperit din sisturi magmatice rosii ori cenusii cu textura gnaisa.La partea inferioara forajul e strabatut de granite roz cu muscovit si biotit, precum si un filon de bazalt(D.Giusca, V.Ianovici si Colab., 1967) soclul acesta de varsta neindoielnic precambriana se ridica spre est si dincolo de Valea Prutului, pe cand spre vest cercetarile geofizice au identificat coborarea lui in trepte. Acestea par sa corespunda unor vechi faze de cutare:Careliana, la est de limita Darabani-Trusesti unde se si mentine mai aproape de suprafata, baikaliana, la vest de acesta linie cu adancimea indicata de forajul de la Todireni 950m aproximativ pe linia Botosani-Dorohoi, acest soclu se pune in contact cu fundamentul proterozoic-caledonian format din sisturi verzi dobrogene.

Peste acest soclu rigid, nivelat de indelungata eroziune, stau asezat discordant strate sedimentare de gresii cuartitice si gresii argiloase, groase de peste 400m, strapunse de forajele de la Todireni pe Jijia si batranesti comuna Gorbanesti, care au fost datate ca presilurice(Ordovician), acoperite la randul lor de calcare siluriene groase de circa 300m, care se inalta spre nord de la -241 de metri la Todireni la -60m la Radauti-Prut, afundandu-se puternic la vest de Botosani ( -1000m la Radauti, Jud Suceava) si mai lent spre sud ( - 356m la Iasi)

Aceasta stiva sedimentara veche, depusa discordant pe suprafata de coroziune a soclului precambriant, nu apare nicaieri la zi in limitele Jud Botosani.La randul ei este acoperita de strate cretatice care apar in malul Prutului intre Radauti si Liveni, sub un facies de calcare magnoase, cenusii, albiciuase cu aspect de creta ce contin noduli de silex, avand dedesupt si nisipuri glauconitice verzui. Dupa fauna fosila ce cuprinde, ultima formatiune a fost datata ca apartinand Cenomanianului (etaj inferior al Cretacicului). Spre vest ea se prelungeste la mica adancime pana dincolo de limita Jud de pe Siret, fiind atestata de forajele de la Todireni, batranesti si Deleni langa Harlau.

Depuneri mai noi neogene

Acopera aproape intreaga suprafata a Jud, apartinand miocenului si cuprinzand doua orizonturi: Tortonianul si Sarmatianul

Tortonianul - apare la zi numai in malul Prutului intre Oroftiana si Liveni, de altfel singurul loc unde apare la zi in intreg Podisul Moldovei, alcatuit din doua facesuri petrografice diferite:unul la est pe Valea Prutului intre Crainiceni si Liveni, marnocalcaros avand la baza conglomerate cu elemente de calcar purtand bulgari de silex, deasupra carora se astern calcare si marne cu Litotaniu (profilul clasic descris de I. Simionescu 1903 la Crasnaleuca) altul la vest in apropiere de Ppltinis format din gipsuri exploatabile, 25m grosime fiind acoperite cu marne si argile nisipoase.

Sarmatianul - are o raspandire mult mai mare, constintuind formatiunea de suprafata care acopera aproape intreg Judetul. El este reprezentat prin trei subetaje: Buglovianul, Volhinianul si Basarabianul.

Bulgovianul, conisderat mai dedemult ca apartinand Tortonianului superior, este inculus in prezent ca subetaj inferior al Sarmatianului.El apare sub doua facesuri diferite:unul calcaros recifal pe Valea Prutului de la Crasnaleuca pana la Stefanesti, altul de tritic argilo-nisipos pe vaile mai multor afluenti ai Prutului, Ghiereni, Volovst, Baseul superior.

Volhinianul, in continuitate de sedimentare cu Buglovianul, acopera aproape intreg teritoriul judetului, fiind reprezentat prin argile, nisipuri si gresii, diferentiindu-se in succesiunea acestor depuneri, doua faciesuri:la vest de Ibanesti, Dorohoi, Botosani, Copalau, Frumusica, devenind evidente de mica adancime (nisipuri, gresii si calcare volitice), bine reprezentate in dealurile inalte din stanga Siretului, iar la est formatiuni pelitice de mai mare adancime (argile cenusii sau albastrui, cu rare intercalatii nisipoase)

Basarabianul, ocupa mici portiuni in sudul judetului, dincolo de Copalau, Sulita, Alebesti si Santa Mare, diferentiindu-se in cuprinsul lui si mai pregnant decat in Volhinian doua facesuri litologice:unul pelitic de adancime la est, alcatuit din argile cenusii ori albastrui cu intercalatii de nisipuri, si altul cu predominanta materialului psamic de mica adancime in dealurile inalte dinspre Siret (calcare oolitice, gresii chiar microconglomerate, dure in dealul Holm, folosite pe vremuri ca pietre de moara)

Deasupra formatiunilor aratate, pe culmile dealurilor apare frecvent o cuvertura de depuneri cuaternare loessoide.

1.1.3 Relieful

Relieful judetului Botosani, predominant deluros si nu prea variat, reprezinta un taram al frumusetii blande, ale unei naturi trainice si prietenoase, etaland o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Campia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a campiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (campia de langa Prut) si spre vest (terasele inalte de pe malul stang al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu inaltimi de 300 m).

Dealurile Siretulu, care intr -un cadru mai rar sunt considerate ca facand parte din podisurile Sucevei, Alcatuiesc o adevarata catena pe stanga Vaii Siretului. Este o zona de dealuri inalte, cu culminatii intre 350 si 587m, cu formatiuni sedimentare de aceeasi varsta Sarmatiana ca si la est, doar ca, avand un facies petografic mai rezistent de depuneri litorale(gresii si calacare oolitice cu intercalatii de argila, iar pe alocuri cu microconglomerate silicioase), au dat forme de relief mai semete in mare parte aceasta culme deluroasa, pe care se aliniaza cumpana apelor dintre bazilene Siretului si Prutului inca si astazi bine impadurita, in trecutul mai indepartat aflandu-se acolo,"Codrii Merei" (ai Cosminului, ai Baisei, ai Voronei, etc).  

Este locul de obarsie a multora dintre afluientii Prutului, prezentand ici-acolo bogate ape freatice si de adancime. Doar ca, in inaintarea lor spre obarsii, unii afluienti din Bazinul Jijiei au depasit spre vest linia celor mai mari inaltimi, cumpana apelor capatand un traseu frant. Unii dintre acestia pregatesc captari iminente ale Siretului (Buhai - afluentul Jijiei patruns in albia Bahnei, afluient al Siretului, ori Gropi afluientul Sitnei ajuns in marginea albiei Siretului, sau Unguruoaia, afluient al Miletinului)

In lungul culmii Siretului se succed sectoare mai inalte care depasesc 400m si se mentin inca bine impadurite ("masive deluroase") si sectoare mai joase, impanzite de sate si de drumuri ("sei"). In limitele Jud Botosani fac parte din prima categorie: la nord Masivul Bour care culmineaza 472m in dealul Petris de langa Dersca, dar se mentine la laltitudini mari si mai la sud(426m in dealul Masca).

La Sud de Vorona se inalta dealul Mare-Tudora care culmineaza la 587m. Despartit in doua de obarsiile Bahluiului(ramura de est formata din dealul Holm 556m) acest sector prezinta aspecte de remarcabila masivitate, este greu de strabatut fiind traversat doar de poteci de picior si de drumuri naturale; cuprinde mari paduri in care pe langa gorun este prezent si fagul.

Intre cele doua sectoare inalte se situeaza Saua Bucecii, in cuprinsul careia dealurile salta doar cu putin peste 300m alt.(330m in dealul Baisa). Satele si culturile agricole urca pana pe culmile dealurilor.Padurea a ramas in limite restranse. Soselile si calea ferata Botosani-Veresti o strabat fara dificultati.

Sectorul inalt din nord se prelungeste spre est ca un pinten denumit Coasta Ibanestilor, cu povarnisul mai accentuat spre valea Prutului, el culmineaza la 385m langa satul Ibanesti, unde ies la iveala gresii relativ dure.pe latura de sud coboara in panta .

Campia Moldovei ocupa cea mai mare parte a Judetului Botosani si se desparte de dealurile Siretului pe o linie de contact marcata de un sirag aproape neintrerupt de sate care incepe la nord de Dorohoi si continua la vest de Botosani. Este o zona mai joass ,cu altitudine mijlocie de 200-220m depasind in putine locuri aceste cote . Sub raport litologic se caracterizeza prin dominanta argilelor cu intercalatii de nisipuri apartinand mai peste tot Sarmatianului inferior . Caracteristic este relieful cu pante slabe ,cu vaii foarte largi ,cu interfluvii netede ca niste platouri si cu energie de relief redusa (60-70) ,ceea ce imprima aspecte generale de campie si creeaza mari posibilitati pentru agriculturs De remarcat ca monotonia faciesului litologic (argile -nisipururi ) face ca relieful de "cuieste " atat de caracteristic Podisul Moldovei sa apara foarte atenuat . Nivelul coborat al Campiei Moldovei nu poate reprezenta in intregime o ,,suprafata de eroziune " cum am aratat ai cu alte prilejuri (V. Tufescu),ci este ,la nivelul principalelor culmi de dealuri , o suprafata primordiala ,caci nu lipseste nici un component din stiva de strate sedimentare ale deaurilor mari din vest ,numai ca au un facies de mai mare adancime si se afla mai jos .Sub acesata suprafata s-au adancit treptat vaile actuale si s -au individualizat culmi mai scunde si pe alocuri terase.

In limitele Jud Botosani s- au diferentiat in sectorul Campiei Moldovei trei diviziuni principale: Depresiunea Botosani-Dorohoi, dealurile Cozancea-Guranda si dealurile Prutului.

Depresiunea Botosani Dorohoi erste partea cea mai josa a campiei , care se desfasoara pe 10-15 km largime, nedepasind decat exceptional 200m alt.Avand si cea mai redusa enregie de relief(in medie 30-40m), prezinta cele mai caracteristice aspecte de campie.Puse in evidenta inca din 1931 de V.Mihailescu,ramane inca nelamurita pana in prezenta existenta ei cu nivelul cel mai coborat, tocmai in limita dealurilor mari din vest.Eroziunea nu poate explica singura aceasta situatie.Nu trebuie exclusa o corelare cu substratul Moldo-podolic din adancime care prezinta, cum au arata cercetarile geofizice, largi valuri in aplicarea lui spre vest.

Dealurile Cozancea-Guranda ocupa cea mai mare intindere de la sud de Sulita pe Valea Sitnei, pana la Valea Jijiei pe care o depaseste in dealul Guranda.Este o parte ceava mai inalta, depasind frecvent 240m, culminand in dealul Cozancea(265m). Are si o energie de relief dubla fata de zona precedenta (60-70m). Interfluviile prezinta insa aceeasi larga dezvoltare in platou, insa versantii au pante mai accentuate.

Campia Baseului, la est de Depresiunea Botosani-Dorohoi si la nord de dealurile Cozancei, se caracaterizeaza de asemenea prin altitudini mai mari (culmineazala la 269m in dealul Bodron),aproape de Cotusca, desi ca relief prezinta mult mai largi netezimi de culmi care contribuie la aspectul de campie. In apropiere de valea Prutului, datorita rocilor rezistente(indeosebi a calcarelor recifale Bugloviene), se pun in evidenta unele proeminente.

Campia Jijia-Milentin, la sud de dealurile Cozancei, continua spre sud in Judetul Iasi, cu altitudine sub 200m. dar spre Prut se inalta usor, prezinta un relief mai proeminent, vai adancite intre versantii plini de neregularitati datorita eroziunii si alunecarilor.

1.1.4.Clima

Conditii generale.

Asezarea in nord-estul tarii creaza Judetului Botosani conditii cu totul de clima: Carpatii nu mai constituie in acea zona un obstacol in calea curentilor atmosferici de nord-est si nord, ei opresc insa influentele meridionale propagate dinspre sud-vest, de unde nuanta racoroasa a climei,cu ierni prelungite si cu rare deficite de precipitatii. Relieful cu alt reletiv coborate creaza totusi conditii de clima favorabile culturii graului, porumbului, florii soarelui si chiar pentru Vita-de-vie care da bune rezultate in partea de nord a judetului.

Situatiile sinoptice ale circulatiei generale atmosferice confirma caracteristicile aratate.In semestrul rece al anului apre tipul de timp rece si uscat, cu ger intens noaptea provocat de invazia aerului arctic, miscarea maselor de aer facandu-se pe directia nord-sud.

Caracteristica este de asemenea si situatia cand aerul arctic dinspre nord-est patrunde in palnie peste campia romana, unde bate crivatul, iar aerul cald si umed tropical aluneca pe de asupra celui rece, creand in Moldova de nord o vreme calda, relativ rece si umeda, cu cadere abundenta de zapada

In semestrul cald.

Apar doua situatii sinoptice mai caracteristice pentru judetul Bototani: cea cand se propaga aerul racoros cu precipitatii si intensificari de vant dinspre nord-vest si nord, cu ploi in averse, descarcari electrice si uneori cu grindina, si cea de vreme secetoasa, cu cer senin, fara vant, determinata de prezenta unui anticiclon de inaltime in estul Europei, cand se propaga invazii de aer tropical.pe aceasta schema generala se suprapun ai alte cateva situatii care ecoplica situatii uneori cu totul neasteptate ale starilor de timp.

Temperatura aerului

`Fata de valoarea radiatiei solare totale ,de 114670cal /cm.² ,cu cunoscutele -i variatii sezoniere ,temperatura.mediie anuala este la Botosani de 8,6 ° Celsius ,cu un grad mai scazuta decat la Iasi in Sudul Campiei Moldovei (9,6°) si cu peste doua grade mai scazuta decat la Bucuresti -Filaret(10,9°).

Aceste diferente explica intarzierea cronologica cu o saptamana si,respectiv ,cu doua saptamani a intervalului de inflorire a pomilor si de coacere a cerealelor . O usoara scadere a temperaturii medii anuale se inregistreaza la Dorohoi (8,3°C),situat la numai 43 km in linie dreapta ,si o usoara crestere spre Prut ,unde la Stefanesti,localitate situata la aceeasi altitudine cu orasul Botosani ,dar mai joasa cu aproape 100m in altitudine ,media termica0 , media termica anuala este de 9,2°C

Dealtfel,diferentele asemanatoare se inregistreaza in lunile cu temperaturi medii cele mai scazute si cele mai ridicate :-4,1°C Botosani,-4,1 °Cla Dorohoi si -3,7°Cla Stefanetti in luna ianuarie (fata de -3,6°C la Iasi,si -3,1l°C a Bucuresti)si de 20,1 °C la Botosani si 19'7°C la Dorohoi in luna iulie .

Temperaturile acestea ,care atesta climatul racoros al judetului Botosani , prezinta amplitudini medii de circa 24°C ,ceea ce constituie o indicatie a continentalismului termic din acest judet (mai redusa totusi decat in Campia Romana,unde amplitudinea medie termica se apropie de 26°C . se constata ca la Botosani avem temperaturi mai blande iarna si mai coborate vara .  

Vantul atesta ,dupa frecventa medie pe directii ,una dintre caracteristicile esentiale ale climei judetului ,si anume dominanta categorica a vanturilor de NE in proportie de 23% si in al doilea rand a celor de Sud e in proportie de 18,7%.

Intru-cat celelalte componente au valori neinsemnate ,roza vanturilor de la Botosani are o forma alungita de fus ,specifica tuturor statiilor meteorologice din nordul deluros al Moldovei . este de observat ca frecventa mai redusa o au ,in afara vanturilor de vest cu 2,1%.retinute de arcul carpatic ,vanturile de est cu 1,7% si de N-E cu 6,4%. Ceea ce pare surprinzator ,"Crivatul" bantuie judetul Botosani mult mai rar decat in Baragan.

In perioada calda a anului precumpanitoare sunt vanturile de N-V care urca de la 27% in luna mai ,la aproape 34%in luna iulie ,pentru a scadea apoi treptat ca frecventa pana la 20% in luna octombrie . in acest interval ,cea de sud -est ,ia valorile cele mai scazute ,atingand frecventa de 9.4%in luna iulie ;creste apoi spre toamna ,ajungand dominanta din noiembrie (29,2%)pana in aprilie . 

Sunt asadar doua componente care se completeaza succesiv . totusi ,influenta curentilor atmosferici din sectorul atlantic (componenta de NV ) ramane dominanta insumata anual .

Remarcabila este frecventa mare a zilelor calme (28,2) .Proportia acestora creste in perioada rece a anului ,atingand maxima in decembrie (41,6%) si ajunge minima la sfarsitul primaverii (16,3%)in mai ,18% in iunie ). In tot cursul anului viteza medie a vantului este redusa ,iar furtunile sunt rare (cele mai mari au inregistrat 25-35m/s

Precipitatiile atmosferice ,sunt ceva mai abundente in partea inalta din vestul judetului(569mm la Botosani ,561mm in valea Siretului,563,3mm la Dorohoi) si scad usor sub 500mm in partea joasa din estul judetului (486,1mm la Trusesti) Fata de aceste medii multianuale ,se observa variatii destul de insemnate intre anii ploiosii si cei deficitari ca precipitatii .  

De pilda ,la Botosani in 1912 s-au acumulat 964mm,pe cand in 1946 s-a inregistrat doar 345mm. In cursul anului ,doua treimi din cantitatea totala de precipitatii cad in intervalul aprilie-august .

In schimb ,din decembrie pana la inceputul lui aprilie nu se aduna nici o cincime din totalul precipitatiilor anuale ,luna cu cele mai scazute precipitatii fiind februarie .

Ploile torentiale,desi nu ating intensitatea celor din Baragan ori din Dobrogea ,se manifesta uneori in aspectele impresionante .Fenomenul invers, al aparitiei prioadeie de seceta ,constituie de asemenea o caracteristica , cu toate ca acestea nu au intensitatea nici durata celor din sud-estul tarii Baragan-Dobrogea .  

Ninsorile pot incepe din prima decada a lunii noembrie si sa se prelungeasca pana in prima decada a lunii aprilie. Anual se inregistreaza la Botosani 61 de zile cu zapada ,cele mai multe inregistrandu-se in ianuarie.

Grindina este indeosebi caracteristica pentru lunile iunie,iulie si mai putin pentru august ,cand se produc in medie cate 1-2 caderi de ploi lunar ,mai rar cate 3,provocand pagube in semanaturi pe fasii alungite. Chiciura are o frecventa redusa ,de 3,5 cazuri pe iarna la Botosani .Se produce in decembrie si ianuarie .Bruma se prelungeste in anotimpurile de tranzitie cu doua ,trei saptamanii fata de sudul tarii .Ea prezinta o frecventa destul de mare incepand din luna octombrie ,cand se inscriu in medie 5-6 zile cu bruma Primavara brumele se prelungesc in mod curent pana in aprilie ,producandu-se doar intamplator si in mai .Scurtarea perioadei fara bruma este un factor hotarator in folosirea soiurilor cu coacere timpurile intre plantele de cultura . Diferentierile teritoriale ale caracteristicilor climatice ,desi mai putin contrastante decat in judetele cu relief variat ,fac sa se individualizeze doua diviziuni climatice in judetul Botosani :valea Siretului si dealurile inalte din vest pe de o parte si Campia Moldovei de alta parte . Prima zona prezinta un climat mai racoros ,rezultat nu din temperaturi de iarna ,care sunt in general cu un grad si jumatate pana la doua mai coborate in dealurile inalte in Campia Moldovei. O diferentiere bine marcata apare in cantitatea de precipitatii ;peste 550mm in valea Siretului si dealurile inalte din vest ,intre 450-520mm in Campia Moldovei .Nu exista inregistrari meteorologice pentru dealurile inalte .   In ceea ce priveste precipitatiile atmosferice ,Atlasul climatologic 1966 arata ,pe aceleasi inaltimi ,700mm,mai abundente cu 130mm decat la Botosani si cu peste 200mm decat la Trusesti pe Jijia . Aceste cifre explica decalajul fenologic de aproape o saptamana intre Campia Moldovei si valea Siretului sau culturile de pe dealurile mari ca data a infloririi ploilor si a secerisului.

1.1.5.Hidrografia

Teritoriul judetului Botosani are o retea hidrologica deficitara ,datorita climei continentale si aterenurilor impermeabile ,care reduc la 2% posibilitatile de infiltrare a apelor meteorice si la 17% cea a mentinerii apelor in rauri si lacuri.

Apele subterane -cele de adancime se afla de regula sub presiune ,ceea ce explica specificul lor ascensional,urcand prin tuburile de foraj pana la suprafata . Un asemenea strat acvifer ascendent ,a fost intersectat de o sonda, la 347m adancime ,si altul , tot ascendent ,in forajul de la Dangeni ,la 300m adancime . dar nivelul acesta ,care pare sa aiba o larga raspandire ,are apele puternic mineralizate prin dizolvarea sarurilor continute de sedimentarul Silurian. Apele de adancime de la Botosani au o duritate foarte mare ,(de peste 60 °C),iar cele de la Dangeni ,o culoare neagra datorita continutului lor mare in fier .Apele acestea captive nu influienteaza inst reteaua hidrografica insa reteaua hidrografica de suprafata . Ele nu pot avea nici o valoare balneologica ,debitele lor fiind reduse . Apele freatice ,fiind intersectate de vai, ce pot influenta reteaua de rauri si pot fi folosite de catre populatie prin saparea de fantani . Ele sunt mai bogate in zona dealurilor mari din vest , mai bine alimentate de apele de precipitatii si prezinta o succesiune mai adecvata de strate permeabile si impermeabile . Pot da nastere chiar la linii de izvoare cu apa buna de baut ,cum este cea din estul dealului Holm folosita la Radeni si in alte sate ,pana la Deleni in judetul Iasi .Apele bune calitativ se gasesc in dealul Bour ,cu debite de 5l/s si chiar mai mult

.Pe alocuri ,apele freatice pot avea caracter ascensional ,cum este stratul intersectat de o fantana in valea paraului Crivat ,aproape de Dorohoi. In cuprinsul Seii Bucecea ,apele freatice sunt mai sarace ,aparitia lor fiind legata de intercalatii de nisipuri .Relativ bogata in ape subterane este zona calcarelor recifale de langa Prut , unde se acumuleaza in fisurile calcarelor si au calitati potabile bune ,doar ca sunt dure .

In Campia Moldovei se intalnesc mai multe categorii de ape freatice :unele situate pe interfluvii ori la baza formatiunilor loessoide (circa 5m adancime),avand debite reduse si fiind strans corelate de conditiile climatice ,altele situate in depozite deluviale de versant ,mai bogate dar foarte variabile ca adancime (0-10) si potabilitate (in general insa bune de baut ),altele in depozite de terasa ,usor alcaline si cu duritate peste normala apelor potabile (20%).

Acestea din urma ies la iveala cel mai frecvent ca izvoare pe valea Prutului aval de Radauti ,pe Baseu aval de Saveni ,pe Jijia incepand de la Dorohoi ,pe Sitna la Sulita etc , sau sunt interceptate de fantani ,constituind sursa principala de alimentare cu apa potabila a satelor . 

Alte ape freatice sunt cele din albiile principalelor vai,cu debite in general constante ,care dau umiditate specifica luncilor ,bune de baut ,avand o duritate mai redusa decat a apelor de terasa (pana la 1° G).In perioadele secetoase ,raurile sunt alimentate chiar din aceste surse apropiate de suprafata

Bogate sunt indeosebi apele de sub conurile de dejectie.Un bun exemplu il ofera cele din conul de dejectie al raului Buhai aproape de Dorohoi ,cu un strat acvifer foarte bogat .

Reteaua hidrografica are o slaba densitate medie 0,43-0,62 . Raurile , cu debite in general reduse si constante intr-o buna parte a judetului , se afla in contrast cu cele doua ape mari de la partea de vest si est a judetului Siret si Prut -,cele mai mari rauri ale Moldovei . Lacurile de acumulare construite pe acste doua mari artere hidrografice -la Bucecea pe Siret si la Stanca -Stefansti pe Prut - sunt menite sa colecteze toti afluientii din interiorul judetului,furnizand apa pentru localitati ,industrie si irigatii Siretul ajunge la limita de N-V a judetului ,dupa 133,5 km de izvoare , ca un rau bine format . Neprimind insa pana acolo decat afluienti marunti (Siretul Mic ,Cotovatul),acumuleaza doar un debit mediu de 11,5 m patrati pe secunda la Serbanesti ,ceva mai sus la Bucecea .

Curge intr-o albie larga ,pe un strat gros de pietris,sub care se acumuleaza debite bogate de apa de buna calitate, din care se acumuleaza -prin captari efectuate inca din primul Razboi Mondial si amplificate ulterior -orasul Botosani . Aflandu-se la 270 m altitudine la Bucecea ,Siretul confera posibilitati de alimentare gravitationala a unei mari intinderi din Campia Moldovei ,unde cele mai inalte dealuri nu ating aceasta cota .Aceste posibilitati sunt insa limitate de debitul sau redus. 

Prutul , bine alimentat de afluienti de munte cu debite bogate (Prutetul,Ribnita ,Ceremusul),ajunge la granita tarii noastre la Oroftiana , dupa 249 km , cu un debit mediu anual de 67 m /s , de peste cinci ori mai bogat decat al Siretului . Numai ca acest rau curge la un nivel relativ coborat (128m la Oroftiana si 66m la Stefanesti ),putand fi folosit pentru irigatii si alimentari ale localitatilor,prinpompare. In afara celor doua rauri mari cu izvoare in zona de munte , reteaua hidrografica a judetului Botosani cuprinde rauri mici apartinand in cea mai mare parte bazinului Prutului .

Mai insemnate intre acestea sunt in partea de est a judetului :Ghireni , care se varsa in Prut langa Mitoc , are 21 de km si mai multe iazuri mici : Volovatul de doua ori mai lung (45 km ), cu iazuri mari (unul de 40 de ha),se varsa in Prut langa Ripiceni; 

Baseul , cel mai mare rau din Campia Moldovei dupa Jijia(106km lungime ,961 km ² suprafata bazin) , are afluienti pe Podriga,Bodeasa si cateva iazuri mari (unul de 178 ha) . Se varsa in Prut , prin doua guri la sud de Stefanesti Alta grupa cuprinde Jijia cu afluientii sai , care dreneaza partea central-vestica a judetului .

Jijia cu izvoarele la vest de Dersca , traverseaza in diagonala teritoriul judetului intr-o vale foarte larga (srtamta doar in dealurile Cozancei ) si aduna urmatorii afluientii :

Buhaiu , care curge numai in dealurile inalte de la vest de Dorohoi , desi este un rau mic (17km lungime),are curs permanent datorita unei bogate alimentari de suprafata si subterane ;I

Ibaneasa , singurul afluent mai insemnat al Jijiei pe stanga (42km lungime) , are de asemenea curs permanent , datorita alimentarii continui din apele subterane dindealulIbanestideundeizvoraste.  Sitna , cel mai lung afluent al Jijiei pe teritoriul judetului 965 km lungime,925 km suprafata de bazin ) izvoraste din dealurile de nord de Bucecea , trece pe langa orasul Botosani , acumuleaza apele unor mari iazuri (Stauceni,Dracsani)si se varsa in Jijia langa Hlipiceni .

In conditii naturale nu are un curs permanent pe intreaga lungime. Prin derivarea unor ape din Siret la Bucecea si prin construirea altor mari acumulari va deveni curand un rau cu debite insemnate . Intre afluientii sai mentionam :Dresleauca,Burla si Cotargaci.

Mai la sud , Milentinul (87km lungime ,663 km ² de bazin) izvoraste din dealul Crivat la vest de Botosani si iese din judet nu departe de Harlau .Daca in amonte de Copalau acest rau are intotdeauna apa , in aval seaca la secete indelungate.  Alimentarea acestor rauri se face in proportie de peste 86% din precipitatii atmosferice (ploi si ninsori) de unde dependenta accentuata a scurgerii de factor climatic .

Teritorial se remarca o diferentiere intre zona de campie ,unde alimentarea din surse subterane atinge sau depaseste 14%(pe Baseu,Jijia si precipitatiile ei afluienti), si zona de la marginea dealurilor inalte, unde acest mod de alimentare este mai redus(3,6% pe Jijia la Dorohoi, 5,2% pe Sitna la Botosani), dar cu o variatie mai mica in timp.Luand separat alimentarea de suprafata, se constata predominarea in proportie de 57,63% a ploilor in zona de campie si doar de 37-43%a celei din zapezi care creaza o alimentare mai de durata decat ploile. 

Aceasta din urma creste in zona inalta din vest pana la egalizarea celei dintai. In raport cu aceasta diferentiere, au fost recunoscute 2 tipuri de alimentare a raurilor din judet:cel pluvial moderat in lungul dealurilor inalte din vest si cel pluvial-nival din campiaMoldovei.  Regimul scurgerii - variaza in timp in raport cu cantitatea de precipitatii din ninsori si ploi. In cursul anului, debitele cele mai scazute se intregistreaza toamna si in prima parte a iernii.(septembrie-ianuarie), iar cele mai ridicate in martie aprilie, cu valori de 8-10 ori mai mari decat precedentele

Debite ridicate se mentin inclusiv pana la inceputul verii.In ansamblu,scurgerea medie specifica creste dela 1l/s/km patrat in zona de campie la peste 2,5 in dealurile de vest, ajungand pana la 3,5 in dealul Bour si dealul Mare. Ploile abundente de scurta durata, in deosebi cele torentiale,provoaca adesea cresteri bruste de nivel cu efecte negative, inregistrate in deosebi in lunile de vara. Mai rar seproduc primavara cand se imbina cu dezghetul si topirea zapezilor.

Iazurile. 

Numarul iazurilor a variat in decursul timpului, unele disparand prin colmatare sau prin ruperea barajelor la ape mari, altele noi construindu-se. Inaintea primului Razboi Mondial existau inca multe iazuri mari in limitele actualului Judet Botosani: Manastireanu si Roznovanu pe Baseu fiecare in jur de 315ha, Hanu tot pe Baseu de 214ha, Iezerul de langa Dorohoi de 430ha, iar iazul Dracsani avea o suprafata de 1360ha, mai mare de peste 2 ori si jumatate decat cel actual. 

Dupa Primul Razboi Mondial se produce desecarea multor iazuri. Abea dupa 1949 incepe o etapa de refacere a iazurilor din Campia Moldovei, atat de necesare pentru mentinerea unui anumit echilibru al retelei hidrografice, atat de periclitat in conditiile climatice locale.

In prezent , cel mai mare iaz din judet Botosani, si de altfel din intregul Podis al Moldovei, este Dracsani, cu o suprafata de 486ha, pe Sitna. Pe Burla, afluent la acestui rau , se afla iazul Unteni de 76ha. Mari Iazuri se insira pe lungul Baseului: iazul Hanesti cu o suprafata 332ha, Negreni cu o suprafata de 289ha, Tataraseni de 123ha. Iazurile de pe Podriga, afluent la Baseului, Mileanca de 168ha si Iesanca de 70ha.

Observatiile hidrochimice facute la cateva iazuri mai mari, arata o crettere a continutului in saruri catre toamna.In general, apele la sud de estul judetului intra in tipul sulfatat, in vreme ce din nordul si vestul Campiei apartin tipului bicarbonatat.

Iazurile prezinta in primul rand insemnatate pentru piscicultura dirijata de o productie anuala de 2000 tone.O dificultate pentru piscicultura o constituie si grosimea mare a podului de gheata in iernile geroase cu mortalitate ridicata in fauna piscicola

1.1.6.Vegetatia

Vegetatia. Raspandirea vegetatiei pune bine in evidenta deosebirile teritoriale, precizand cu elemente in plus cele 3 unitati geografice, relevante pe studiul solurilor: Campia cu vegetatie de Silvostepa, zona Cozancea si Shaua Bucecii cu paduri de stejar mezofil, portiunile inalte din dealurile Siretului cu subetajul padurilor de fag sau de gorun si de amestec.Cozanceapare astfel clar definita si prin vegetatiee ca o regiune geografica distincta in cadrul Campiei Moldovei.

Vegetatia intregului judet sta sub influenta climatului racoros si relativ umed al Moldovei de nord, cu ierni bogate in zapezi, astfel ca si silvostepa se aseamana mai mult cu cea din Campia de Vest(cu paduri de stejar mezofil), decat cu cea din Cmpia Romana si Campia Moldovei de sud cu( arbori termofili )

Silvostepa, care acopera o buna parte a "campiei" , este clasificata ca "subzona de silvostepa nordica", fiind formata din paduri de stejari mezofili cuprinzand stejarul Pedunculat(querucu robur) adesea in amestec cu alte specii de foioase printre care carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus foliaces si U.Procera), parul salbatic (Pirus pyraster), uneori si jugastrul etc. in luminisurile acestor paduri sau in jurul lor apar frecvent arbusti de felul cornului (Cornus-Mass), sangerul(Csanguinea), paducelul (Crateaegus monogyna) ,porumbarul(Prunus spinoasa), trandafirul salbatic (Rosa canina)s.a.

Vechile pajisti mezofile , in cea mai mare parte cultivate , se caracterizeaza prin ierburi din categoria paiusului (Festuca vallesiaca) si a colilei (Stipa joanis) ,prima avand o raspandire mai mare . Putinele pajisti cate au mai ramas sunt degradate datorita unui pasunat intens , astfel ca au aparut asociatii secundare in care predomina : iarba barboasa (botriichola ischaemum ),firuta cu bulb (Poa bulbosa),pirul(Cynodon dactylon) ,aliorul (Euphorbia stepoasa) .

Pe saraturi se intalnesc indeosebi branca sau iarba saraca(salicornia herbacea),si ca sau limba pestelui (statice gmelini) si alte cateva specii (intre care Aster tripolium ,Atropis distantis ) Din loc in loc in silvostepa din estul judetului apar, in padurile care incununa dealurilre sau coboara pe versantii umbriti ,frecvente palcuri de gorun (Quercus petraea ori Q.dalechampii) .Mentionam intre acestea :padurea de la vest de Vorniceni ,Rediul din comuna Radauti-Prut ,padurea de pe dealul Livenilor ,cea de langa Zahoreni .

Rolul acestor mici paduri din silvostepa pare sa fie destul de insemnat in mentinerea echilibrului ecosistemului respectiv ,intrucat atunci cand ele se defriseaza o zona destul de larga in jur se stepizeaza . Padurile de stejari mezofili caracterizeaza trei teritorii :Dealurile Cozancea,Dealurile Siretului dintre Leorda si Vorona,unde culminatiile nu trec de 350m, si jumatatea estica a Coastei Ibanettilor intre Suharau si Paltinis

Padurile acestor locuri fac parte din zona nemorala care continua si la vest de valea Siretului , fiind alcatuite din stejar (Quercus robur) si gorun (Q. petraea) in amestec cu carpen ,tei in ambele varietati (cu frunza mica si cu frunza mare),marul si parul paduret (malus silvestris ,pirus pyraster ),frasinul(fraxinus excelsior),artarul(acer ttataricum), ciresul pasaresc(cerasus avium).

Intre arbusti , mai frecvent intalniti sunt:gherghinarul sau paducelul (crataegus monogyna),alunul(corilus avellana). Vegetatia ierboasa este reprezentata prin firuta de stepa (poa angustifolia),precum si alte ierburi (agrostis tenuis) 

Subetajul padurilor de gorun si fag ocupa sectoarle inalte din dealurile Siretului , si anume :in partea de nord , intre Leorda si Ibanesti , domina padurile de gorun ,pe alocuri in amestec cu alte foioase ,aparitia fiind rara ,pe cand in zona cu dealurile mai inalte de la sud de Vorona, cu altitudini de peste 500M , fagul(fagus silvatica) alcatuieste un masiv de mare intindere.pe bordura nordica a dealului Mare sunt paduri frumoase de gorun, iar pe teritoriul comunei Tudorase afla o rezervatie de tisa(taxus baccata) mult raspandita in vechime.

Stratul ierbos este format din flora de mull, la care se mai asociaza si unele specii de graminee, ca:obaiga(brahipodium silvaticum) margelusa(melica-unflora) si golomatul (dactylis glomerata) s.a. In luncile raurilor, in deosebi in luncile Siretului si Prutului , apar mici paduri de salcii si plopi, o vegetatie ierboasa alcatuita din pir(agropyrum repens) iarba campului (agrostis alba) coada vulpii (alopecurum pratensis), firuta (poa pratensis).

Pe calcarele recifale de la Stanca Stefanesti unde a fost descrisa o vegetatie specifica cu tufe de schieverekia podolica, remarcabila prin frumusetea exemplarelor, tufe de alissum saxatile cu flori galbene aurii, precum si existenta unor endemisme printre care ranunculus ilirycus.

Din marea varietate din vegetatie de pe teritoruiul judetului Botosani atrag in deosebi atentia vegetatia de padurii din sud vest si nord-vestul judetului, care reprezinta o resursa naturala de mare insemnatate inca insuficient pusa in valoare.

1.1.7.Fauna.

Desi prezinta o mare mobilitate fata de limitele geografice pe care unele elemente le depasesc frecvent ,fauna se coreleaza totusi cu vegetatia care reprezinta suportul de viata si ascunzis ;in raport cu aceasta se poate diferentia doua domenii faunistice :unul de silvostepa ,altul de padure .

Fauna din silvostepa ,respectiv din zona de campie ,este reprezentata prin unele rozatoare popandaul,(citellus citellus),daunator indeosebi pentru culturile cerealiere , o varietate specifica nordului Moldovei de catelul pamantului(spalax microphalamus) soarecele de stepa(sicista subtilis) sobolanul de camp (apodemus agrarius)s,a

Dintre pasari ,comune sunt:graurul(sturnus vulgaris),care coboara toamna in stoluri ,pitpalacul (coturnix coturnix),numai oaspete de vara , ciocarlia de camp (alauda arvensis ),care cuibareste prin paduri in scorburile arborilor , precum si unele rapitoare ,intre care uliul porumbar (accipiter gentilis). Pe iazurile mai mari ori pe baltile Prutului se intalnesc frecvent litita ( fulica atra) si rata salbatica( anas platyrhyncha).

Dintre reptilele mai frecvente sunt soparlele( indeosebi subspecia lascerta agilis chersonenesis), iar dintre batraciene broasca raioasa ( bufo viridis), care se ascunde pe sub piertre sau in gauri in pamant ziua, de unde iese seara pentru a prinde insecte, sau broasca de lac(rana esculenta) si buhaiul de balta(bombina bombina). La acestea se adauga o intreaga lume de insecte(lacuste, cosasi, greieri etc), iar in lunci si pe iazuri tantari.

Fauna in padure cuprinde unele dintre elementele mentionate mai sus , indeosebi dintre cele ce se adapostesc in micile paduri din silvostepa , dar se caracterizeaza mai ales prin caprioare (capreolus capreolus) ,intalnita in toate padurile din dealurile Siretului si in cele din Dealurile Cozancei ,dar mai frecventa in cele din Dealul Mare.

Mistretul (sus scrofa) se afla numai in Dealul Mare ,desi este semnalat de vanatori si in padurile de laCorni. Se adauga lupul (canis canis) in regres numeric ,vulpea (canis vulpis ) care trece si in campie unde vaneaza rozatoare,iepurele (lepus europaeus) a devenit rar.

Lumea pasarilor este si mai felurita decat la campie :mierla(turdus merula) care ajunge pana in padurile de munte ,coboara si in Dealurile Siretului,iar sturzul cantator (turdus philomelos) coboara chiar si in padurile din Cozancea .Larg raspandite sunt gaita(garrulus glandarius) sedentara la noi , unele specii de pitigoi ,intre care(parus lugubris),care, ca si caneparul (carduelis cannabina),penduleaz intre padurile de munte si cele de pe dealuri ,turturica (streptooelia turtur)etc..

La acestea se adauga unele rapitoare ,cum sunt gaia(nilvus miluus),care pleaca toamna in tarile calde ,si uliul,mentionat si in silvostepa.

Reptilele sunt mai numeroase ,reprezentate prin sarpele de padure (columber longissimus ),vipera (ursinus ursini),si diferite soparle .Deosebit de bogata este fauna de frunzar , reprezentata prin gasteropode,paienjeni,insecte,miriapode. Pestii prezinta diferentieri intre apele curgatoere marii si mici ,precum si intre acestea si lacuri.

Raurile de campie(Baseu,Jijia,Sitna,cu afluientii lor)fac parte din zona speciei(Leuciscus cephalus),pe cand Prutul apartine zonei scobarului(chondrostoma nanus). La acestea se adauga stiuca(esox lucius), linul(tinca tinca),bibanul,iar in apele Prutului ,somnul(silurus glandis) si crapul (ciprinus carpia ). In iazuri se mai adauga mreana(barbus barbus) si unele specii colonizate printre care crapul selectionat ,carasul argintiu,auriu,precum si rosioara,pibantul s.a.Productia de peste este destul de ridicata , depasind in anii normali 800 de kg la hectar.

1.1.8 Solurile

In raspandirea lor teritoriala in limitele Judetului, solurile prezinta diferentieri care diferentiesc si mai nuantat decat relieful sau clima diviziunile teritoriale.Mai intai, o deosebire categorica intre dealurile inalte din vest , unde predomina solurile faeoziomuri greice, si dealurile joase din campia Moldovei, cu soluri din grupa cernoziomurilor si a cernoiziomurilor cambice.

In al doilea rand solurile(ca dealtfel si vegetatia forestiera)individualizeaza ca unitate geografica aparte in cadrul campiei dealurile Cozancea-Guranda, ne luate in seama de unele lucrari de geomorfologie, dar pe care solurile o atesta cu certitudine, predominand acolo variantele cenusii de padur,e, la fel ca pe dealurile inalte din vest mentionam de asemenea diferenta intre vertosolurile ale nordului campiei Moldovei  .

Apartinand judetului Botosani si cernoziomurile formate pe depozite mijlocii din sudul aceleasi campii, apartinand judetul Iasi.Tipurile genetice de soluri au urmatoarea repartitie teritoriala

Cernoziomurile, dominante in Campia Moldovei, care in mod obisnuit in alte campii al tarii se dezvolta pe loess, au ca roca mama in nordul Campiei Moldovei argilele sau marnele(chiar depozitele leossoide in aceasta parte a tarii au caracter de lehm), ceea ce explica formarea bulgarilor mai la aratura, aceaste soluri se intalnesc pe malurile Prutului de la Stefanesti pana al nord de Mitoc, de o parte si alta a Baseului intre Mihalaseni si Saveni iar mai la nord intre Havarna si Dumeni; pe Jijia de o parte si de alta a vaii intre Corlateni si Ungureni, si in aval de Dangeni cu deosebire pe stanga vaii.

Mai accentuate, in aceste caracteristice apar la vertosolurile sau compacte care apar pe interfluviile si pe pantele reliefului deluros. Cele mai specifice se afla intre Volovat si Podriga mai sus de Avrameni, iar in petice mai restranse la vest de Vorniceni, la nord de Corlateni etc.Aceste soluri se deosebesc de cernoziomurile tipice prin lipsa structurii. Prin coloritul mai inchis si prin mare profunzime pana la care patrunde humusul in profil. Cu toate ca sunt foarte bogate in humus, aceste soluri sunt de o fertilitate moderata, datorita catorava conditii defavorabile, intre care textura fina, permeabilitatea si porozitatea redusa, capacitatea de apa utila redusa

Se lucreaza greu si se intalnesc incet si de aceea insamantatul de primavara este intarziat, iar semanaturile de toamna se dezvolta relativ anevoios. Reacioneaza insa foarte favorabil la ingrasaminte organice si la superfosfati.Sunt soluri foarte potrivite pentru grau, care se ilustreaza prin marele continut in gluten, care facea pe vremuri "faima fainii de Botosani" .

Cernoziomurile cambice sunt de asemenea caracteristice pentru cea mai mare intindere din campie, incepand cu interfluviile Prut-Volovat-Baseu, mari intinderi la nord si est de Jijia coborand de pe culmi pe pantele imediat inclinate.Rezultate dintr-o spalare mai profunda a caomponentilor solubili rezultati din alterare si solificare, aceste soluri prezinta un profil mai puternic dezvoltat decat la cernoziomurile obisnuite, cuprinzand si un orizont intermediar B lipsit de carbonati. Sunt in general mai tasate, avand textura luxoasa. Au o fertilitate mai mare decat a cernoziomurilor obisnuite.Cereale paioase, dau recolte mari, porumbul de asemenea. Sunt foarte bune pentru floarea soarelui, mazare, sfecla de zahar, soia si in pentru ulei. Ingrasamintele necesare sunt cele cu fosfor si azot, aplicate impreuna cu compostul

O categorie de soluri de asemenea raspandite in zona de campie o constituie cernoziomurile cambice dezvoltate nestructurate chiar de la suprafata. Se deosebesc de vertosoluri prin prezenta unui orizont B gros cu structura prismatica si prin adancimea mare la care incepe orizontul C. Sunt foarte bogate in humus(6-8% la suprafata), fiind soluri agricole bune.In cazul unei levigari mai intense, caracteristice dealurilor Siretului si estul podisurilor Sucevei.

Mentionam raspandirea pe terase slab inclinati, pe depozite de luvio-proluviare, ori pe aluviuni vechi lossificate a cernoziomurilor semicarbonatice. Pe versantii cu inclinati mai pronuntate se intalnesc cernoziomurile de panta, cu profil mai scurt datorita eroziunii continua cu carbonati mai sus.

Solurile cernoziomide cambice in zona umeda, fac trecerea in aceasta parte a tarii spre solurile faeoyiomurile stagnogleice, caracterizand locurile cu umiditate mai pronuntata. Aceste soluri raspandite pe locuri cu dreanaj extrem de slab(culmi netede, terasa), s au format pe lut greu sau pe argila. Fiind reprezentat in dealurile Cozancei, precum si la est de Trusesti, pana aproape de Mihalaseni. Apare de asemenea in lungul Siretului si in dealurile Ibanerstilor.Orizontul cu humusul coborat mult in profil, datorita caruia aceste soluri dau recolte mari si la cereale, dar in deosebi la cartofi si la sfecla de zahar. Este de remarcat ca la precipitatii mari recolta scade(invers decat la cernoziomuri), si de aceea trebuie luate intotdeauna masuri de inlaturare a excesului de umiditate.

Solurile cenusii de padure insotesc adesea pratoziomurile in dealurile inlte dinspre Siret, unde ajung dominante, dar par si in dealurile cozancei si la est de Jijia, in Guranda, precum si in N Jud in dealurile Ibanestilor.Sunt soluri de clima mai rece, cu preci pitatii mai abundente, avand ca vegetatie specifica padurile de stejar, cu un bogat subarboret si etajul erbaceu cu flora de mull.Au culoare cenusie, datorita pudrarii particulelor structurale cu praf albicios de coart.Cultivate agricol, aceste soluri au continut redus de humus(3-4%) isi imbunatatesccalitatile lor productive mai ales cand sunt gunoite, capatandpronuntate caractere cernoziomice.

Deosebim intre acestea : solurile cenusii brune deschise de padure, mai acide si mai sarace in humus, raspandite in zonele Cozoancea si Ibanesti, precum si solurile cenusii de padure pseudo-gleizate, avoluate in pratoziomuri cu aceeasi raspandire teritoriala ca si precedentele. In sectoarele mai inalte din Dealu Mare si din Dealu Bour sunt caracteristice solurile silvestre podzolite si brune-galbui ce corespund conditiilor de clima rece si umeda, unui substrat alcatuit din depozite de cuvertura de la nisipuri pana la argile, alaturi calcare oolitice si gresii.

In afara solurilor zonale mentionate si caracteristice solurile intrazonale, cu toate ca acestea ocupa suprafete reduse. Intre ele, solurile turbosase,eutrofe, cu reactie neutra slab alcalina sunt localizate pe lunci(de pilda luncaLoznei); Lacovistile, situate pe versantii dealurilor Jijiei, unde se produc baltiri contrapantei de alunecare sau la izvoare, se dezvolta pe depozitele luto-argiloase. Ele se caracterizeazaprintr o intensa acumulare de humus.Umiditatea locurilor face ca aceste soluri putin apte pentru araturi sa fie folosite mai ales pentru fanete pentru pasuni.

Saraturile - soluri halomorfe / localizate pe aluviunile vailor dar si pe versantiu, unde se vad albind de departe datorita sarurulor solubile din categoria sulfatilor, clorurii de sodiu magneziu si calciu, au o vegetatie specifica salicornia.nu sant cultivate agricola, avand o fertilitate redusa.

In general , solurile Jud botosani sunt mai peste tot fertile, recunoscute prin insusirile lor deosebite in zona de campie.

CAPITOLUL II

2.1. Padurea in contextul transformarilor climatice 

2.1.2. Istoria padurilor din cele mai vechii timpuri

2.1.3. Rolul padurii in apararea tarii

2.1.4 Padurea in epoca moderna

2.2.1 Padurii importante mentionate in izvoarele istoriei

2.2.2 Exportul de lemn si produse lemnoase

2.2.3 Rezervatii din judetul Botosani

2.2.4 Ecosistemul Forestier

2.1 Padurea in contextul transformarilor climatice

Asemenea societatii umane ,pǎdurea aceste uriase comunitti de viata de o complexitate si maretie admirabile,cu multiple structuri si functii au o memorie a lor,un mod aparte de a reactiona la factorii de mediu , la o serie de impacturi si interventii antropice care fixeaza in zestrea lor genetica atat binele cat si raul ce li se intampla .Nimic nu poate ramane in transformarea padurilor fara urmari cu indepartate ecouri in timp iar greselile trecutului se vor repercuta ,din pacate asupra generaaiilor ce ne urmeaza.

Padurea se transforma odata cu anotimpurile sub toate aspectele -primavara e inca neagra

dar cand florile timpurii -viorelele,paralutele,floarea pastelui ,se iau la intrecere cu floarea galbena a cornului. Vara e in toata splendoarea ei , cand padurea de foioase are toate nuantele de verde si cand se coc fragii si zmeura.

Armonii de culori a codrului apare toamna , de la aramiul stejarilor la rosul aprins al

ciresilorsalbatici. dar iarna vuieste sub crivat . Pe zapada proaspata vulpile roscate ,starnite din culcusuri , si se furiseaza ca niste flacari , iar sticletii multicolori ciuguleau de zori semintele cazute dintr-un cuib inalt

Padurea de brad , maiestroasa , severa ,pe cea de fag , filtrand lumina , pe cea de mesteacan , gratioasa si vesela si nu in ultimul rand putem afirma ca , varietatea si frumusetea padurilor noastre , primitoare , in care omul se simte acasa , fata de padurea tacuta si trista a nordului sau fata de iadul verde al padurilor ecuatoriale .

De vreme de un secol si un sfert in coace , n-am stiut sa o cercetam asa cum se cuvine, s-o pastram , nu numai ca o frumusete , si o avere, dar si ca un izvor imens de sanatate .

Am facut greseli multe si mari . Sa priveasca cineva rapile din atatea parti ale dealului , muntelui si va intelege vina noastra. Am inceput sa reparam in ultimul timp , dar ranile se vindeca foarte incet si cert timp indelungat . Padurea reprezinta un fenomen natural , producator de resurse economice si ca parte integranta a mediului de viata cu toate consecintele ce decurg pentru silvicultura ca teoretica practica a valorificarii padurii.

2.1.2. Istoria padurilor din cele mai vechii timpuri

Moldova este locul unde codrii uriasi acopereau dealurile , coborand pana la varsarea Siretului si Prutului.. O descriere a moldovei facuta de un anonim catolic in 1587 afirma ca tara e : 'acoperita de dealuri si paduri si deaceea , fiind intarita natural s-a putut pazi de invazia si pradaciunile tatarilor.

Interesanta si sub raportul inceputurilor manastirii Agafton este cartea domneasca data de Grigore Ghica voievod , la 1 octombrie 1729, lui Agafton sahastrul care au mers in codrul ce este pe locul domnesc la Ocolul Botosenilor si au curatit padure si s-au facut manastioara cu chili si s-au pus pometi pe langa chili.'

I se da si o poienita , tot pe loc domnesc , langa sihastria lui. De asemenea interesanta pentru faptul ca arata cum o secaturi abandonata devine iarasi padure dupa catva timp este data din 1863 batranului vrancean Poiana pentru o poiana cu fata pe Dealul Secaturii.

2.1.3. Rolul padurii in apararea tarii

Padurea a jucat un rol important luptele pentru apararea tarii , fiind un aliat de seama al armatelor romanesti.

In lupta de la codrii Cosminului padurea a avut un rol essential in surprinderea dusmanilor astfel cand oastea fu in mijlocul padurii , moldovenii pravalira asupra lor -copacii intinati (asta inseamna ca se tineau numai intr-o margine a trunchiului) , restul fusesera taiti si-i atacara cu putere pe 26 octombrie 1497,asta pentru ca dumbravii sa nu se mai acoliseasca (sa se lege ) de Moldova, Dumbrava Rosie,de la Botosani .Unii se indoiesc de veridicitatea acestor traditii dar aproape toate consemnarile lui Ion Neculce au un sambure de adevar

2.1.1.3. Padure ca semn de hotar penru tara

'Padurea este parte constitutiva a ocinei iar hotarnicii copaci sunt foarte adesea puncte de reper" In Moldova , la hotarniciunile domnesti: fierul cu care se insemnau copacii avea forma unui cap de bour .Padurea poate fi un element de determinare al asezarii satului, se spune ca satul este"sub padure, in dumbrava, sub codru".

Branistile reprezentau in trecut locuri rezervate unde nimeni nu avea voie sa intre spre a taia vana sau a paste vitele ,ori pentru a culege fructele padurii fara voia prealabila a stapanului.Cine incalca aceste reguli -legea branistei i se lua carul cu boi ,uneltele de vanat si pescuit ajungndu-se pana la taierea mainii sau la spanzuratoare. In Moldova branistea are si alte sensuri de posta, un document din 1598 pomenea de braniste de la Lozova,tot in aceeasi regiune Branistea aceasta domneasca ,de la hotarul de miaza zi a Moldovei.,ce cuprindea mai multe sate si era marginita de Siret cu lunca si padurile lui. Valorificarea a inceput cu Teodor logofatu ,in 23 septembrie 1634, care cere la Bistrita in numele voievodului Vasile Lupu;'fierastaiele cu care se taiau arborii si alte lucruri .In 1660 gasim amintit ferastraul de pe Jijia , al medelnicerului Nicolaie Buhusi din aceeasi familie , care se vede ca se ocupa cu negotul ,cu exportul de cherestea.

2.1.4 Padurea in epoca moderna

Consideram ca perioada 1718-1918 reprezinta in istoria padurii romanesti epoca al care-i inceput il formeaza primele randuieli oficiale privind exploatarea si gestionarea padurii din anii 1781 in Transilvania si 1792 in Moldova-finele secolului al XVIII-lea si al carei sfarsit coincide cu sfarsitul Primului Razboi Mondial 1918

Acasta epoca de aproape un veac si un sfert, se poate imparti in doua perioade : prima pana la inceputul exploatarii intensive , cu ajutorul fabricilor dispunand de numeroase gatere actionate de puterea aburului , cea de-a doua de atunci inainte .

In prima perioada lucreaza fierastraiele mecanice,miscate de puterea apei desi numarul lor creste constant in Romania erau,in 1867, dupa date oficiale, 608 asemenea fierastraie taind fiecre circa 40 de scanduri pe zi - totusi puterea lor de taiere nu depasea pe cea de refacere a padurii ,asa incat echilibrul , sub acest raport , putea fi mentinut.

Asa a intervenit insa un alt element care a stricat echilibru In defavoarea padurii:defrisarile din regiunea de ses, de deal si chiar de munte Spre a obtine terenuri de cultura,ogoare pentru agricultura in plina dezvoltare si pentru pasune si fanete.Se stie ca primul tratat de la Adrianopol 1829 ce asigurase libertatea navigatiei pe Marea Neagra si libertatea comertului

Urmarea a fost o cerere din ce in ce mai mare pentru granele romanesti care, de buna calitate si ieftine sunt tot mai solicitate pe piata Europei Apusene.Productia de grane romanesti crestea in detrimentul padurii ,defrisarile sau accentuat fenomenal si au fost puse in lumina de toti cei ce au cercetat aceasta problema.

Aceasta despadurire este motivate de unii proprietarii ca nevoie de ogoare ,dar la cei mai multi intervine specula , dat fiind faptul ca pretul lemnului de constructie si cel de foc se ridica din an in an intr-o progresie , extraordinara.. Si,cum nu exista nici o grija pentru reimpadurire ,cum se lasa,dimpotriva,sa pasca vitele in padure aproape tot anul si mai ales primavara, ceea ce aduce cel mai mare prejudiciu tinerelor lastare , e in afara de orice indoiala ca in vre-o douazeci de ani ,nu va mai ramane pogon de padure in toata Moldova de Jos ,care nu va mai oferi ochiului decat stepe goale si aride.

In expunerea lui Ion Ionescu de la Brad din codul silvic ,8 aprilie 1910,se releva faptul ca 'padurile de campie au disparut cu desavarsire din cauza usurintelor cu care s-au permis defrisarea'In vremea celui de al doilea Razboi Mondial Emil Pop scria:acum 150-200 de ani padurea se intindea pe dealuri si colinele moldovene si muntene o imensa zona de stejaris ;ea este astazi ca si desfiintata.  

Asadar la finele primei perioade din istoria acestei paduri se constata un dezechilibru in situatia acestei paduri , o micsorare a domeniului forestier in folosul agriculturii.Dezechilibrul se va accentua si in perioada a-II-a cand actioneaza marile fabrici de exploatare a lemnului.

Acum exploatarea devine asa cum s-a spus pe drept cuvant ,devastare ,daca pana acum atentia exploatarilor se indreptase asupra padurii de ses si de deal ,acum ea se indreapta si asupra imenselor padurii ale regiunii muntoase.

Paguba cea mai mare este in felul in care se face exploatarea ,taindu-se si neluandu-se nici un fel de masuri in vederea reimpaduririi .Toate societatile pornesc din capul locului cu gandul ca vor pierde garantiile depuse pentru impadurire. Realizeaza deci nefacand reimpaduriri de trei ori mai mult decat garantia depusa ,rezultatul datorat nu numai locomiei fara margini a societatii explotatoare , dar si nepriceperea mosnenilor si necinstei fruntasilor acestora.

In aceasta epoca moderna pentru intensificarea exploatarilor padurii si sub influienta tehnicilor straine s-au introdus ulucele ,cu un posterior mai lat 'inima',si doua margini oblice,'argele",pe care bustenii aluneca la vale pentru ca alunecarea sa fie mai rapida se uda cu apa care ingheata ,taiatul copacilor pentru cherestea facandu-se iarna.

Dupa operatiunea taierea copacilor in padure ,asa incat ei sa cada numai la deal,operatiunea la care ,in epoca feudala se folosea toporul iar in epoca moderna s-a adaugat

Bestia sau fireazul ,urmand cepuitul ce reprezenta taierea cepurilor tot cu toporul ,apoi cojitul de scoarta iarasi cu toporul si curmatul trunchiului la dimensiunea ceruta .Venea apoi corhaitul , adica scoaterea trunchiului de la locurile unde au fost taiate la locul de incarcare Cioata sau partea inferioara a trunchiului ramasa in pamant .E greu de dat o cifra a micsorarii fondului forestier romanesc in intervalul -1781-1918. Tinand insa seama de defrisarile masive din regiunea de deal si de ses , credem ca cifra de 2500000 ha nu este exagarata.

Contemporanii acestei epoci sunt extrem de ingrijorati de felul cum se taia padurile , de imputinarea lor. Francezul Lejene,in lucrarea sa, aparuta in 1828, releva, potrivit celor spuse lui de catre munteni si moldoveni , scaderea suprafetei padurilor fata de ce era inainte Alexandru Ioan Cuza era adanc ingrijorat de felul cum se devastau padurile de pe bunurile manastiresti Ion Ionescu de la Brad, in lucrarea sa asupra agriculturii , din judetul Dorohoi in 1866 , dupa ce constata ca 'padurile sau rarit si sau imputinat si aici foarte mult " recomanda infiintarea de plantatii de protectie , pe culmile dealurilor dinspre Prut.

Iar,P.S.Aurelian , viitorul presedinte al Consiliului de ministri , alarmat de accentuarea procesului de defrisare , cerea intocmirea unei legi pentru apararea apelor .Caci intre despadurirea fara socoteala si stricarea regimului apelor devenite torentiale si spaland humusul fertil de pe coastele muntilor si dealurilor e o stransa legatura. Fata de accelerarea defrisarilor , cu urmarile lor negative , si determinate tocmai de aceste urmari, constatam insa , si o serie de masuri si initiative in sens pozitiv , pentru apararea padurii .

E vorba in primul rand de ordonantele sau randuielile date spre finele secolului al XVIII-lea de autoritatea superioara de stat, ordonante amintite anterior si care au mai mult o valoare teoretica de deziderate , decat una practica, ele neimpiedicand efectiv, mai ales in Muntenia si Moldova , micsorarea domeniului forestier. In 1843 se voteaza in Moldova o lege pentru crutarea si exploatarea padurilor de pe mosiile manastiresti ,bisericesti,ale asezamintelor obstesti si de pe mosiile puse sub epitropie ,completata de o a doua lege din martie 1844.

Dar , din cauza opozitiei Rusiei tariste ,exercitata prin consulul ei de la Iasi,nu putea fi aplicata manastirilor.Pe de alta parte ,vornicul bisericesc ,care veghea la aplicarea legii, nu se putea amesteca in gospodarirea manastirilor cu soboare , cum era Neamtul,Agapia,Secu.etc.asa incat rezultataul legii fu reduse.

Tot in aceasta epoca incepe invatamantul forestier,are loc constituirea de parcuri dendrologice,si de gradini botanice , precum si infiintarea de reviste ce aveau ca scop raspindirea cunostintelor in legatura cu fiinta padurii si cu apararea ei incununarea tuturor acestor masuri si initiative vor fi codurile silvice .

Sub raportul invatamantului forestier ,semnalam ca prima scoala de silvicultura a luat fiinta, la Sibiu ,1817,directorul ei fiind sivicultor SGuillanme iar professor de botanica farmacistul Peter Sigerus , cursurile durau 3 ani.In proiectul de reorganizare din 1843 a invatamantul moldovenesc :se predau materii ordinare, obligatorii, extraordinare ,impartite in trei categorii stiintele politehnice -arhitectura hidraulica ,mecanica,astronomie populara stiintele economice si intre acestea din urma "economia campului',chimia si stiinta padurilor.

E prima data cand padurea constituie obiect de invatamant dincoace de Carpati. Un pas mai departe este infiintarea scolii de la Bucuresti,1851, avand ca profesori trei silvicultori francezi.Mihail Ramcianul primul silvicultor roman a infiintat si el o scoala silvica superioara , dar nu a rezistat prea mult ,pana in 1860.

In Moldova s-a infiintat o scoala de silvicultura in 1859 la Targu Neamt,ea nu a functionat foarte mult ,dupa unirea Principatelor ramane doar cea de la Bucuresti.Dar in paralel cu invatamantul din tara , se trimit tineri la specializare in Franta, la Scoala naTional Forestiera din Nancy in perioadA 1855-1905 unde au urmat aceasta scoala ,81 de silvicultori. Dragostea si interesul fata de padure au determinat intemeierea de parcuri dendrologice si gradini botanice unde sa putem admira mai usor frumusetea padurilor. Cel mai vechi parc dendrologic din Romania se afla la Simeria ,infiintat pe la jumatatea secolului al XVIII-LEA , intr-o padure nationala din Lunca Muresului,unde treptat au fost plantati arbori europeni si extraeuropeni .

Are o suprafata de 70 de ha. si cuprinde descendenti din cel mai vechi salcam din tara adus din Franta,si plantati aici , in a doua jumatate a secolului al-XVIII-lea asa cum ne arata un document din1860, ulm cu dimensiuni record 120 de centimetri,diametrul de 32 de metri inaltime precum si alte specii de arbori si plante de toate felurile .

Tot in epoca moderna si anume la inceputul secolului al-XX-lea cad si primele incercari de a construi rezervatii naturale. In 1907,administratia Fondului Forestier Bisericesc din Bucovina i se cere de catre Ministerul din Viena al agriculturii si domeniilor publice i se cere sa faca propunerea de rezervatii naturale ,

Administratia a raspuns prin declararea Padurii seculare de la Slatioara din muntii Rarau,padurea Putna,hotararea definitiva se va lua in 1925 de catre autoritatea din Bucuresti.

Un moment important pentru propagarea in masa poporului a problemelor si solutiilor privind padurea a fost infiintarea , in 1886, a societatii "Progresul Silvic"la B ucuresti , impreuna cu 46 de membri fondatori,silvicultori si proprietari de padure.

Ei au sustinut urmatoarele idei in cadrul intalnirilor permanente : a) -a lupta pentru raspandirea ideilor stiintei moderne asupra ingrijirii,conservarii,exploatarii padurilor,precum si pentru prosperitatea stiintei silvice . b) -a lucra pentru valorificarea bogatiei padurilor din tara, c)- a discuta si propune masuri de dezvoltare a industriei lemnoase d)-a tine la current toti membrii societatii si proprietarii cu progresele ce se apar in alte state in economia forestiera

In 1864 s-a infiintat prima pepiniera prin lege 1 septembrie 1862,de doi din inspectorii agricoli care aveau intre atributiunile agricole " impadurirea locurilor sterpe"si de a vizita in fiecare an pepinierile forestiere

In 1883 , Ministerul Agriculturii in articolul 17 al legii forestiere ca "serviciul exterior al padurilor componenta a inspectoratelor si sub inspectoratelor este insarcinat cu lucrarile privitoare la exploatarea ,pastrarea si inmultirea psdurilor statului ,fara a minti de padurile proprietarilor.

In 1887 se creeaza Ministerul Domeniilor o Directie Silvica ,condusa de Daniel Patrulius,inspector silvic , aceasta se va dezvolta si va creste mult functionalitatea si atributiile in urma noului cod silvic,din 1910,dar abia dupa 1944,o data cu cresterea insemnatatii padurii si a importantei pe care o reprezinta lemnul in economia nationala se va ajunge la infiintarea unui minister al economiei forestiere.

In aceata epoca s-a ajuns la concluzia ca fara aparitia unor coduri silvice nu se pot controla taierile masive de masa lemnoasa din tara si s-au constituit si un corp de specialisti si tehniceni care sa asigure aplicarea acestor legi

In 1940 s-a infiintat"Casa Psdurilor'unde se adunau bani din delicte,amenzii si erau apoi folosite pentru dezvoltarea padurii.Dar opera de restaurare e inceata si limitata ea nu poate acoperi pagubele produse.

Soldul acestei epoci este ,in privinta padurii,un sold puternic debitor :"romanul n-a fost frate bun cu codrul ,ci un frate vitreg care abia intr-un tarziu a inceput sa-si de-a seama de purtarea sa nedreapta si pagubitoare sie insasi."

Emil Pop :spunea in conferinta ca "Padurea si destinul nostru national''ca "ambianta silvica este un factor constructiv si deci mereu necesar pentru sufletul romanesc.Tot ceea ce pacatuim prin devastarea padurilor este in paguba noastra,orice opera de ameliorare si prevedere silvica , o facem in intregime in folosul nostru"(Sibiu,1943,p.14,16)

2.1.4 PADUREA INTRE ANII 1919-1974

Emil Pop intr-o lucrare a sa din 1943 "Avem trista reputatie de a fi tara celor mai multe fierastraie in raport cu volumul padurii noastre de rasinoase, Cu cea mai mare fabrica de cherestea din lume 27 de gatere ,se gaseste la Talmaciu Sibiu in timp ce fabricaadin Taigaua Siberiana are 25 de gatere.

Cel de-al II-lea Razboi Mondial si Reforma Agrara din 1945 au contribuit deasemenea la micsorarea fondului forestier , dar in proportie mult mai mica decat au facut-o Primul Razboi Mondial .

Scaderea suprafetei fondului forestier se poate observa in foarte multe locuri .Astfel , pe teritoriul comunei viticole Costesti ,jud Vrancea,in timp ce in 1890 fondul forestier era de 48%,in 1931-40%,1971-24,8%,asadar o scadere de 38,8%

S-a continuat in toata perioada interbelica o consumatie nejustificata si nepermisa de lemn indeosebi fag,dar si in proportie cu cerul si garnita ca lemn de foc. Abia spre sfarsitul perioadei interbelice a inceput sa se actioneze in vederea utilizarii mai accentuate a celorlalte combustibile ,carbunii,gaz metan,actiune care s-a dezvoltat mult dupa 23 august 1944 ,cand s-a ajuns la o pretuire a materialului nobil lemnul.

In noua perioada de dupa nationalizare , o data cu importanta din ce in ce mai mare pe care o ia lemnul,si administrarea lui ajung la nivel de Minister al Economiei Forestiere ,cu o serie de directii , ocoale, cu complexe de exploatare a padurii si a prelucrarii materialului lemons Sub raportul replantarilor sau reimpaduririlor s-au continuat in parte, mai ales, dupa Marea Unire,in privinta practicilor vechi.

Dar incepand cu 1934,se observa o imbunatatire a situatiei,actiune de reimpadurire sub supravegherea statului,face progrese asa incat , spre finele perioadei interbelice se poate vorbi de un inceput al redresarii situatiei.

O intensificare puternica a actiunii de reimpadurire se produce insa abia dupa nationalizare. Se creeaza pepiniere mari , 25 avand suprafete de 30 de ha .,cu o productie de puieti mult superioara pepinierilor anterioare .

Se planteaza diferite esente,in aliniamentele de-a lungul drumurilor-plopii pipamidali si euroamericani,frasini,nuci,etc.

Problema aceasta a impadurit atatea terenuri cu paduri exploatate cat si a terenurilor degradate este de cea mai mare importanta nu numai pentru tara noastra ci si pentru toate tarile din domeniul forestier al Europei. Se cauta pretutindeni esente ,repede crescatoare si care sad ea in acelasi timp o masa de lemn indicate nu numai pentru celuloza necesara hartiei dar si pentru lucru .

Problema refacerii padurii a "aurului verde" cum i se mai spune, prin comparatie cu "aurul negru" sau petrolul - se pune cu o deosebita stingenta pretutindeni , nerezolvarea ei,depasirea continua prin taierea cotei de refacere a padurii,depasirea care urmeaza de atata vreme ,poate sa duca intr-un viitor previzibil; deloc indepartat , la o criza a lemnului, si a hartiei similara crizei petrolului .

Impadurirea este necesara dintr-o alta pricina,pe terenurile unde padurea s-a taiat si nu s-a efectuat replantarea ,apelor de ploaie nu l-i s-au efectuat scurgerea si astfel capata un caracter torential si mana la vale stratul de humus de pe fata pamantului coastele dealurilor si muntilor se raveneaza si devin,dupa catva timp , terenuri degradate si bazine torentiale. Daca pe vai se afla lacuri de acumulare in slujba uzinelor hidroelectrice ,aceste lacuri treptat-treptat ,se colmateaza , pamantul spalat de pe coastele dealurilor depunandu-se la fundul lor.

In cativa ani ,un asemenea lac cu o capacitate de 6 mil de metri cubi a devenit colmatat in proportie de 1/3 la suta ,iar singura solutie este reimpadurirea fara intarziere a tuturor suprafetelor de pe care s-a taiat padurile si a terenurilor degradate ,gospodarirea rationala a padurilor existente in aceste bazine.

Problema esentiala care se pune astazi este realizarea unui echilibru constant intre cota anuala de taiere a padurii si aceea de crestere a ei ,prin crestere intelegandu-se numai cresterea naturala utila , valorificabila,afara de impaduriri.

De vreme de un secol si un sfert incoace , taiem mai mult decat permite cresterea anuala :rezultatul este o continua ingustare a patrimoniului forestier, o micsorare a suprafetei lui,a mostenirii pe care o lasam urmasilor nostri .

De 125 de ani si chiar in ultimile decenii,mancam din fondul forestier , in loc sa ne multumim cu rodul lui annual.Este o gospodarire gresita si egoista , care va avea consecint

te dureroase ,dar nu se va putea obiecta cresterea populatiei continua,fiind nevoie de mai mult teren agricol,pasune si in consecinta de taierea padurilor nerationala de oameni necalificati in meseria de silvicultori ci doar au in ingrijire propria padure.

Obiectia nu este intemeiata , nu acesta a fost motivul,ci dorinta de castig rapid si cat mai mare in regimul capitalist si lipsa de coordonare ,de proportionalizare intre productie si consum in regimul socialist ,prin consum intelegandu-se atat exportul cat si aprovizionarea fabricilor noastre de prelucrare a lemnului si acoperirea nevoilor populatiei in lemn de constructii ,lemn de foc.

Este momentul decisiv de a se lua hotararea pe care o asteapta economia noastra de atata vreme :de a se interzice , sub sanctiuni grave si neadmitandu-se nici un fel de exceptii taierea padurilor peste cresterea ei anuala .

Numai in felul acesta se poate asigura viitorul patrimoniului nostru forestier,numai astfel putem pune bazele unei economii forestiere capabile sa asigure necesarul de lemn atat pentru populatie cat si pentru industria forestiera.

In 1974 , la intalnirea silvicultorilor s-a hotarat :sa nu mai admitem sub nici un motiv taieri mai mari decat cele normale , sa asiguram o crestere corespunzatoare ,anuala a fondului forestier."Un aspect care se cuvine neaparat sa fie relevant este imbunatatirea situatiei muncitorilor de padure.

Daca in perioada 1919-1944 grija fata de conditiile in care lucra si taia muncitorul forestier era pe un plan secundar lucrurile s-au schimbat simtitor acum cand s-a avansat mecanizarea industriei forestiere.

Se fac cabane , sub raportul lucrului ,se introduce fierastraiele electrice,se introduce funicularele pentu stranss bustenii de la locul recoltarii ,precum si tractoare ,camioane pentru transportul lor pe drumurile forestiere.

Productivitatea muncii creste , ca si specializarea ,scade in schimb efortul depus,mai inainte ,al muncitorului.Trebuie subliniata insemnatatea noilor drumuri forestiere.

Ele deschid bazinele forestiere infundate ,care mai inainte nu aveau drumuri de acces,din care cauza arborii batrani ,cazuti din pricina varstei si furtunii,putrezeau pe loc ,pierzandu-se astfel insemnatatea cantitatii de masa lemnoasa de calitate,in special fag ,molid,brad.

O alta caracteristica a exploatarii forestiere din ultimele decenii este sporirea cantitatii de lucru din masa totala lemnoasa.

Cu totul remarcabila este dezvoltarea pe care o iau fabricile de prelucrat lemnul.Principiul de baza de la care s-a pornit era sporirea considerabila a valorii lemnului prelucrat fata de cel neprelucrat , principiu care se aplica de altfel la toate materiile prime in loc sa exportam cherestea , e mult mai avantajos sa exportam hartie ,mobile,instrumente muzicale etc. Un alt principiu de care nu se tine seama mai inainte ,este ca nimic nu trebuie pierdut din masa lemnoasa ,este ca totul chiar cracile cele mai mici poate fi si trebuie utilizat .De aici au rezultat fabricile de placi fibrolemnoase ,cu varianta lor placi fibrolemnoase melaminate pe ambele parti.

2.5 Exportul de lemn si produse lemnoase

Un loc important printre elementele fizice care au influientat viata poporului nostru de-a lungul timpuluil l-a avut padurea .In epoca migratiilor , ea a servit in primul rand ca adapost ,atunci cand neamurile din Asia ,obisnuite cu campul deschis ,stepa fara margini , se temeau sa patrunda in codri intinsi care acopereau o buna parte din tara noastra . Cand se semnala apropierea navalitorilor taranii ,pastorii,pamantului nostru isi adunau in cirute ,putinul avut din gospodarie si manau din urma vitele ce le aveau pe langa casa afundandu-se in padure unde isi pierdeau urma. Padurea influienteaza adanc viata de toate zilele a romanilor locuinta ,de la munte la campie ,in sate targuri si orase ,stana si moara lui,in forma ei cea mai veche ,mobilierul,uneltele si armele lui mijloacele de transport pe pamant pe apa ,precum si multe din obiceiurile lui din viata sufleteasca , cu creatia lui literara si artistica sunt in legatura cu padurea au fost influientate de ea ,poarta pecetea ei. Se poate vorbi deci,de o civilizatie romaneasca a lemnului cu formele ei specifice timp de aproape doua milenii de la parasirea Daciei de legiunile romane pana la inceputul secolului al-xx-lea , dupa cum se poate vorbi de o civilizatie a lemnului la toate popoarele pe al carui pamant padurea a reprezentat o puternica si continua realitate. Sub raportul gestionarii si valorificarii masei lemnoase , lemnul a urmat in ceea ce priveste pretul o curba permanent ascendenta.In Evul Mediu timpuriu ,era foarte redusa, de aceea ,oricine putea taia lemn din padure pentru nevoile casnice sau pentru a castiga teren de cultura -ogoare , vii, livezi,gradini de zarzavat . Nu putea insa patrunde in branistile ,adica in portiunile de padure rezervate de stapanul ei,pentru uzul personal . Valoarea lemnului a crescut insa treptat odata cu inmultirea poporului si sporirea exploatatiilor .Cand numarul satelor a crescut si targurile au inceput sa se mareasca s-a limitat mai intai dreptul satenilor de a taia lemnul din padurile mosieresti iar in a -ii-a jumatate a secolului al XIX-lea el a fost suprimat Exportul cel mai mare de cherestea s-a facut catre Imperiul Roman in special catre Constantinopol ,ale carui case de lemn ,bantuite frecvent de incendii ,se refaceau cu lemn romanesc in special din Moldova , care veneau pe calea apei -Bistrita-Siret pana la -Galati unde se imbarcau vasele . Uneori insa bustenii formand pluteau pe Dunare pana la Sulina ,apoi pe Marea Neagra pana la Constantinopol .Aluat on mare amploare spre finele secolului alXIX-lea si in cursul celui de al XX-lea. Exploatarea fara masura a padurilor noastre a dus intru-un interval de 35 de ani 1856-1890 la scaderea fondului forestier cu aproape 3 milioane hectare ,iar in urma reformei agrare de dupa Primul Razboi Mondial si a exportului excesiv in perioada 1919-1938 ,acest fond s-a redus cu inca 1 283 985 de hectare. Defrisarea padurilor a contribuit la degradarea solului , la cresterea ariditatii climatice ,la intensificarea vitezei vantului si la apritia inundatilor catastrofale. Padurea nu inseamna numai o importanta bogasie pe care trebuie sa o lasam urmasilor nostri ci si un izvor de sanatate si destindere.Prin eliberarea de Oxigen si eliminarea de dioxid de carbon in timpul zilei ,arborii padurii sunt o adevarata uzina de aer curat. Constituie in acelasi timp un mijloc de relaxare prin frunzisul variat ca forma si la foioase prin culoarea schimbatoare ,dupa fiecare anotimp sau prin permanentizarea frunzelor verzi de conifere ,care iarna contrasteaza placut cu albul zapezii. Bogatie de pret ,izvor de sanatate si de frumusete ,motiv de inspiratie in literatura si arta populara ,padurea a fost si este strans legata de fiinta poporului roman .A o pastra cu sfintenie si a o ocroti este datoria noastra ,a tuturora . Marin Dracea porofesor si om de stiinta -padurile unei tarii sa poata prospera ,au nevoie inainte de toate de caldura si roua inimii omenesti-si ca -nu -si apara padurile si pamantul decat poporul ce se simte solidar cu propriu sau viitor si care vrea sa traiasca-

2.6. Rezervatii din judetul Botosani

REZERVATIA PADUREA CIORNOHAL

1.Arie naturalä protejatä

-denumire: ,,Rezervatia naturalä Padurea Ciornohal"

-categoria arie natural protejata conf. Ord. 236/2000: Päduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur

-Actul si anul declarärii: H.C.J. nr. 5/1995, Lg. 5/2000

-actul prin care a fost data in custodie: Conventie de custodie nr. 5109/25.08.2004

2.Localizare

-din punct de vedere administrativ-teritorial: comuna Cä1arasi, Judetul Botosani, U.P. I Calarasi,

u.a. 12, 13, 14,15 ,Ocolul Silvic Trusesti , Directia Si1vicä Botosani , R.N.P. -ROMSJLVA

din punct de vedere geografic: nordul estul Podisu1ui Centra1 Moldovenesc ,partea cuprinsä intre raul Prut si Depresiunea Jijiei

3.Suprafata:

totalä: 76,5 ha din care 100% de stat

totalä: 76,5 ha din care 100% rezervatie naturala

4.Harti

-tip si numär de specii de plante care necesitä protectie stricta (specii de interes comunitar):

Scumpia (Cotinus coggygria)

5.Constructii, dotari si alte amenajari existente in cadrul perimetrului protejat

cantonul silvic Cälarasi

6.Dotairi in vederea monitorizŕrii

-nu e cazul

7.Informare

-panou la intrarea in rezervatie pe langä , comuna Cälärasi, date informative la sediul Ocolului

Silvic Trusesti si la sediul cantonului silvic Cälärasi

8.Inspectie, paza si gestiune

-se asigurä de cätre R.N.P.ROMSILVA, Directia Silvicä Botosani, Ocolul Silvic Trusesti

9.Factori antropici si infrastructura

-asezäri umane: in cadrul perimetrului protejat nu este locuit decat cantonul silvic Cälarasi..

Localitatea limitrofa este comuna Calarasi

-cäi de acces care tranziteazä perimetrul protejat : nu existä drumuri , accesul se poate face din

comuna Cä1ärasi pe drum de pämant panä la cantonul silvic Cälärasi

10. Analiza situatiei existente

-starea de conservare a scumpiei este favorabile, specia nefiind afectatä periclitatä.

-starea drumului de pämant pana la cantonul silvic Cälarasi este satisfacätoare

-surse de poluare si degradare: nu e cazul

-factori antropici care pot influenta negativ protej area ariei naturale sunt presiunea populatiei

asupra padurii aflate aproape de comuna Cä1ärasi , arborii rupti sau dezradacinati natural in

decursul timpului trebuind a fi periodic inventariati si extrati, cu respectarea aprobärilor legale

-activitati traditionale desfasurate in interiorul ariei protejate: nu e cazul

-sistem de monitorizare: veriflcäri periodice din partea Directiei Silvice Botosani si a Agentiei de Protectia Mediului Botosani

-paza si protectia ariei protejate se realizeazä de cätre personalul Ocolului Silvic Trusesti,

Directia Silvicä Botosani, R.N.P.ROMSILVA

- deficiente privind mijloacele prin care se realizeazä informarea: nu e cazul

REZERVATIA TUDORA

1.Arie naturala protejata

-denumire: ,,Rezervatia de tisa Tudora"

-categoria arie natural protejatä conf. Ord. 236/2000: Päduri tio Asperulo-Fagetum.

-actul si anul declararii: H.C.J.nr. 5/1995, Lg. 5/ 2000

-actul prin care a fost data in custodie: Conventie de custodie nr. 5 109/25.08.2004

2.Localizare

-din punct de vedere adrninistrativ-teritorial: comuna Tudora, Judetul Botosani, U.P. I Tudora, u.a. 17A,20A,21,22 Ocolul Silvic Mihai Eminescu, Directia Silvica Botosani , R.N.P.

ROMS ILVA

din punct de vedere geografic: nordul estul Podisu1ui Central Moldovenesc ,partea cuprinsa intre raurile Siret ~i Depresiunea Jijiei

3.Suprafata:

totalä: 117,6 ha din care 100% de stat

totala: 117,6 ha din care 100% rezervatie naturala

4. Bunuri naturale care constituie obiectul protectiei si conservärii conform

Ord. 1198/2005

-tip de habitat natural: Habitat cod 9130:Paduri de fag tip Asperulo -Fagetum 117,6 ha

-tip si numär de specii de plante care necesitä protectie stricta (specii de interes comunitar): Tisa (Taxus baccata)

5.Constructii, dotari si alte amenajari existente in cadrul perimetrului protejat

-nu e cazul

6.Dotari in vederea monitorizärii

-nu e cazul

7.Informare

-panou la cärarea ce duce spre rezervatie, din drum forestier, de langa cantonul silvic Plea ca

cornuna Tudora, date informative la sediul Ocolului Silvic Mihai Eminescu si la sediul

cantoanelor silvice Tisa, Plesa si Botosani

8.Inspectie, paza si gestiune

se asigurä de cätre RN.P.ROMSILVA, Directia Silvicä Botosani, Ocolul Silvic Mihai Eminescu

9.Factori antropici si infrastructura

asezäri umane: in cadrul perimetru1ui protejat nu sunt. Localitatea limitrofe este comuna Tudora cai de acces care tranziteazä perimetrul protejat : nu existä drmuri, accesul se poate face din comuna Tudora pe drum forestier panä la cantonul P1esa ,apoi pe cärare, sau din comuna Cristesti, pe drum forestier panä in dreptul cantonul silvic Bolohani, apoi prin imas

10.Analiza situatiei existente

starea de coservare a tisei este favorabila, specia nefiind afectata periclitatä,

starea drumului forestier pana la cantonul silvic P1esa este bunä, iar starea drumului forestier

panä la cantonul Bolohani este satisfacatoare

surse de poluare si degradare: sunt mici portiuni cu alunecari de teren datorate pantei mari

factori antropici care pot influenta negativ protejarea ariei naturale sunt presiunea populatiei

asupra pädurii aflate aproape de comuna Tudora , arborii rupti sau dezrŕadäcinati natural in

decursul timpului trebuind a fi periodic inventanriati si extrasi, cu respectarea aprobärilor legale activitäti traditionale desfasurate in interiorul ariei protejate: nu e cazul

sistem de monitorizare: verificarii periodice din partea Directiei Silvice Botosani si a Agentiei de Protectia Mediului Botosani

paza si protectia ariei protejate se realizeazä de catre personalul Ocolului Silvic Mihai Eminescu Directia Silvicä Botosani, R.N.P.ROMSILVA

Rezervatia de Tisa de la Tudora

Rezervatie dendrologica,cu o suprafata de 124,70ha,situata la circa 35 km,sud de orasul Botosani,in stanga Siretului si la 6 km est de comuna Tudora in raza ocolului silvic Dolhasca.Aceasta rezervatie reprezinta palcuri de tisa Taxas Boccata,monument al naturii din tara noastra.In cadrul rezervatiei,Tisa se localizeaza pe paraul Ocupului,paraul Tisei si paraul Racului,unde putem sa admiram numeroase exemplare care ating inaltimea de 25 m si un diametru de 16 cm.Arboretele predominante,existente in jurul Tisei sunt fagetele de diverse varste si dimensiuni, la care se adaoga intr-un procent mai mic, carpenul (Carpinus Betulus) si gorunul (Quercus Petraca).Unele arborete de fag (Fagus Sylvatica) au varste de peste 120 ani si inaltimi de peste 25 m oferind un cadru ambiant si propice pentru protectia tisei.Denumirea locurilor din jur,ca de exemplu paraul Parchetului,paraul Tisei,s.a., demonstreaza existenta probabila anterioara a unor paduri intinse de tisa care au fost exploatate in trecut.T.Toader,C.Nitu 1976.

REZERVATIA NATURALA FAGETUL SECULAR STUHOASA

1.Arie natura1[ protejatä

-denurnire: ,,Rezervatja naturalä Fagetul secular Stuhoasa"

-categoria arie natural protejatä conf Ord. 236/2000: Päduri tip Asperulo-Fagetum

-actul si anul declarärii: H.C.J.nr. 5/1995, Lg. 5/2000

-actul prin care a fost data in custodie: Conventie de custodie nr. 5 109/25.08.2004

2.Localizare

-din punct de vedere adminjstrativ teritrial: comuna Suharäu, Judetul Botosani, U.P.Vll Suharau, u,a. 3 9,39 Ocolul Silvic Dorohoi ,Directia Silvicá Botosani , R.N.P. -ROMSILVA

- din punct de vedere geografic: nordul estul extrem al Podisului Central Moldovenesc ,partea

cuprinsa intre raurile Prut si Siret

3.Suprafata:

totala: 60,7 ha din care 100% de stat

- totalä 60,7 ha din care 100% rezervatje naturala

4.Bunuri naturale care constituie obiectul protectiei si conservŕarii conform

Ord. 1198/2005

-de habitat natural: Habitat cod 9130:Pädurj de fag tip Asperulo -Fagetum 60,7 ha

-tip si numär de specii de plante care necesita protectie strictä (specii de interes comunitar): Fagul (Fagus sylvatica)

5.Constructii, dotäri si alte amenajari existente in cadrul perimetrului protejat

-nu e cazul

6.Dotärii in vederea monitorizärii

-nu e cazul

7.Informare

panou la crearea ce duce spre rezervatie, din drum judetean, din satul Oroftiana, comuna Suharau, date informative la sediul Ocolului Silvic Dorohoi si la sediul cantonului silvic Oroftiana

8.Inspectie, pazä si gestiune

se asigura de catre R.N.P.ROMSILVA Directia Si1vica Botosani, Ocolul Silvic Dorohoi

9.Factori antropici si infrastructura

asezari umane: in cadrul perimetrului protejat nu sunt. Localitatea limitrofa este comuna Suharäu cai de acces care tranziteazä perimetrul protejat : nu exista drumuri, accesul se poate face din comuna Suharäu pe drum forestier pana la silvic Oroftiana ,apoi pe cärare prin padure sau din satul Orotiana pe carare pe langa terenuri agricole

10.Analiza situatiei existente 

starea de conservare a fagului este favorabilä, specia nefiind afectatä periclitatä.

starea drumuluj forestier panä la cantonul silvic Oroftiana e buna, jar starea drumului

judetean pana Ta satul Oroftiana este buna. Drumul forestier Stuhoasa care faacea direct Iegätura intre satul Oroftiana si rezervatie este blocat, find castigat in instantä de persoane fizice

surse de poluare si degradare: sunt mici potiuni cu alunecäri de teren datorate pantei man

factori antropici care pot influenta negativ protejarea ariei naturale sunt presiunea populatiei

asupra pädurii aflate aproape de comuna Suharäu , arborii rupti sau dezradacinati natural in

decursul tirnpului trebuind a fi periodic inventariati si extrasi, cu respectarea aprobärilor legale activitäti traditionale desfasurate in inteniorul ariei protejate: nu e cazul

sistem de monitorizare: verificŕri periodice din partea Directiei Silvice Botosani si a Agentiei de Protectia Mediului Botosani

REZERVATIA AR1NISUL DE LA HORLACENI

Arinisul de la Horlaceni

OS. M, DOROHOT, U.P. III SENDRICENI, U.A. 35A%, 35C

1.Arie natura1[ protejatä

-denurnire: ,,Rezervatja naturalä Fagetul secular Stuhoasa"

-categoria arie natural protejatä conf Ord. 236/2000: Päduri tip Asperulo-Fagetum

-actul si anul declarärii: H.C.J.nr. 5/1995, Lg. 5/2000

-actul prin care a fost data in custodie: Conventie de custodie nr. 5 109/25.08.2004

2.Localizare

-din punct de vedere adminjstrativ teritrial: comuna Suharäu, Judetul Botosani, U.P.Vll Suharau, u,a. 3 9,39 Ocolul Silvic Dorohoi ,Directia Silvicá Botosani , R.N.P. -ROMSILVA

- din punct de vedere geografic: nordul estul extrem al Podisului Central Moldovenesc ,partea

cuprinsa intre raurile Prut si Siret

3.Suprafata:

totala: 60,7 ha din care 100% de stat

- totalä 60,7 ha din care 100% rezervatje naturala

4. Bunuri naturale care constituie obiectul protectiei si conservárii conform

Ord. 1198/2005

tip de habitat natural: Habitat cod 9130:Paduri de fag tip Asperulo -Fagetum 5,0 ha

tip si numar de specii de plante care necesita protectie stricta (specii de interes comunitar):

Aninul negru (Alnus glutinosa)

5.Constructii, dotari si alte amenajári existente in cadrul perimetrului protejat

-nu e cazul

6.Dotari in vederea monitorizarii

-nu e cazul

7.Informare

-panou la drumul judetean din localitatea Horlaceni spre drumul forestier ce duce

spre rezervatie,-comuna Sendriceni , date informative la sediul Ocolului Silvic

Dorohoi si la sediul cantoanelor silvice Horläceni si Cobala

8.Inspectie, paza si gestiune

se asigura de cŕtre R.N.P.ROMSILVA, Directia Silvica Botosani, Ocolul Silvic Dorohoi

9.Factori antropici si infrastructura

asezairi umane: in cacirul perimetrului protejat nu sunt. Localitatea limitrofa este satul

Horlaceni cai de acces care tranziteaza perimetrul protejat: nu existä drumuri, accesul se poate face din satul Horlaceni pe drum forestier panŕ aproape de rezervatie, apoi pe o carare

10. Analiza situatiei existente

starea de conservare a aninului negru este nefavorabilä, specia fund afectata peridlitatä

datorita scaderii nivelului freatic.

starea drumului forestier pana aproape dc rezervatie este satisfaatoare, iar starea

drumului judetean de Ia drumul national Dorohoi Varfu- Campului este buna

surse de poluare si degradare: datorita scaderii nivelului apei freatice arinul este in declin,

locul lui fund luat de plop tremurator factori antropici care pot influenta negativ protejarea ariei naturale sunt presiunea populatiei asupra padurii aflate aproape de localitatea Horlaceni (mare parte din padure esteproprietate privata) , arborii rupti san dezrädacinati natural in decursul timpului

trebuind II periodic inventariati ai extrasi, en respectarea aproborilor legale

activitäti traditionale desfasurate in interiorul ariei protejate: nu e cazul sistem de monitorizare: verificari periodice din partea Directiei Silvice Botosani si a

Agentiei de pentru Protectia Mediulul Botosani paza si protectia ariei protejate se realizeaza de catre personalul Ocoluluj Silyic Dorohoi

Directia S1Ivica Botosani, R.N.P.ROMSILVA deficiente privind mijloacele prin care se realizeazá informarea: nu e cazul

2.2.4 Ecosistem forestier  

Ecosistemul forestier -este unitatea supra sistemica formata din biocenoza forestiera (ca sistem biologic ) si din mediul ei de viata tabelul scanat

Dar fiind caracterul de sistem deschis al biocenozei , nici structura, nici functiile ei nu pot fi intelese cauzal , daca nu se cunosc schimburile energetice si materiale cu mediul abiotic ce o inconjoara .Silvicultorul desi urmareste produsele si functiile utile pe care le asigura acesteia , ci si asupra mediului .

El este deaceea interesat , in acel mai inalt grad,sa cunoasca raporturile dintre biocenoza si mediu, modul cum se realizeaza transferul de energie si materie intre cele doua componente fundamentale ale ecosistemului pentru a putea dirija acest transfer dupa nevoi.

Definirea ecosistemului forestier presupune deci,pe langa date detaliate asupra structurii si functiilor biocenoyei si informatie,cel putin tot atat de amanuntita privind conditiile si factorii mediului pe care il ocupa biocenoya.

2.2.4.1 INTERACTIUNEA PARTILOR

Partile care interactioneaza permanent in ecosistem sunt biocenoza si biotopul Dar aceasta interactiune se produce pe fondul conditiilor de mediu care servesc ca loc concret de viata al biocenoyei si de care depind , in buna masura ,valorile medii ale factorilor ce alcatuiesc biotopul, regiunile lor.

Se stie ca aceste valori si regiuni sunt influientate de toate conditiile stationale , dar indeosebi de latitudinea, longitudinea,altitudinea si caracterul reliefului geotipul in cauza.

Iata de ce , pentru cunoasterea aprofundata a ecosistemului forestier intregul mediu trebuie bine cunoscut .

Este adevarat ca intre geotip si biotop exista o stransa corelatie , astfel ca buna cunoastere a geotipului permite aprecierea intr-o anumita masura a valorii unora din factorii ecologici.Geotipul fiind partea stabila a mediului , studiul lui s-a dezvoltat cu precadere ,iar in baza datelor culese s-au putut face si aprecieri asupra biotopului ,cercetarea sistematica a caruia a inceput mult mai tarziu. 

Dar studiul geotipului nu poate suplini in intregime studiul factorilor si in special nu poate da indicatii privind dinamica acestora.Ori, tocmai aceasta dinamica este strans legata de viata si productia biocenozei. 

Mai trebuie sa tinem seama si de alta imprejurare importanta :biotopuri similare pot lua nastere in geotipuri destul de diferite prin efectul modificator al conditiilor stationare.De pilda , in silvistepa ,pe versantii nordici , cu soluri profunde , usoare , pot apare gorunetele care in conditii de precipitatii mai mari , caracteristice subetajului gorunetelor,se intalnesc pe podis ,iar la altitudini ceva mai mari ,cu csldura mai putina pe versantii sudici.

Studiul unilateral al conditilor stationale , fara luarea in consideratie a valorii cantitative a factorilor ecologici din fiecare geotop nu ar putea explica de ce in conditii atat de diferite se intalneste aceeasi biocenoza.

Iata de ce in tipologia stationara dezvoltata la noi in tara in clasificarea statiunilor se tine seama de conditiile stasionale dar se pune accent si pe indicatorii ecologici -flora indicatoare ,productivitatea arboretelor care erflecta de fapt complexul de factori ecologici.Cu toata valoarea indiscutabila a indicatorilor, pe aceasta cale nu se obtine insa o informatie prea ampla asupra biotopului indeosebi asupra regimului factorilor ecologici.

2.2.4.2 VOLUMUL ECOSISTEMULUI FORESTIER

Una din particularitatile importante ale ecosistemului forestier este volumul mare atat al biocenoyei cat si al mediului ocupat de aceasta.Acest lucru este conditionat de specificul partii definitorii a biocenoyei forestiere-populatiile de arbori-sunt unicele plante terestre care creeaya si mentin un stoc ridicat de masa organica si mentin un stoc ridicat de masa organica si care datorita dimensiunilor insemnate contribuie la cuprinderea in ecosistem a unui volum mare de atmosfera si substrat.

In padurile temperate ,volumul de masa organica se poate ridica l 600t/ha in padurile de foioase si 400 t /ha in cele de rasinoase .La ecuator acest volum poate atinge tot circa 600 t

In ceea ce priveste volumul de mediu cuprins in ecosistem in padurile temperate , acesta este de ordinul 150 000-500 000m³/ha pentru atmosfera si 3000-30000m³pentru substrat ,iar in padurile ecuatoriale pespectiv pana la 1000 000si 50000m³/ha.

CAPITOLUL III

Situatia teritorial administrativa

3.1.1 Organizarea teritoriala

3.1.2 Gospodarirea din trecut a padurilor

3.1.3 Studiul statiunii si al vegetatiei

3.1.4. Stabilirea functiilor social-economice ale padurii si a bazelor de amenajare

3.1.5. Reglementarea procesului de productie lemnoasa

3.1.SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA

3.1.1 Localizarea unitatii amenajate in spatul geografic si administrativ

Ocolul silvic Botosani ale carui paduri constituie obiectul prezentului studiu de amenajare, subordonat din punct de vedere adininistrativ, Filialei Romsilva Botosani.

Sediul ocolului se afla in orasul Botosani.

Din punct de vedere geografic, teritoriul ocolului se desfasoara intre limitele de 26°30' - 26: longitudine estica si 47°30' - 47°40' latitudine nordica, ceea ce corespunde partii nordice a podisului Moldovenesc si respectiv a! judetului Botosani.

Padurile aflate in studiu constituie locul de obarsie al mai multor cursuri de apa mai pronuntatece brazdeaza podisul amintit.

Ocolul se caracterizeaza ca fiind tipic de dealuri, cu o energie de relief totusi putin pronuntata.

Suprafata paduroasa amenajata este de 7214,9 ha, ia care daca se mai adauga 382,7 ha paduri necuprinse in amenajament, rezulta un procent general de impadurire de circa 9 %. (Padurile mentionate mai sus, necuprinse in amenajament, constituie proprietati particulare care in intregime au luat flinta prin punerea in aplicarea Legii 18/199 1).

Ocolul este impartit in 3 unitati de productie a caror situatie este redata in tabelul urmator:

Terenuri acoperite cu vegetatie forestiera necuprinse in amenajament

Pe teritoriul l ocolului Botosani in afara padurilor administrate de ROMSILVA si care constituie obiectul de studiu al prezentului amenajament, mai exsta urmatoarele suprafete cu arborete detinute de persoane fizice sau juridice particulare care au luat fiinta in urma aplicarii Legii 18/1991.

U.P III 223,4 ha

U.P IV 19,8ha

U.P V 139,5ha

Detalii asupra amplasarii si a detinatorilor acestor paduri sunt aratate la nivelul fiecarei

Specificul regiunii sub aspectul factorilor ce intereseaza economia forestiera

Padurile ocolului Botosani se prezinta sub forma de trupuri dispersate ce au ramas dintr-un masiv ce se intindea de la Harlau pana la apa Prutului, mai la nord de Dorohoi.

Transformarea padurilor in terenuri agricole s-a facut treptat in decursul timpului, odata cu sporirea si extinderea localitatilor limitrofe.

Ca urmare padurile au fost sacrificate de regula de pe terenurile mai bune si s-au mentinut mai mult pe pantele mai pronuntate sau pe culmile dealurilor

Prin aceste actiuni procentul general de impadunre a teritoriului s-a redus foarte mult. De asemenea prin modul defectuos de gospodarire, calitatea acestor paduri a scazut mult fata de starea naturala. Dar odata cu aceasta , importanta sociala economica si ecologica a acestor paduri a fost intr-o continua crestere

Pentru evidentierea unora din insusirile specifice ale acestora, se mentioneaza in primul rand functiile social-estetice de recreere In jurul municipiului Botosani si a Memonalului 'Mihai Eminescu" din Ipotesti In aceasta categorie sunt cuprinse padurile si lacul copilariei marelui poet

Din punct de vedere economic padurile de aici sunt deosebit de valoroase, find nespus de solicitate atat pentru acoperirea nevoilor de lemn pentru toate utizarile cat si pentru alte produse ale padurii.

In sfirsit un rol mai putin important pe care-l mai indeplinesc arboretele este cel antierozional si de reglare a climei si a modului de circulatie a apelor din sol si de suprafata

Sesizand multiplele roluri functionale ale padurilor amenajamentele au repartizat arboretele pe categoni functionale evidentand functiile de protectie prioritare, propunand masuri de gospodarire cat mai adecvate. Printre acestea se enumera si impadunrea terenurilor degradate din interiorul sau din afara fondului forestier ,situatie ce accentueaza modul just de apreciere a padurii.

3.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

Constituirea unitatilor de productie sau protectie

Pentru o mai buna organizare a teritoriului in vederea unei gospodariri judicioase, in conformitate cele stabilite la conferinta I-a de amenajare, inscrise in procesul verbal incheiat la data de 13.07.1994 (Anexa 1).arondarea ocolului silvic Botosani, inclusiv constituirea U.P, s-a modificat fata de amenajarea precedenta (1985), astfel:

S-a mentinut in cadrul ocolului U.P III Cristesti si U.P IV Poienita-Tulbureni si se preia de la O. S. Mihai Eminescu UP IV Miliai Eminescu, U.P I Flamanzi si U.P II Cosula, ce au apartinut U.S. Botosani, au trecut in adniinistrarea O.S.Flamanzi, (ocol nou infiintat in cursul deceniului expirat).

Limitele U.P au ramas neschimbate si respectiv limitele ocolului s-au suprapus pe acestea. Pentru evitarea unor confuzii si mai ales pentru realizarea continuitatii in numerotarea UP, aceasta s-a acceptat ca find astfel: ,iar U.P. IV raman neschimbate, ar preluatä de la OS. Mihai Eminescu, devine U.P V Ipotesti, schimbandu-se astfel si denumirea U.P.

Constiturea si materializarea parcelarului, si subparcelarului

Atat limitele cat si numerotarea parcelarului au ramas neschimbate fata de amenajarea precedenta.

In cazul cedarii unor terenuri (parcele intregi), numerele respective au fost sarite, din care cauza exista unele discontinuitati in numerotare. Parcelele nou intrate in fondul forestier (terenuri degradate sau foste paduri comunale) au fost numerotate in ordinea de mai sus, in continuarea celor din unitatea de productie respectiva.

Materializarea liniilor parcelare a fost facuta anticipat sau concomitent cu lucrarile de descrieri parcelare de catre personalul de la ocol. La fel si delimitarea fondului forestier. De asemenea, delimitarea si materializarea in semne si vopsea a padurilor retrocedate recent in baza Legii 18/1991, au fost efectuiate de catre personalul ocolului.

Intregul subparcelar a fost reactualizat de catre proiectanti. Modificari au fost facute numai acolo unde acestea au fost impuse de schimbarile intervenite in structura arboretelor.

O situatie comparativa intre numarul de parcele si subparcele si a suprafetelor medii determinate Ia ultimele amenajari este redata In tabelul ce urmeaza:

Intersectiile liniilor parcelare si schirnbarile mai pronuntate de directii ale limitelor padurii au fost rnatenalizate pe teren prin borne de beton inca de la arnenajarile precedente. In mod asemanator numerotarii parcelelor, si in cazul bornelor, cele nou plantate au primit numere de ordine in continuarea celor existente.

Numarnul total de borne de la actuala amenajare, comparativ cu cel de la amenajarea

Pentru identificarea cu usurintä a bornelor (sau a locului) unde au fost plantate, pe unul din arborii cei mai apropiati s-au executat doua inele cu vopsea rosie, iar intre ele, unul cu vopsea alba, precum si un chenar alb in care esre inscris numarul curent al bomei. Plantarea, pichetarea si inscriptiile amintite s-au facut de catre ocolul silvic.

Baza cartografica folosita. Metode si procedee de ridicari in plan utilizate pentru cormpletarea bazei cartografice.

Pentru intocmirea hartilor amenajistice, s-au folosit aceleasi planuri de baza ca la amenajarea precedenta Acestea sunt constituite din foi volante cu curbe de nivel la scara 1:5.000, obtinute pe cale aerofotogrametrica,

Intregul ocol se afla amplasat pe urmatoarele trapeze:

L-3 5-5-D-b-2-III,IV L-3 3-6-D-c-3-I L-3 5-18-B-b-1 -I,III

D-b-4-I,ll D-c-4-11-IV B-b-3-I-IV

L-35-6-C-a-i-III D-d-3-III B-b-4-III-IV

C-a-3-I-IV L-35- I 8-A-b-1-IIl,IV B-c-2-II

C-a-4-III 2-11,111 B-d-1-II

C-b-1-I,II 3-I,11,IV B-d-2-I,II,IIl

C-b-3-II A-d- 2-I,IIl B-d-4-II,IV

C-c-1-II L-3 5-18-B-a- 1-I,IV L-35- 1 8-D-b-2-11

C-c-2-I-IV B-a-2-I-IV L-35-19-A-c-3-I,IIl

L-3 5-6-C-d~2-I,III,IV B-a-3-II L-3 5-19-C-a-i -1,11

C-d-4-I-IV B-a-4-I,11,IV

In vederea completarii planurilor de baza cu noile subparcele sau cu alte detalii, pe teren au fost facute ridicari in plan cu busola topograflca, folosind metoda statiilor sarite.

Situatia acestor ridicari se prezinta astfel:

U.P III 23,5km 3l9puncte

UP IV 30,0km 324 puncte

U. V 27,8 km 385 puncte

Total 81,3km l028puncte

Toate planunile de baza utilizate se gAsesc depozitate la sediul Statiunii I.C.A.S

SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER

Suprafata actuala a fondului forestier a fost determinata la amenajarea precedenta odata cu noua baz :. cartografica ce s-a adoptat la acea data Mentionandu-se acea baza, la actuala amenajare s-au determinat prin planimetrare numai detaliile amenajistice nou aparute in deceniul expirat. Acestea la randul lor au fost verificate si compensate in cadrul parcelelor a caror suprafata, in genere, nu a fost modiflcata.

Suprafata actuala pe unitati de productie, comparativ cu cea de la amenajare precedenta este urmatoarea

Daca se face comparatie numai cu suprafata de padure administrata de OS. fara paduri comunale, se constata ca suprafata fondului forestier a crescut cu 964,4 ha. Acest lucru s-a realizat In principal prin includerea la stat a fostelor paduri comunale, precum si a unor terenuri degradate.

Daca se considera insa ca si fostele paduri comunale erau in proprietatea statului si erau date numai in folosinta Consiliilor populare, atunci suprafata actua1a fondului foiestier de stat, de 7.214,9 ha, a scazut cu 235,8 ha fata de situatia precedenta ca urmare a aplicarii Legii 18/199 1.

Toate miscarile de suprafata inscrise la nivel de u.a, sunt redate in fisele speciale (1E) prezentate la nivelul flecarei UP.

Acest lucru este preluat si in studiu general si este redat in tabelele ce urmeaza.

Suprafata totala inscrisa in evidentele de mai sus, este valabila pentru data de 1.01.1995. In cazul unor modificari ulterioare impuse de anumite situatii speciale, organele de aplicare au obligatia sa consemneze toate miscarile, atat in fisele IE ale U.P si S.G. cat si in alte evidente ale amenajamentului.

Repartizarea pe grupe functionale

Referitor la incadrarea padurilor pe cele doua grupe functionale , aceasta operatie s-a revizuit in spiritul ultimelor instructiuni de amenajare (1986) si urmare acestui fapt s-a ajuns la situatia prezenta in

Comparativ cu situatia de la amenajarea precedenta, suprafata actuala incadrata in grupa I-a a crescut cu 113,4 ha sau cu aproximativ 3% de la 22% la 25% din suprafta ocolului.

Acest lucru se datoreaza in principal includerii in fondul forestier a unor foste terenuri degradate, care sunt incluse la categoria 2k 2E si 2H.

In ceea ce priveste repartizarea pe categorii functionale se inregistreaza unele modificari mai insemnate Ia U.P IV prin clarificarea rolului functional al padurilor aflate in lungul soselei nationale (4) Botosani - Harlau si in acelasi timp in vecinatatea orasului Botosani (4B).

Situatia actuala, comparativ cu cea precedenta se prezinta In tabelul urmator.

In cursul deceniului expirat ni s-au produs modiflcari insemnate in privinta modului de folosinta al terenurilor afectate.

Luinle deschise (din UP IV) care la amenajarea precedenta erau considerate ca fiind parcelare actualmente au fost incluse la categoria terenurilor de vanatoare, asa dupa cum sunt folosite in realitate.

De asemenea, s-au nai facut si alte schimbari de folosinta insa de proportie neinsemnata.

Apantia categoriei 'ocupatii" ce nu figura la amenajarea precedenta se datoreaza includerii in fondul forestier a unor terenuri degradate care inca partial nu au fost parasite de catre fostii proprietari. Urmeaza ca situatia sa fie rezolvata pe cale legala.

Enclave

Situatia enclavelor de pe cuprinsu.l ocolului este urmatoarea:

3.4. GOSPODARIREA DIN TRECUT A PADURILOR

.Istoricul si analiza modului de gospodarire a padurilor din trecut pana la intrarea in vigoare a amenajamentului expirat

In trecutul mai Indepartat, padurile constituente ale ocolului silvic Botosani, au apartinut in proportie de 70% la mari proprietari (persoane fizice sau juridice), 20% la stat, iar restul la tarani.

Printre marii detinatori de paduri erau Manastinile Vorona, Agafton si Epitropia Spitalului Sf.Spiridon din lasi, ce detineau trupuri de paduri de difenite marimi aproape in flecare din cele 3 U.P.

Dupa secularizarea averilor manastiresti din anul 1864, o parte din paduri au trecut in admimstrarea statului care a infliintat regia numita C.A.P.S. ce se ocupa in mod special de gospodarirea acestora.

Aceasta forma de proprietate s-a mentinut pana in anul 1948 clnd s-a facut nationalizarea de dupa cel de al doilea razboi mondial.In trecut, gospodarirea padurilor era facuta in functie de interesele de moment ale detinatonilor. Fiind situate intr-o zona cu deficit de produse lemnoase, toate padurile, indiferent de proprietar, au fost supuse la cele mai simple si rentabile modalitati de exploatare pe care le puteau suporta acele paduri.

In cazul particularilor, tratamentul cel mai adecvat intereselor amintite care i s-a aplicat pe toata durata a fost cel al taierilor de crang. in marea majoritate a cazurilor, s-a aplicat crangul simplu si mai putin crangul cu rezerve.

Dupa aparitia primelor legi forestiere padurile marilor proprietari au fost gospodarite pe baza unor studii de amenajare care aveau in vedere pe langa continuitatea taierilor si modalitati de regenerare. Totusi, taierile repetate de crang efectuate la cicluri scurte, au condus la epuizarea cioatelor si slabirea arboretelor valoroase, extinderea speciilor provizorii si degradarea arboretelor naturale.

In padurile care au intalnit in administrarea CAPS. (o parte din U.P III) reglementarea productiei s-a facut pe baza unor studii sumare in taierile mici in secolul trecut.

Aceste studii prevedeau aplicarea crangului cu rezerve, cu ciclu de productie de 20-30 ani. Padurile taraneti se exploatau pe baza de autorizatie, tot in regim crang, dar cu ciclu scurt, 15-20 ani.

Pentru padurile statului primul amenajament s-a intocmit in anul 1964. Acesta a fost intocmit dupa conceptii atunci avansate, iar bazele tehnico-economice au modificat in intregime vechiul mod de gospodanire.

In primul rand s-a renuntat la regimul crangului si s-a adoptat codul cu taieri succesive. Regenerarea de baza urmarita era cea din samanta. Dar amenajamentul nu a putut fi aplicat in bune conditii din cauza izbucrurii primului razboi mondial.

Bazele de amenajare are stabilite insa au fost mentinute si la revizuirile urmatoare care s-au executat in anii 1926 si 1931. Din cauza celui de al doilea razboi mondial, revizuirea din 1941 nu s-a mai facut, iar

amenajamentul din 1931 a fost aplicat pana in 1950.

Padunile celorlalti detinätori au fost gospodarite pe baza de studii sau autonizatii pana la aparitia unui amenajament din 1950. Modul cum au influentat acestea se reflecta in starea actuala a padurilor care mare parte se deosebesc cele de stat de cele particulare.

Dupa trecerea tuturor padurilor in patrimoniul statului din anul 1948, a inceput o larga campanie deintanere si amenajare acestora, conform instructiunilor de amenajare din anul 1949.

Pentru prima oara lucrarea s-a facut in mod unitar, amenajamentele intocmindu-se pe mari unitati forestiere (baine sau grupe) in functie de specificul teritoriului amenajat.

Padurile ocolului Botosani au fost amenajate in cardul M.U.F. (G) Botosani, care de altfel acoperea o suprafata mult mai mare cuprinzand mai multe ocoale. Lucrarea s-a executat in anul 1950 Cu aceasta ocazie s-a realizat organizarea tehnica (constituirea unitatilor de productie, a parcelarului si a bornelor situatie care in mare parte se mentine neschimbata.

]

In deceniul ce a urmat s-a renuntat la impartirea pe M.U.F, amenajamentele intocmindu-se pe ocoale Reamenajarile ulterioare s-au facut in anii 1963, 1975, 1985 si 1995

Primul amenajament a stabilit unnatoarele baze tehno-economice regim codru prin conversiune mixta (toate UP);

exploatabilitate economica;

ciclu de productie si durata conversiunii - 120 ani;

tratamentul taierilor progresive, rase de crang si refacere.

In cursul deceniului de aplicare, in baza H.C.M. 23 15/1954 s-au constituit si defalcat o serie de paduri date spre folosinta unor Consilii popu1are. Acest lucru a condus la prima modificare mai insemnata a suprafetelor fondului forestier administrat de stat.

De asemenea, in cursul deceniului, in urma aparitiei H.CM. 114/54, s-a facut repartizarea padurilor pe grupe functionale, situatie care, prin imbunatatin succesive, se mentine si in prezent.

Intrucat amenajamenltul prevedea refacerea arboretelor pe o durata foarte indelungata, masurile care s-au luat pentru imbunatatirea starii padurilor, au fost minime, iar lucrarile de impaduriri s-au preocupat mai mult de asa numita clasa de regenerare care atunci era foarte mare.

Organizarea productiei s-a facut dupa metoda conversiunii mixte prin constituirea de suprafete periodice care contineau arborete viabile si care se propuneau a fi conduse la codru prin imbatranire, si arborete care mai urmau sa fie parcurse cu una sau mai multe taieri de crang.

S-a adoptat acest mod de organizare, atat pentru a evita o scadere prea mare a posibilitatea produselor principale cat si pentru evitarea inregistrarii de suprafete prea mari de impadurit care ar fi depasit posibilitatile reale ale ocolului in acel timp.

Pentru imbunatatirea structurii arboretelor, amenajamenltele prevedeau si taieri de ingrijire (curatiri si ranituri). Lucrarile aveau in vedere numai suprafete de parcurs si nu aveau prevederi asupra volumelor de extras.

Rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor, mai ales ca imbunatatirea structurii arboretelor era prevazuta a se realiza dupa o lunga durata, iar aplicarea in continuare a unor taieri de crang mentinea situatia initiala.

Taierile de regenerare au respectat prevederile, insa taierile de ingrijire si impaduririle au fost deficitare.

In primul rand s-a constatat ca la impaduriri nu s-a acordat o atentie suficienta alegerii speciilor Astfel s-au inregistrat foarte multe plantatii cu stejar in loc de gorun. In multe cazuri s-au creat monocultuni, In special de stejar, fara a tine seama prea mult de corelarea conditiilor stationale cu cerintele speciilor. O mare lipsa a constituit-o neurmarirea evolutiei plantatiilor si neexecutarea la timp a lucranlor de ingrijire.

Cat priveste acestea din urma, in aplicarea lor s-a pus mai mare accent pe efectuarea raritunrilor si s-au neglijat curatirile si mai ales degajarile. Acest lucru a avut urmari negative flindca au fost coplesite multe plantatiide stejar, invadate fiind de specii provizorii (plop tremurator, carpen si mesteacan).

In anul 1963 a intrat in vigoare un nou amenajament intocmit in conformitate cu prevederile continute In "Normele tehnice de amenajare din 1959". Acestea au adus unele modifcari ale bazelor de amenajare precedente.

In primul rInd, amenajamentul era intocmit pe ocol, renuntandu-se deflnitiv la notiunea de M.U.F.

*

S-a renuntat la exploatabilitatea economica si s-a adoptat cea tehnica ale carui termen se realizeaza la varste diferite in functie de specii, clase de productie si provenienta. Reglementarea procesului de productie s-a facut in functie de natura si starea arboretelor, pe subunitati de codru, conversiunea directa sau mixta, precum si crangul simplu pentru padurile comunale, inflintate intre timp.

La intocmirea noului amenajament s-au pus in valoare rezultatele cercetarii stiintifice realizate pana in acel timp. Acestea s-au reflectat atat in lucrarile detaliate de descriere a statiunii si arboretelor cat si o mai buna corelare a cerintelor ecologice ale speciior si a conditiilor stationale.

La scurt timp dupa intrarea in vigoare a acestui amenajament, s-a intocmit un studiu special de substituire si refacere ce a avut drept scop grabirea ritmului acestor lucrari (in toata tara). Aceasta s-a anexat amenajamentului si s-au aplicat impreuna pana in 1973 inclusiv.

In acel an a luat flinta si Ocolul silvic Mihai Eminescu care a preluat mai multeU.P de la OS Botosani. Cu aceasta ocazie s-au facut si modificari importante de limite ale U.P

In anul 1973 s-au cules date din teren pentru amenajamentui ce a intrat in vigoaré in 1974.

Acesta s-a intocmit in conformitate cu "Normele tehnice" de a amenajarea din 1969. De data aceasta, organizarea productiei s-a facut pentru prima oara pe subunitati. Constituirea acestora s-a facut in urma analizei amanuntite a fiecarui arboret in ceea ce priveste compozitia, provenienta si vitalitatea.Pentru asigurarea contrnuitatii productiei pe minimum 40 ani, la subunitatile de codru regulat, calculul posibilitätii s-a facut dupa metoda cresterii indicatoare.  

La subunitatile de conversiune s-au intocmit scheme ce au cuprins toate arboretele repartizate pe suprafete periodice corespunzatoare ciclunlor de productie adoptate.Avand i

n vedere ca suprafata arboretelor necorespunzatoare era inca destul de mare, Iucrarile de

refacere s-au prevazut a se executa in doua decenii, acestea fiind incluse in subunitati de productie aparte (de refacere).De asemeni, plantatiile de rasinoase (pin) create intre timp, precum si arboretele propuse a se substitui cu aceasta specie au fost constituite in subunitati aparte, de cultura speciale. 

Amenajamentul a fost aplicat pana in anul 1983 inclusiv.s-au prevazut urmatoarele posibilitati de produse lemnoase anuale:UP

Produse pnncipale

Propus Realizat

Pe deceniu cantitatile prevazute la produse principale au fost realizate in proportie de circa 104%.Cu privire la bazele de amenajare si modul cum au fost constituite subunitatile ,amenajarile precedente, acestea se prezinta astfel:

3.6.Studiul statiunii si al vegetatiei

Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren

Lucrarea de fata are caracter mixt, atat de revizuire cat si de reamenajare, pentru ca la elaborare s-a tinut seama atat de ceea ce a corespuns la amenajarea precedenta (organizarea tehnica), precum si de executarea unor noi masuratori cu privire la elementele ce caracterizeaza statiunea si arboretele. 

Lucrarea a fost impusa atat ca urmare a expirarii planurilor de productie si cultura, cat si de necesitatea aplicarii in practica a noilor orientari cu privire la imbunatatirea zonarii functionalea padurilor si atratamente1or de aplicat.

Acest elaborat a fost intocmit in conformitate cu 'Normele tehnice pentru amenajarea padurilor editia 1986, "Normele tehnice pentru culegerea si aplicarea tratamentelor" editia 1988, pe baza "Temei de proiectare" intocmit de O. S. Botosani si, cu respectarea recomandarilor C.T.E. de la I.C.A.S. din anul 1995.

In vederea cunoasterii mai amanuntite a conditiilor stationale s-au executat cartari de ochiuri la scara mijiocie Au fost recoltate mai multe probe si tnmise la laborator pentru analize rezultatele find de aitfel anexate la amenajament.Situatia profilelor executate la nivelul fiecarei U.P este:

Descrierea parcelara propriu-zisa, caracterizata prin inregistrarea datelor de natura dendrologica, silvicoiologica si fitosanitara a arboretelor, s-a facut atat prin masuratori directe cat si prin estimari. Au fost executate masuratori si prin sondaje in vederea determinarii diametrelor si a inaltimilor, a calitatii, precum si procentul lemnului de lucru, inclusiv gradele de vatamari, daca a fost cazul. Masurätorile au fost facute prin sondaje, repartizate uniform in masa arboretelor.

Determinarea volumelor arborilor, s-a facut pe baza de inventarieri sau dupa tabele de productie simplificate. Pe teren s-au facut inventarieri partiale sau integrale, de regula in arboretele care s-au considerat ca vor fi parcurse cu taieri de regenerare in cursul deceniului ce urmeaza. Inventarieri integrale au fost executate in arboretele cu consistenta cupnnsa intre 0,1 - 0,4, precum si in cele cu suprafata sub 3 0 ha in rest s-au facut inventarieri partiale (cercuri de 500 m2).

Situatia acestora este urmatoarea

Cu aceasta ocazie amintim ca ocolul silvic a pus an valoare pentru posibilitatea priniilor doi ani de aplicare a amenajamentului urmatoarele volume pe U.P

Datele de teren au fost culese in mod codificat pe fise speciale si prelucrate la calculatorul electronic.

Situatiile obisnuite dupa prelucrare sunt prezentate in diferite evidente si planuri incluse la amenajamentul fiecarei U.P si In Studiul general, partea a II-a si a III-a a elaboratului.

"Descrierea parcelara" (punctul 12.1) de la nivelul UP, redus in mod sintetic atat datele inregistrate pe teren cat si unele rezultate din calculele ulterioare (volume, cresteri unitare si totale). Stabilirea acestora (volume, cresteri) s-a facut pe cale mecanica de calculator, utilizand elementele medii (diametre, inaltimi) determinate pe teren.

Aceasta s-a facut pe baza unor ecuatii de regresie deduse din tabelele si graficele

prezentate in "Biometria arbonlor si arboretelor din Romania" de Dr.ing.V.Giurgiu.

In amenajamentele U.P , In tabelele in care se prezinta situatia arboretelor din "Descrierea parce1ara", exista unele coduri inregistrate sub forma de cifre sau litere. Acestea se gasesc explicate in textele de la capitolele corespunzatoare.

Referitor la inclinatia terenului, trebuie specificat ca aceasta este redata in grade centizimale.

Expozitia este redata prin simbolurile punctelor cardinale si aceasta trebuie interpretata astfel:

Insorita S si SV

partial mnsorita (umbrita V, NV, B si SE

umbrita N siNE

3.6 StudiuI statiuni

Geomorfologie

Dupa "Monografia geografica a Romaniei" (1960) teritoriul OS. Botosani se incadreaza in zona VIII S1 PlC, adica Zona Podisului Moldovenesc cu alimentare subterana foarte ridicata (40% din scurgerea medie) cu turbiditate moderata (500-1000 kg/rn3 ) si cu mineralizare slaba.

Relieful ocolului se prezinta sub forma unui podis monoclinal, cu fragmentare deluroasa, cu vai largi insotite de terase si versanti. apele care-i brazdeaza constituite din afluentii Jijiei sunt orientate de la NV spre SE si fragmenteaza teritoriul in culmi cu aceeasi orientare, ale caror inaltimi sunt cuprinse intre 300 si 450 m.

Cele mai man Inaltimi se gasesc In partile SE si scad treptat spre NV.

Inaltimile interfluviilor sunt cuprinse intre 200 si 100 m, iar vaile au sub 100 m altitudine.

Aspectul general al teritoriului constituit din culmi prelungi cu altitudini nu prea mar si uniforme, cu o energie de relief mica, a determinat ca aceasta unitate speciflca sa fie denumita "Seaua Bucecii" si cuprinde cea mai mare parte din U.P IV si U.P V in intregime. O mica parte din U.P III si anume o fisie situata in lungul culmii Oneaga apartine masivului Dealul Mare, iar U PIV In Intregime apartine tipului "Dealurilor Jijiei". Toate aceste forme se gasesc exprimate In cele 3 formatiuni fotoclimatice existente in cadrul ocolului.

Marea majoritate a padurilor, dispuse sub forma de trupuri de diferite dimensiurii sunt mai concentrate in partea de SV. In trecut acestea au facut parte dintr-un masiv paduros mai mare ce avea legatura si in ocoalele limitrofe Flammnzi si Mihai Eminescu. Formele de relief predominante sunt versantii cu inclinari slabe si platourile.

Avand in vedere ca atat expozitiile cat si inclinarea terenurilor influenteaza evolutia tipurilor de sol si respectiv a vegetatiei, in cele ce urmeaza se prezinta urmatoarele date:

Altitudinea punctelor extreme, Intre care se desfasoara padunle este de 90 m In Valea Sitna si 470 m in UP III.

Teritoriul ocupat de paduri este astfel distribuit:

101-200m 54%

201-400m 46%

peste400m -

. Expozitia generala este SV Insa datorita vailor si culmilor interioare care au orientari diferite expozitia de ansamblu are urmatoarele proportii:

Insorita 22%

partial Insorita (umbrita) 35%

Repartizarea teritoriului, dupa Inclinare este urmatoarea:

moderata (0-15) 91% repede (16-25) 8%

foarte repede (26-30) 1%

Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul se afla situat in unitatea nuniita "Platforma Moldoveneasca". Formatiunile geologice din aceasta zona fac parte din Neogen, seria Miocen, etajul Sarmatian indicele Vothinian si Bassarabian.

Depozitele acestui etaj ocupŕ suprafete foarte mari, avand grosimi cuprinse intre 100 si 650 m. Sunt constituite predominant din marne, marne argiloase, argile, argile-marnoase si mai rar nisipurl si calcare oolitice.

In general roca de solificare de pe raza ocolului este destul de uniforma si ca urmare si procesele de lificare au evoluat pe directii relativ apropiate.

In functie de unele caractenistici ale rocilor s-au diferentiat si caracteristicile solurilor si respectiv a boretelor.

Rocile de soliflcare avand duritate scazuta, au favorizat dezvoltarea solurilor profunde si lipsite sau cu foarte putin schelet de regula de productivitate nidicata pentru vegetatia forestiera naturala.

Rocile find in cea mai mare parte bazice sau intermediare, au generat soluri slab acide. Cele cu un grad mai ridicat de aciditate au luat nastere pe nisipuri si pietrisuri, iar cele formate pe argile si marne sunt cele mai expuse pseudogleizarii din cauza circulatiei defectuoase a apei din sol. Solurile cele mai sarace in substante chimice nutritive, sunt cele formate din nisipuri.

Hidrologie

Regimul hidrologic al ocolului se incadreaza in zona corespunzatoare Podisului Moldovei, deosebit de celelalte zone, avand urmatoarele caracteristici: scurgerea de iama este cea mai redusa din timpul anului, cauza epuizarii apelor mari de primavara formeaza usoare viituri de scurta durata.Alimentarea pluviala superficiala este dominanta dar ploiele de vara intinse sunt de scurta durata .Datorita acestui fapt , majoritatea vailor au tn timpul verii un debit foarte scazut sau seaca.

Reteau hidrologica este saraca , paraiele mai importante sunt:Dresleauca ce strabate U.P.V , Sitna U.P.IV,si Milentin U.P.III si IV, in totalitate aflueinti ai Jijiei.   In partile mai joase ale ocolului ,unde vaile sunt largi si asezate iar circulatia apei este inregistreaza exista conditii pentru aparitia solurilor gleice sau amfigleice .Asemenea situatii se intalnesc mai ales in U P IV .

CLIMA

Teritoriul ocolului se afla intr-un climat de dealuri si podisuri acoperite cu paduri .

Datorita asezarii sale , la rasarit de Carpatii Orientali , este expus mai ales iarna maselor de aer rece,iar vara aerul cald si uscat . In consecinta , climatul are un caracter oriental mai accentuat Pe fundul vailor, curentii de aer care se formeaza fac ca iernile sa fie mai aspre iar verile mai calduroase si mai uscate , decat pe culmile invecinate. Dupa Koppen , teritoriul are o clima favorabil dezvoltarii padurilor, constituite dintr-un numar mare de specii forestiere. Conform datelor meteirologice inregistrate de statia Botosani se consemneaya astfel:

Temperatura minima absoluta a fost de -30,2°C inregistrata la 15 02 1911, iar cea maxima de 39,4 °C la data de 17 08 1952. Suma temperaturilor medii zilnice de peste 0°C(perioada bioactiva) este de 3413 °. Suma temperaturilor medii zilnice de peste 10°C este de 2956 grade. Durata medie a perioadei de vegetatie este de circa 6 luni, cu inceputul in jurul datei de 15 aprilie si durand pana la jumatatea lunii octombrie .

Regimul precipitatiilor nu este uniform in decursul anului ci prezinta o crestere brusca incepand cu luna mai , atingand maximul in luna iunie , mentinandu-se astfel pana in lunile februarie - martie , cand ating valori minime . In tabelul ce urmeaza se prezinta valorile medii lunare ale precipitatiilor>: Precipitatiile medii si anuale (mm)

Precipitatiile nu sunt uniforme pe intreaga suprafata a ocolului .Asa de exemplu, padurile din U P III si IV care se gasesc in partea vestica a teritoriului , fiind mai apropiate de culmile Dealului Mare , beneficiaza de un aport mai mare de precipitatii (valori apropiate sau chiar care depasesc uneori pe cele medii).In schimb , arboretele din U P IV care se gasesc uneori la limita cu silvostepa, inregistreaza cantitati medii anuale cu mult mai reduse.

Ceea ce este insa cel mai important este ca peste 60% dintre acestea cad in sezonul de vegetatie. Pe timp de iamn precipitatule ce cad sub forma de zapadä repreznta circa 20-40% din cantitatea totala Numarul zilelor cu strat de zapada este de circa 65

Evapotranspiratia potentiala medie anuala este de 650 insa variaza intre 580 si 670 in functie de modul de amplasare a padurilor. De aici rezulta ca intre precipitatii si evapotranspiratii se inregistreaza o diferenta ce impreuna cu aportul de apa freatica contribuie la confnnarea climatului general a unui regim de moderat-jilav.

Umezeala relativa a aerului in procente se prezinta astfel: (dupa Atlasul climatologic)

Ceea ce este Insa cel mai important este ca peste 60% dintre acestea cad In sezonul de vegetatie. Pe timp de iama precipitatule ce cad sub forma de zapadä reprezmt~ circa 20-40% din cantitatea totala Numarul zilelor cu strat de zapada este de circa 65

Evapotranspiratia potentiala medie anuala estede 650 Insa variaza Infre 580 si 670 In functie de modul de amplasare a padurilor. De aici rezulta ca Intre precipitatii si evapotranspiratii se Inregistreaza o diferenti ce Impreuna cu aportul de apa freatica contribuie Ia confnnarea climatului general a unui regim de moderat-jilav.

Umezeala relativa a aerului In procente se prezinta astfel:

(dupa Atlasul climatologic)

ianuarie

82% julie 65%

aprilie

66% octombrie 76%

media anuala 73%

Vanturile dominante sunt cele din directia NV si ating cele mai man intensititi (3,8 ml sec) In sezonul de iama si toamna.

Pagubele care se produc sunt fara, insemnatate si se limiteaza la rare dezradacinari sau ruperi de arbori izolati mai putin rezistenti Indicele de anditate De Martonne este de 30,6

Referitor la modul de influentare a climei asupra distnbutiei vegetatiei lemnoase in cadrul ocolului se constata urmatoarele:

Dupa cum s-a vazut in capitolele precedente, teritoriul analizat poate fi impartlt in trei zone distmcte fiecare beneficiind de conditii climatice deosebite in zona Dealu Mare unde intalnim altitudinile cele mai mari, climatul este mai rece iar cantitätile de precipitaii mai mari ca urmare aici sunt create conditii de dezvoltare a fagului, care in anuinite condiii poate forma arborete pur sau in amestec cu gorun sau cu alte specii. Aici se constituie fonnatiune fitoclimatica, notata cu F.D.3 - Zona mijiocie denumita "Saua Bucecii" unde precipitatiile atmosferice sunt mai reduse, temperaturile medii si evapotranspiratia potentiala mai

ridicate, este favorabila gorunului

In sflrsit, zona caractenstica dealunlor Jijiei, este mai favorabila stejarului pedunculat care poate forma atat arborete pure cat si diferite amestecuri cu alte specii de sleau.

O mare importanta asupra distributiei si productivitatii speciilor, o constituie microstatiunile climatice locale, determinate de relief, panta si expozitie.

Date fenologice

Pentru principalele specii care populeaza arboretele ocolului silvic, se redau urmatoarele date:

Personalul tehnic al ocolului trebuie sa urmareasca si sa consemneze in Cronica ocolului, anii cand s-au produs fructiflcatii abundente atat la speciile de baza cat si la celelalte, precum si alte date in legatura cu acestea.

. SOLURILE

In capitolele precedente s-au analizat unii dintre factorii care influienteaza directia de formare si evolutia solurilor.In ptimul rand se constata ca teritoriul ocolului se intinde pe 3 zone fitoclimatice care prezinta anumite deosebiri in ceea ce priveste substratul petrografic , clima si vegetatie . 

Cum aceste deosebiri nu sunt prea insemnate , cu exceptia unor lunci , acest fapt nu a condus la formarea unor tipuri de soluri caracterisrice unor zone geomorfologice.In zona de campie ,procesele pedogenetice , dominante de clima si de alunecari de teren , sunt caracterizate pri procese de decarbonatare , debazificare si argilizare cu formare de humus slab moderat acid, formarea de complexe humico-argilo-ferice cu migrare slaba la puternica a argilei slabe si hidroxid feric si cu procese de pseudogleizare slab la moderat. Aceste procese conduc la formarea solurilor din clasa eutricambosol.

In zonele mai joase , cu oarecare surplus de caldura si umiditate mai putina sunt mai frecvente solurile aluvisol molic ,pe cind la altitudini mai mari sunt mai frecvente soluriledin clasa erodosol Analizand situatia la nivelul subtipurilor , se constata ca in zona altitudinala mai ridicata predomina subtipul antrosol eutric,ceea ce reflecta conditiile climatice mentionate. In acelati timp in zonele mai joase predomina solurile luvisoluri,de asemeni. Preluvosoluri ,preluvosoluri tipice ,stagnice Se mentioneaza ca denumirea tipurilor si subtipurilor de sol este facuta

dupa SRTS-UL din 2003.

Din evidenta tipurilor de sol se constata ca in cadrul ocolul silvic acestea se incadreaza in 4 clase. Suprafata maxima (90%) o reprezinta cele din clasa "Luvisoluri" soluri cu orizont Bt care contine preluvosol. In aceasta clasa s-au identificat 3 tipuri: preluvosol tipic cu patru subtipuri, luvosol tipic cu doua subtipuri si luvisol albic cu doua subtipuri.

Luvosolurile s-au identiflcat pe terenuri cu altitudini cuprinse intre 150 m. (u.a 48 - U.P IV) si 450 m (u.a 74 - U.P UI) predominant pe roci argiloase, dintre care preluvosolurile tipice argilo pe argile in altenanta cu marne, iar luvisolurile tipice pe argile in alternanta cu nisip sau gresii.

Cat priveste modul de influenta a vegetatiei asupra evolutiei proceselor de solificare se constata ca luvosoluri tipice si stagnice se dezvolta predominant sub sleauri in timp ce gorunetele si sleaurile cu procent mare de gorun preluvosolurile.

Se mentioneaza ca in studiul tipurilor de sol s-au preluat si folosit datele si rezultatele analizelor de laborator, stabilite prin "Studiul naturalistic al ocolului silvic Mihai Eminescu", Intocmit de 1.C.A.S. in 1983, avand in vedere ca la acea data U.P III si U.P V faceau parte din acel ocol.

Preluvosolurile

S-au identificat la altitudini cuprinse intre 190 m si 400 in, predominant in partea inferioara a versantilor slab la moderat inclinati, pe argile frecvent in altemanta cu marne, gresii si nisip.

In cadrul tipului s-au identificat patru subtipuri: tipic, litic, gleizat si pseudogleizat.

Preluvosoluri tipice

Are orizonturile dispuse astfel: Ao-Bt-C.

S-a identiflcat numai in U.P V parcelele 57A si 58A pe versanti slab la moderat inclinati, cu expozitii umbrite si partial umbrite, la altitudini cuprinse intre 250-310 m, pe argile cu intercalatii de gresii si nisip, acoperit cu paduri de tipul sleau de deal cu gorun sau de gorun si stejar pedunculat (fara fag) de tip natural fundamental sau partial derivat de productivitate superioarä.

Desi arboretele actual ,e sunt provenite din lastari si au varsta relativ tanara, in mare parte isi pastreaza caracterul natural fundamental.

Morfologic solul este profund, cu volum edafic mijlociu la mare, textura luto-argiloasa in orizontul A si argiloasa in orizontul Bt unde continutul de argila fina poate ajunge pana la 40%. Structura tn orizontul A este glomerular-colturoasa si in orizontul Bt scurt prismatic. Slab compact in orizontul A si mijlociu compact Bt, drept care consistenta, permiabilitatea si aeratia solului sunt normale.

Dupa gradul de saturatie in baze de schimb (V = 77-91%) solul este eubazic. Carbonatul de calciu (CO3Ca) in procent de 12-21% apare sub 60 cm adancime.

Dupa "Studiul de fündamentare stiintific naturalistica" mentionat, rezulta urmatoarele:

Continutul in substante nutritive organice si minerale pe grosimea flziologica utila variaza intre liniitele

humus 0,50 - 5,63 %

azottotal 0,05 1 - 0,278 %

forsfor mobil 8,74 - 83,05 mg,sol

potasiu asimilabil 33,41 - 180,92 mg % sol

Dupa aceste valori solurile sunt mijlociu bogate in humusa si azot total, bogate in fosfor mobil si foarte bogate in potasiu asimilabil.

Beneficiind de un regim foarte favorabil de circulatie a apei si aerului in sol, productivitatea acestora este superioara pentru tipurile de padure mentionate.

Preluvosol litic

Orizonturile caracteristice: Ao-Bt-R.

S-a identificat pe suprafata relativ restransa in U.P III u.a 80, fiind in cauza un teren degradat situat pe un versant moderat inclinat, pe expozitii partial umbrite la altitudine cuprinsa intre 190-470 m, acoperit de un arboret de tipul goruneto-faget de productivitate inferioara, cu provenienta mixta (lastari, plantatie, drajoni si samanta), de varsta foarte tanara (10 ani) avand caracter de artificial de productivitate inferioara.

Preluvosolul tipic, a fost degradat prin eroziune si alunecare. Ca urmare, productivitatea potentiala a scazut pana la limita cea mai de jos in urma diminuarii substantelor nutritive, a deteriorarii texturii structurii si densitatii solului, precum si a deteriorarii conditiilor de circulatie a apei si aerului in sol.

Arboretele aflate pe acest sol se vor mentine in permanenta bine inchise prin lucrari de ingrijire si taieri de conservare. In acest fel conditiile de sol se vor imbunatati si in viitor se vor putea face si alte taieri.

Preluvosol gleic ocupa o suprafata nesemnificativa.

Preluvosol stagnic

Orizonturile caracteristice: A0-Btw-Bt-C.

Acest tip de padure a fost identificat pe o arie intinsa de pe cuprinsul tuturor celor 3 U.P Este intlinit Ia altitudini cuprinse intre 80 m (67A - U.P IV) si 370 m (14A - U.P V), predominant pe versanti inferiori si mijlocii, slab la moderat inclinati, cu expozitii variate, predominant pe argile sub paduri de sleauri de deal cu gorun sau si stejar pedunculat.

In cadrul tipului s-ar putea identifica mai multe varietati, in functie de varsta si intensitatea proceselor de degradare.

Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu pana la mijlociu, in functie de substratul litologic, mai profunde find cele formate pe altemante de argile si nisipuri.

Solurile au in cuprinsul orizontului Ao textura luto-prafoasa (In medie 20% argila fina) iar in orizontul Bt o textura luto-argiloasa la argiloasa cu 47% (40-55%) argila fina. Prezinta ph diferentiat pe orizonturi cuprinse intre 5,35 - 7,0 in onzontul A si 5,5 - 6,9 in orizontul Bt.

Indicele de diferentiere textual (raportul dintre proportia argilei din orizontul A si cel din Bt) are valori intre 1,3 si 1,9, solurile find moderat la foarte putemic diferentiate textural. In orizontul A structura este glomerular colturoasa, iar in Bt o structura scurt prismatica la prismatica. Regimurile de aeratie, uniiditate si consistenta sunt moderate.

Dupa gradul de saturatie in baze de schimb, solurile sunt eubazice (V > 75%) cu exceptia celor formate pe gresii sau nisipuri cu argile care sunt mezobazice (V = 52-64 %) carbonatul de caiciu, la varietatile slab-moderate levigate apare sub 50 cm adancime, predominant sub 80 cm si are valori cuprinse mntre 4 si 18%.

Pe grosimea fiziologica utila, substantele nutritive organice si anorganice variaza intre profile, astfel:

humus 0,20 - 6,12 %

azottotal 0,015 - 0,298%

forsfor mobil 2,03 - 27,52 mg,sol

potasiu asimilabil 13,93 - 68,65 mg % so!

Dupa aceste valori solurile sunt sarace la mijlociu bogate in humus si azot total, mijlociu la excesiv bogate in fosfor mobil si excesiv bogate in potasiu asimilabil. In aceasta situatie, cantitatea de argila fina devine factor limitativ pentru vegetatia forestiera, conducand la productivitati de la mijlocii la superioarä pentru gorun, stejar si toate celelalte specii de sleau mentionate.

In conditii stationale deosebite, insa pe suprafete reduse, au mai fost intalnite si soluri de tip "preluvosol vertic" (cod 2203) cu succesiunea de orizonturi: A0-Bty-C, acide la suprafata, pH = 5,4 - 6.2 si neutru in profunzime cu ph 6,1-7,3, moderat-foarte humifere (3,4 - 5,5%) mezobazic (V = 69,83>%,foarte bine pana la mijlociu aprovizionat in azot total (0,17 - 0,25 g%) luto-argilos la suprafata si argilos greu (vertic) in profunzime, de bonitate mijiocie pentru gorun, stejar si specii de sleau, datorita prezentei orizontului Bty compact ce constituie factor limitativ pnn reducerea volumului edafic util Pe acest sol se afla in prezent arboretele de sleau de deal de 40-60 ani, care au o productivitate mijlocie-superioara.

La varsta exploatabilitatii aceste arborete vor fi de productivitate scazuta, inferioara spre mijiocie, deoarece exigentele acestora vor creste cu varsta, iar posibilitatile reale de asigurare cu substante vor fi mai mici datorand reducerea volumului edafic util ca urmare a iterpuneri onzontului vertic Acest so! a fost intalnit in U.P IV u.a 16A, 29A si U.P V u.a 45B.

Luvosol tipic

Luvosolul tipic s-au identificat pe o arie foarte larga, in toate cele 3 UP.

Acestea sunt raspandite predominant pe roci argiloase cu gresii si nisipuri, de regula pe versanti superiori cu expozitii insorite, slab la moderat inclinati cu paduri predominant cu sleauri de deal cu gorun.

Luvosoluri tipice

Prezinta orizontun de tipul Ao-El-lBt-C

Acest tip s-a identificat in UP IV si UP V la altitudini de 100-300 m pe versanti difenti, slab la moderat inclinati pe expozitii predominant partial insorite, pe argile sub sleauri de deal cu gorun si stejar pedunculat (fara fag)

Morfologic sunt soluri profunde cu volum edafic mijlociu (0 ,66 m³/m²) in orizontul A si El textura luto-argiloasa la luto-prafoasa (19-21% arguila fina) iar tn orizontul Bt aceasta este luto-argilo- prafoasa la argiloasa cu un continut de argila fina de 35-50%.

Indicele de diferentiere structurala este cuprins intre 1,4 si 2,1, caracteristic solurilor putemic diferentiate textural in onzontul A structura este marunt glomerulara, in orizontul El ea este mai slab realizata spre prafoasa, iar in orizontul Bt scurt prismatica la prismatica Aeratia, umiditatea si consistenta sunt

moderate. Indicele de ariditate ph-ul este de 7,1 in orizontul A si 7,65 m El.

Dupa gradul de saturatie in baze de schimb din volumul edafic util, solurile sunt mezobazice, iar carbonatul de calciu este levigat sub 90 cm adancime.

Pe grosimea fIziologica utila, in cadrul profilelor, substantele nutritive organice si minerale, variaza urmatoarele:

Dupa aceste valori, solurile sunt mijlociu bogate in humus, sarace la mijlociu bogate in azot total, excesiv bogate in fosfor mobil si potasiu asimilabil.

Sunt soluri cu suficiente rezerve de substante nutritive.

Factorul de umiditate este usor depresiv. In acest fel productivitatea potentiala pentru vegetatia este de la mijiocie la superioara.

Luvosoluri stagnice

Prezinta dispunerea orizonturilor: Ao-Elw-Btw-C.

Cel mai raspandit tip de sol in toate U.P cu altitudini cuprinse intre 100 - 350 m, predominant versantii mijlocii, cu inclinari slabe si expozitii partial umbrite. substratul litologic predominant constitut din altenante de gresii, argile si nisipurii, acoperite cu

Paduri constituite din gorunete pure sau sleauri de deal cu gorun.

Morfologic solurile sunt profunde cu un volum edafic mare, mai rar mijlociu.

In orizontunle superloare (A,El) textura este luto-argiloasa la lutoasa cu un continut mediu de argila fina de 19%, iar in orizontul Bw lutoasa la argiloasa cu un continut mediu de argila fina de 38% (29-50%) indicele de diferentiere texturala variaza de la un profil la altul intre 1 4 la 2 1 - deci caractenstic valorilor puternic diferentiate textural

Regimurile de aeratie, umiditate si consistenta sunt moderat diferentiate pe profil si moderat altemante, usor depresive in orizontul Btw.

Indicele de ariditate (pH) variaza intre 4,5 - 6,25 in orizontul A si 4,5 - 5,9 in orizontul Elw.

Dupa gradul de saturatie in baze de schimb pe grosimea fiziologic utila, solurile sunt predominant acide la mezobazice, V 3 5-62%, carbonatul de calciu este levigat pe adancime mai mare de 95 cm.

Pe grosimea fiziologic utila se intalnesc diferente intre profilele cuprinse intre urmatoarele limite:

humus 0,14- 6,09 %

azottotal 0,02- 0,260%

fosformobil 2,0 -30,82mg%gsol

potasiu asimilabil 10,2 1 - 3 6,02 mg%g sol

Dupa aceste valori solurile sunt predominant sarace in humus si azot total, bogate in fosfor mobil si bogate la foarte bogate in potasiu asimilabil. Ca factori si determinanti pedo-ecologici usor depresivi se mentioneaza cantitatea mare de argila fina (>45%). In aceste conditii potentialul productiv pentru vegetatia forestiera este de la mijlociu la superior.

In U.P IV in unele u.a (SiB, 35D, 49G si 126F) s-a identificat tipul "brun luvic-vertic pseudogleizat" (cod 2512). Profll: Ao-Eaw-Btyw-C, puternic acid la acid la suprafata cu ph-ul 4,5 - 5,5; si acid la slab acid in profunzime cu ph = 5,2 - 6,8; slab la foarte humifer (1,6 - 5,1%) oligomezobazic (V = 38-49%) la suprafata (El) si mezobazic la eubazic, carbonatic In profunzime (Btw) cu V 52-100%, foarte s1ab la foarte bine aprovizionati in azot total (0,08 - 0,25 g%); foarte slab aprovizionate cu fosfor mobil (1,0 - 7,0 mg%); mijlociu la foarte bine aprovizionate in potasiu mobil (8,0 - 67,0 mg%); lutos la luto-nisipos la suprafata si argilos greu (vertic) in profunzime cu procese de pseudogleizare medii in Btw, de bonitate mijlocie-inferioara pentru gorun.

Bonitatea acestui tip se poate defini ca inferioara datorita factorilor limitativi - argilizitatea putemica (caracterul vertic), debazificarea complexului adsorbativ la suprafata; proçesele de pseudogleizare (anaerobioza) si acidiflcarea putenica la suprafata, acestea fiind compensate de o aprovizionare mijlocie de azot si potasiu. La varsta exploatabilitatii gorunul va fi de productivitate inferioara si putin probabil inferioara-mijiocie.

Alte specii forestiere care sa produca masa lemnoasa mai mare nu exista in teritoriul analizat.

Luvosol albic stagnic

Luvosoluri s-au identificat pe suprafete relativ intinse din U.P IV si V la altitudini cuprinse intre 100 si 250 m, pe platouri sau versanti usor inclinati, cu expozitii diferite, pe substrat format din. argile in altenanta cu gresii si nisipuri, sub paduri de sleau de deal cu gorun si stejar.

In cadrul tipului s-au identifucat 2 subtipuri: luvosol tipic si stagnic.

Luvosol tipic

Orizonturi Ao-Ea-Bt-C

Identificat in mai multe trupuri din U.P IV pe diferite forme de relief de la platouri la versanti usor la moderat inclinati, cu expozitii preponderent partial la insorite, cu substrat constituit din gresii si ceva nisip, acoperrte cu paduri constituite din gorunete pure, sleauri de deal cu gorun sau sleauri cu gorun si stejar.

Volumul edafic este mijlociu (0,5 m3 /m2). Textura este luto-nisipoasa in orizonturile Ao si Ea unde continutul de argila flna este de 13% si respectiv 14%. in onzontul Bt, textura este luto-argilo-nisipoasa cu un continut de argila fina de 27%. Indicele de diferentiere texturala este de 2,4, solul find foarte putemic diferentiat texturat. Structura este grauntoasa in Ao, prafoasa in Ea, scurt prismatica In Bt.

Aciditatea solului este de 4,5 In Ao si 4,0 in Ea. Permeabilitatea este normala atat pentru apa mijiocie cat si aer, pe tot profilul. Gradul de saturatie in baze de schimb este de 43% in Ao, 48% in Ea si 74% in Bt, solul find oligomezobazic la mezobazic.

Carbonatul de calciu este spalat in priniii 90 cm, sub aceasta adancime continutul de CO3Ca ajunge pana la 31%

Continutul de substante nutritive variaza la grosimea fiziologica utila intre limitele:

humus 0,38 - 1,28 %

azottotal 0,018- 0,167%

fosformobil 12,18 -18,l8mg%gsol

potasiu asimilabil 8,58 - 12,69 mg%g sol

Dupa valorile de mai sus, solurile sunt foarte sarace in humus, sarace in azot total, foarte bogate in fosfor mobil si mijlociu bogate in potasiu asimilabil. Efectul depresiv datorat carentei de azot total este compensat partial prrn intercalatii de tip sinergetic ce au loc intre ionii de azot si fosfor. In aceste conditii potentialul productiv al solurilor nu poate depasi bonitatea Aciditatea solului este de 4,5 In Ao si 4,0 in Ea. Permeabilitatea este normala atat pentru apa mijiocie.

Luvosol albic stagnic

Orizonturi tip: Ao-Eaw-Btw-C.

Identificat in U.P IV si V pe platouri sau versanti inferiori slab inclinati, partial insoriti la altitudini de 100 la 250 m, formate pe altemante de gresii si argile acoperite cu sleauri de deal cu gorun.

Morfologic solul este profund, cu volum edafic mare (0,73 m3 /m2 ). Textura este lutoasa in orizonturile superioare cu un continut de argila fina 23-26% si in orizontulBtwluto-argiio-nisipoasa cu un continut argila fina de 30%. Indicele de diferentere texturala este 1,3 sol fiind moderat diferentiat textural in ph-este 5,0 in orizontul Ao si in E aw. Poroztate pentru aer este usor variabila iar prmeabilitatea pentru apa este slaba, apa din precipitatii stagneaza timp mai indelungat .Consistenta solului este moderata.

Gradul de saturatie in bazele de schimb de 71% in primii 13 cm Ao ,de pana la 75 de cm adancime si de49% in cazul orizontului Btw 73-90cm solul fiind mezobazic carbonatul de calciu este levigat pe profil, continutul de substante nutritive variaza pe grosimea flziologica Intre limitele:

humus 0,19 - 3,90 %

azot total 0,011 - 0,220 %

fosfor mobil 3,50 - 16,52 mg%g so!

potasiu asimilabil 17,34~ - 34,22 mg%g sol

Dupa aceste valori solul este sarac in humus si azot total, bogat in fosfor mobil si potasiu asimilabil.   Carenta de azot este compensata partial prin interrelatii sinergetice, prin fosfor si potasiu.

Ca urmare potentialul productiv al solurilor pentru vegetatia forestiera este mijlocie.

:tip: eutricambosol.

CAMBISOLURI

Soluri cu orizorit Bv cambic prin alterarea materiaiului parental. Din aceasta clasa exista un singur tip brun eumezobazic eutricambosoluri

Eutricambosoluri tipice

Orizonturi de tipul Ao-Bv-C.

Intainit la altitudini cuprinse intre 240 si 320 m, in jumatatea superioara a versantior umbriti si semiumbriti, moderat inclinati, pe argile, marne, uneori cu nisipuri, sub gorunete sau sleauri de deal cu gorun.

Morfologic, aceste soluri sunt profunde la foarte profunde, cu volum edafic mare.

Textura este relativ uniforma pe profil, luto-argiloasa la argilo-prafoasa cu un continut de argila fina variind intre 40-50%. Structura solului este glomerulara in orizontul A si scurt prismatica in By. Regimurile de aeratie, permeabilitate si consistenta sunt usor depresive avand in vedere eutricambosolurile tipice

Dupa gradul de saturatie In baze de schimb, eutricambosolurile (V = 75-96%) rezidual carbonatice.

Pe grosimea fiziologica utila, continutul in substante nutrivite organice si minerale variaza intre limitele:

humus 1,10 -5,50%

azot total 0,059 - 0,269 %

fosfor mobil 12,02 - 22,5 9 mg%g sol

potasiu asimilabil 17,23 - 48,5 1 mg%g so!

Dupa aceste date solurile sunt mijlociu bogate la bogate in humus si azot total si foarte bogate si excesiv bogate in fosfor mobil si potasiu asimilabil, in aceste conditii solurile prezinta un potential productiv superior pentru speciile forestiere mentionate.

Eutricambosoluri stagnice

Orizonturile dispuse: Ao-Bv-Cpr.

A fost determinat in U.P III parcelele 37, 49-50, 58-60, 63-66, 74-77, la laltitudini cuprinse intre 280 -470 m in partea superioara a versantilor, usor la moderat inclinati, pe expozitii predominant partial-umbrite, pe altemante de mame, argue si nisip, sub gorunete sau sleauri de deal cu gorun si stejar sau cu gorun, in general arborete tinere natural fundamentale uneori subproductive, derivate sau artificiale, provenite din lastari, plantatii sau drajoni.

Morfologic aceste soluri sunt mijlociu proftuide cu un volum edafic mare. Textura este uniforma pe profil, luto-argiloasa, cu un continut de argila flna de 36-40%.

Structura este glomerulara in orizontul A si scurt prismatica in By. Regimurile de aeratie, umiditate si consistenta sunt bune in tot cursul anului, cu nscul unei perioade de uscaciune in sol, de scurta durata spre sfarsitul sezonului de vegetatie.

Dupa gradul de saturatie in baze de schimb, solurile sunt eubazice (rezidual carbonatice). Carbonatul de calciu apare uneori de la suprafata, insa in majoritatea cazurilor sub 30 cm (semicarbonatici) si are valori cuprinse intre 8-29%.

Pe grosimea fiziologica utila si de la un profll la altul, continutul in substante nutrivite organice si minerale variaza intre limitele aratate mai jos.

humus 1,06 - 4,47 %

azot total 0,051 - 0,296 %

fosfor mobil 1,44 - 10,26 mg%g so!

potasiu asimilabil 23,29 - 64,38 mg%g so!

Dupa aceste valori solurule sunt m.ijlociu bogate la bogate In humus, mijlociu bogate Iii ciu bogate in azot total, sarace la mijlociu bogate in fosfor asimilabil si foarte bogate in potasiu asimilabil.

In consecinta capacitatea productiva a solurilor pentru vegetatia forestiera mentionata este mijlocie la superioara.

Eutricambispluri stagnice

Identificat.: pe suprafete reduse numai in U.P V In parcelele 33 si 34.

Altitudini cuprinse intre 180-280 m, predominant in partea inferioara a versantilor umbriti, slab la moderat inclinati, predominant pe altenante de argile, nisip si marne, cu arborete relativ tinere de la natural fundamentale la partial. derivate sau artificiale constituite din gorunete pure sau sleauri de deal cu gorun.

Morfologic sunt soluri profunde cu volum edafic mare, avand intre 0,53 - 0,75 m3 /m2 (In medie 0 69 m3 1m2)

Textura solurilor este uniforma pe profil, variind de la un profil Ia altul intre luto-nisipos (la solurile formate pe argile si marne) la lutos.

Continutul de argila fina variind intre 1 8%-52% Solurile sunt bine structurate avand o structura gomerulara in onzontul A si 0 structura scurt prismatica in onzontul B Intensitatea procesului de pseudogleizare variaza in functie de cantitatea precipitatiilor atmosferice si al continutului de argila din so!, crescand odata cu ele.

In general insa, procesul de pseudogleizare determinat este slab la moderat. Regimurile de aeratie, umiditate si consistenta a acestor soluri variaza atat de la un profil la altul cat si pe cuprinsul profllului.

Deosebirile cele mai mari se inregistreaza mai mult la solurile cu o pseudogleizare mai avansata. In general acestea sunt de la moderat la usor-alternante, fara a constitui factori depresivi.

Dupa gradul de saturatie in baze de schimb solunile sunt eubazice, avand valori, V = 75-95%.

Carbonatul de calciu este variat levigat pe profil n raport cu varsta solului (determinat de vechimea alunecanilor de teren) si de continutul de argila fina; la varietatile carbonatice CO3Ca apar in primii 20 cm si are un continut de 1-22%; la varietatile semicarbonatice ele apar sub 20 cm adancime si au valori cuprinse intre 8-18%; la varietatile puternic decarbonatice CO3Ca apare sub 50 cm adancime si are valori cuprinse intre 2-11%.

Pe grosimea fiziologica utila si de la un profil la altul, continutul de substante nutritive orgariice si minerale, variaza intre limitele:

Humus. 59-5,49 >%

azot total 0,034-0,316%

fosfor mobil 0,70-28,29mg%g sol

potasiu asimilabi 14,10-51,42 mg %g sol

Dupa aceste valori soluriule sunt predominant mijlociu bogate in humus si azot total, sarace (la cele carbonatice) la foarte bogate in fosfor mobil si foarte bogate in potasiu asimilabil, avand astfel o capacitate de productivitate mijiocie pentru speciile forestiere mentionate.

Gleisol

Din clasa solurilor hidromorfe (soluri formate sub influenta apelor freatice din sau precipitatii) s-a identiflcat un smgur tip solul gleic cu un smgur subtip

Gleic tipic

Orizontului Ao-AIGo-Gr

Acest subtip s-a identiflcat in lunca Miletinului din UP IV in special in aval de localitatea Cotu (parcelele 1-8), precum si in alte locuri unde s-au produs anumite balti in urma alunecarilor de teren.

Solurile formate pe aluviuni mai mult sau mai putin fine, sub putemica influenta a apei freatice

Vegetatia naturala constituita din sleau in de lunca cu stejar, insa arboretele actuale sunt constituite din plantatii cu unele din speciile naturale sau rachitarii care se dezvolta satisfacator.

Mofologic aceste soluri sunt mijlociu profunde cu un volum edafic mijlociu, volum determina nivelul apei freatice cuprinse in estival mijlociu intre 45-60 cm adancime; nivelul aprei freatice oscileaza 20-60 cm in functie de debitul apelor direct determinat de cantitatea precipitatiilor. In raport cu nivelului apei freatice solurile sunt putemic gleizate la mlastinoase.

Textura solurilor variaza in raport cu roca de solificare, luto-argiloasa pe aluviuni recente, aduse de inundatii, cu un continut de argila fina cuprins intre 25-40% si argilo-prafoasa in jurul baltilor acoperite cu strate de aluviuni recente, subtiri, cu un continut de argila fina de 44%. Solurile cu structura realizata, ea este mai buna la solurile luto-argiloase si lipseste la cele formate in jurul baltilor, cand sunt acoperite cu plante higrofite.

Regimul de aeratie este deficitar, uiniditatea cu exces.Dupa gradul de saturatie in baze de schimb, solurile sunt eubazice. Carbonatul de calciu apare la suprafata din acest punct de vedere find varietati carbonatice moderate cu un continut in jur de 10%.

Pe grosimea flziologica utila si de la profil la profil, continutul de substante nutritive organisme minerale variaza intre urmatoarele limite:

humus 1,11 -8,09%

azot total 0,05 1 - 0,388 %

fosfor mobil . 2,8 1 - 8,98 mg%g sol

potasiu asimilabil 18,54 - 50,85 mg%g sol

Dupa aceste valori solurile sunt mijlociu bogate in humus si azot total, sarace in fosfor mobil si bogate in potasiu asimilabil. Factorii pedoecologici cu caracter puternic depresiv sunt regimurile de aeratie uniiditate determinati de nivelul ridicat al apei freatice, insa in general acestea prezinta un potential. Producator ridicat pentru vegetatia forestiera.

Soluri neevoluate

In aceasta clasa sunt incluse soluri relativ tinere, cu orizont A de obicei slab formate, urmate de material partental. Din aceasta clasa s-au identiflcat trei tipuri si anume: soluri aluviale, erodisoluri si se desfundate.

Suprafetele identificate cu aceste soluri sunt reduse (sub 1%).

Solul luvosol s-a identificát pe o suprafata neinsemnata (2,9 ha) in U.P III pe unele interioare care in trecut au fost supuse la inundatii scurte si rare.

Solul s-a format pe aluviuni nisipoase la care apa freatica se aflä sub J,5 m. Orizontul A este bogat in substante organice si baze de schimb (V = 95%) asigurand o productivitate ridicata pentru vegetatia forestiera

Erodosol

Orizonturi de tip Csc sau CGoSc.

S-a identificat pe foste terenuri degradate din U.P IV (124A,B,157B). Sol puternic deteriorat intense procese de eroziune si alunecare. Ca urmare orizonturile ce se mai pot identifica sunt fragmente doar pe anumite portiuni mai mari. Ca urmare se poate aprecia ca orizontul C incepe de la suprafata in partea amestecata cu A, la care in plus, sub 20 cm se constata semne evidente de salinizare.

Solurile sunt foarte sarace si vegetatia ce se instaleaza prin plantatie sau pe cale naturala are caracteristici de pionerat si trebuie sa fle tratata ca atare. 1

Antrosol eutric

Orizonturi Do-Bt-C.

Identificate in U.P V (1OF, 10H) pe o suprafata redusa (4,7 ha), acoperite cu arborete

sleaurilor de deal cu gorun si stejar de productivitate superioara. Solurile fiind supuse alunecarii orizontale primii 50 cm sunt soluri puternic deranjate si nu pot fi determinate decit fragmentar. La acestea constata pe anumite locuri prezenta argilei.

In functie de gradul desfundarii solurile pot fi de productivitate mijiocie la superioara pentru vegetatia forestiera.

Regimul hidrologic si de umiditatea solurilor

Regimul hidrologic sau de aprovizionare a solurilor cu apa, este aproape in intregime din precipitatii (regim pluvial) in ceea ce priveste posibilitatea dezvoltrii vegetatiei forestiere prezinta interes modul de umezire a solurilor. Capacitatea acestora de retinere a apei si mai ales cantitatea de apa ce poate fi accesibila plantelor in functie de volumul edafic.

Toate acestea constituie regimul hidrologic si de umiditatea solurilor. Pentru simplificare, aceste date sunt exprimate pnntr-o combinatie de indici inscrisi la fiecare tip de statiune in parte.

Suprafetele grupate pe grade de umiditate si capacitate de aprovizionare se prezmta astfel

Se constata ca pe teritoriul ocolului exista soluri distribuite pe o gama larga in ceea ce priveste capacitatea de aprovizionare si regimul de umiditate estivala. in ce priveste capacitatea de aprovizionare aceasta variaza de la categoria foarte mica ale solunlor schelete sau cu volum edafic foarte mic, la soluri supuse imlastinarii (excesiv). In mod similar si regimul de umiditate pomeste de la uscat-reavan la umed. Se constata insa ca extremele care prezinta situatiile cele mai nefavorabile sunt mai slab reprezentate, solurile

najoritare grupandu-se spre zona centrala unde exista conditiile cele mai favorabile

Un singur tip (luvosol stagnic) care are o suprafata insemnata, se situeaza spre extremitati dm cauza modului defectuos de circulatie a apei in sol Acest lucru constituie factor lumtativ vegetatia lemnoasa neputand depasi productivitatea mijlocie.

Conditiile pedoclimatice existente permit dezvoltarea in mod natural a numeroase specii forestiere dintre care mai importante sunt:gorunul,stejarul pedunculat,carpenul,teiul,paltinul de munte si de camp,frasinul,artarul taranesc,plopul tremurator,plopul alb,salcia,etc. Unele specii dintre acestea formeaza arboretele pure,insa in marea majoritate a cazurilor acestea se asociaza formand diferite tipuri de padure . Artificial s-au introdus prin plantatii unele specii autohtone cum ar fi :pinul silvestru,pinul negru,molidul,plopul euroamerican,salcamul,salcioara ,nucul comun si rachita pentru impletituri.

Analizand modul de raspandire a principalelor asociatii de specii (fonnaiii de padure, 51, 53 si 55), pe altitudine, expozitii si inclinare (tabel 13.1) se constata urmatoarele:

In privinta altitudinii, atlt gorunetele pure cat si sleaurile de deal cu gorun se gasesc in procent majoritar la peste 200 m pe cand sleaurile cu stejar prefera altitudinile mai joase.

In privinta inclinatiei, gorunetele si sleaurile cu gorun, evita pantele mai mari de 16° aflandu-se sub media generala de 8%, pe cand sleaurile cu stejar ocupa 14%, cu mult peste media amintita.

In privinta expozitiei, atat gorunetele pure cat si sleaurile cu gorun, evitand expozitiile insorite in favoarea celor umbrite, pe cand sleaurile cu stejar se gasesc pe asemenea expozitii, depäsind media generala cu 3%.

Analizand repartitia formatiilor dupa caracterul actual al tipurilor de padure (tabel 13.4) se remarca in primul rand deosebirea esentiala intre gorunetele pure care se gasesc in marea br majoritate in categoria de productivitate mijiocie spre deosebire de sleauri, care prezinta productivitate majoritara, superioara Se constata de aici ca amestecul de mai multe specii utilizeaza mai judicios atat spatiul si substantele nutritive din sol cat si spatiul aerian.

Un aspect interesant il prezinta faptul ca la sleaurile de deal cu gorun apare procentul cel mai mare de tipuri de padure partial derivate (70% din totalul categoriei).

De aitfel, proportia totala a arboretelor partial derivate este aproximativ ega!a cu cea a arboretelor create pe cale artificiala (in jur de 20%).

Proportia insemnata a arboretelor de tip derivat este specifica arboretebor foarte tinere si mai ales cu provenienta majoritara din lastari.

Tinand seama ca arboretele partial derivate, in marea majoritate, pot fi conduse prin lucrari de ingnijire la o structura si stare corespun.zatoare spre a fi regenerate in codru, inseamna ca pentru viitor Iucrarile de refacere vor fi reduse aproape in intregime.

Proportia de 20% a arboretelor de tip artificial demonstreaza doar in parte masivele lucrari de refacere executate panä in prezent.

Arborete slab productive si necorespunzatoare stational

Din evidentele prezentate in tabelele 13.3 si 13.4 rezulta caIn cadrul ocolului exista urmatoarele tipuri de arborete slab productive sau necorespunzatoare:

Suprafata arboretebor de mai sus reprezinta circa 6% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea,intinderea maxima o au arboretele artificiale de productivitate inferioara. Acestea, insa in mare parte sunt plantatii pe foste terenuri degradate. Dintre toate arboretele incadrate la categoriile de mai sus, sunt unele care prin lucrarile de ingnijire adecvate, ar mai putea fi ameliorate. Acestea sunt arboretele natural fundamentale subproductive si o parte din cele artificiale de productivitate inferioara. Cat priveste celelalte, se vor conduce

prin lucrari de ingnijire corespunzatoare urmand ca la atingerea varstei exploatabilitatii arboretele de protectie sa fle parcurse cu taieri de conservare, iar celelalte vor fi refacute prin metode adecvate.

Categorii de consistenta

In rand trebuie mentionat faptul ca o analiza mai relevanta ar fi fost daca situatiile comparative s-ar fi referit la o perioada mai indelungara . Insa datorita marilor modificari de U.P. si chiar de ocoale , facute aproape la fiecare amenajare , a impiedicat acest lucru . Totusi din actuala repartizare a arboretelor tinere clasa Isi II ocupa peste 70 % din osuprafata ocolului . Daca mai admitem ca si jumatate din clasa a III a poate fi inclusa la aceasta categorie pana la 50 de ani , atunci arboretele tinere pana la jumatatea ciclului ocupa peste 72>% din suprafata.

La aceasta daca se mai ia in consideratie si provenienta in care doar 23% este din samanta si plantatii , iar 77% din lastari , se poate ajunge la urmatoarele concluzii :In ultimii 50 de ani s-a parcurs cu diverse taieri de regenerare o suprafata de circa 5600 ha peste 80% din suprafata ocolului . P e aceasta suprafata s-a plantat efectiv circa 200 ha s-a obtinut regenerare din samanta , total deci 1600 ha sau 29% din suprafata total regenerata. Structura pe specii a plantatiilor si regenerarilor naturale obtinute este de :-Stejar ha- 35 % sau10 % din suprafata generata , Gorun 150 de ha-3 >% din aceeasi suprafata , Diverse 880 >ha sau 55>% sau 16 >% din suprafata total generata 1600 ha sau 29 %

Tinand seama ca toata perioda analizata , taierile de crang erau limitate numai la anumite specii inseamna ca marea majoritate a taierilor de pe circa 5600 ha au fost considerate , fie de regenerare de codru , fie de refacere. Dupa rezultatul analizat inseamna ca nu s+a obtinut ceea ce s+a urmarit , iar taierile aplicate , in final au avut caracter tot de crang. Cunoscand totusi ca in aceasta perioada s+a plantat cate cel putin 500-600 ha au fost considerate , fiind lipsite de lucrari de ingrijire corespunzatoare , au fost coplesite si s+au pierdut . Astfel ca sub aspectul modului de regenerare al padurilor , situatia nu este satisfacatoare 3%samanta,20%plantatii,si 77%lastari. Cu privire la productia speciilor se apreciaza ca in raport cu provenienta si varsta arboretelor , aceasta este satifacatoare desi speciile de cvercienee care ocupa impreuna 47%, se gasesc sub proportia optima . Aceasta in considerentul ca odata cu inaintarea in varsta , prin lucrarile de impaduriri , ingrijire si crestere , inregistrate , cota de participare a speciilor de baya se va mari. Referitor la evolutia speciilor se constata ca lucrarile de impadurire executate in ultimele decenii, utilizarea cvercineelor nu s-a facut ain deplina concordanta cu cerintele ecologice .Astfel se constata ca gorunul este specia majoritara care se adapteaza oricarei statiuni.

Suprafetele pe clase de productie inregistreaza 4% scadere la clasele I si II, diferenta respectiva cumulandu-se la clasa III Acest lucru s a produs in urma determinanlor mai precise la unele arborete tinere care la amenajarea trecuta au fost supraapreciate. Cat priveste clasa de productie medie pentu specille de baza, situatia cea mai favorabila o prezinta gomnul II5), urmat la distanta minima de stejar II.6). Situatia actuala insa este sub normala deoarece dupa capacitatea statiunilor aceasta ar trebuie sa fie in jur de II 2 - II.3

Cat priveste celelalte specii, sunt unele autohtone care gasesc conditii mai bune, ca de exemplu: ciresul, paltinul sau specii din afara arealului natural, molidul, pinul negru si silvestru, laricele.

Referitor la starea de sanatate a padurilor, se constata ca 7% din arborete au vitalitate slaba. In general aceasta se poate atribui repetatelor taieri de crang din trecut. Sunt insa si plantatii care vegeteaza slab, acestea fiind cazul terenurilor degradate unde conditiile de vegetatie sunt dificile.

Cat priveste consistenta generala a arboretelor, aceasta ar trebui sa fie ceva mai ridicata (0,85).

Statiunile forestiere reprezinta sinteza conditiilor de mediu , rezultata in urma interactiunilor factorilor geografici , pedoclimatici ti de vegetatie . Tipurile de statiune distiribuite pe etaje de vegetatie au fost determinate cu ocazia intocmirii amenajamentelor anterioare si au fost confirmate prin' Studiul naturalistic din 1983' . Cu ocazia actualei amenajari lucrarea a fost adancita prin executarea de noi profile si analiye de laborator , pentru a stabili toate detaliile la nivel de u. A. Numerotarea tipurilor de statiuni este facuta in sistem zecimal , uniform pe tara , dupa lucrarea Statiuni forestiere de prof ing C Chirila In vederea sistematizarii , acestea sunt grupate pe etaje fitoclimatice sau de vegetatie si in interiorul acestora separate in functie de unele specii de baza si categorii de productivitate. Teritoriul ocolului se desfasoara pe trei etaje fitoclimatice Fd1-F D 3

Transpusa pe teren impartirea pe cele trei etaje fitoclimatice este urmatoarea :

F.D. 3 -cuprinde o fasie ingusta din U.P.II,aflata in largul culmii Oneaga , ce constituie limita cu masivul paduros denumit Dealul M are din O.S. M . Eminescu F.D.-2-cuprinde cea mai mare parte din U.P. IIIsiV in intrgime Acestea , impreuna cu alte paduri din cadrul aceluias ocol silvic dar aflat in Saua Bucecii F.D.-1- cuprinde in intregime U.P. IV si ocupa un relief mai asezat , situat in depresiunea Jijiei Contrastul mare de relief dintre culmile inalte din Dealul Mare si vaile din depresiunea Jijiei , explica migrarea mare a eroziunilor si alunecarilor de teren. In cadrul fiecarui etaj se deosebesc statiuni de productivitati diferite . Suprafata pe etaje fitoclimatice este distribuita pe verticala astfel :

F.D. 3 Etajul deluros de gorunete , fagete si gorunet o fagete 4% , F.D. 2-Etajul deluros de cvercete gorun si sleauri de deal 46%, F.D. 1 -Etajul deluros de cvercete cu stejar si cu gorun sau amestecuri 50%

Se mentioneaya ca etajul F.D.3 se afla situat la limita inferioara a etjului si din aceasta cauza prezenta fagului este sporadica , si nici nu sunt conditii satisfacatoare pentru extinderea speciei.

Referitor la celelalte etaje , se mentioneaza ca spre deosebire de sistematizarea

De baza , in zona aflata in studiul , ca de altfel in toata Moldova , lipsesc cerul si garnita. Descrierea sintetica a statiunilor , precum si masurile silvoculturale necesare de adoptat , se prezinta in tabelul 441 care urmeaza:

Daune provocate padurior

Anual se inregistreaza diferite daune provocate de multitudinea de factori bioclimatici si chimci care influenteaza viata padurilor. Cand acestia se mentin intre anumite limite, daunele sunt reduse si nu influenteaza dramatic starea generala de sanatate a padurilor. Insa in anumite conditii cind intensitratea fenomenului depaseste normalul sau cand mai multi factori daunatori, actioneaza concertat, situatia se agraveaza si necesita interventii din partea organelor de paza si protectie. In functie de gravitatea acestor daune, acestea se

pot esalona astfel:

Uscarea prematura a cvercineelor

Acest fenomen a inceput a se inregistra din deceniile trecute, cu intensitatii diferite si a continuat pana la data actuala.

Sunt afectate atat gorunul cat si stejarul cu provenienta mai mult din lastari insa sunt frecvente si exemplarele din samanta . Cauzele fenomenului, conform cercetarilor de specialitate, sunt numeroase si pot fi enumerate astfel:

- perioade de seceta indelungata, repetate mai multi am la rand,

- atacuri frecvente si intense ale agentilor biotici (diferiti defoliatori si ciuperci sau virusi) necombatute la timp si in conditii corespunzatoare;

- diminuarea capacitatii de aparare a exemplarelor provenite din lastari ca urmare a cioatelor si tulpinelor nesanatoase;

- Inrautatirea condiilor de sol in ultima ranirii coronamentelor si inierbani terenului,

- pasunatul in padure.

Acest fenomen nu este limitat in teritoriu si doar intensitatea si frecventa poate fi deosebita de la unele statiuni la altele.

Aparitia acestor uscari a impus,recoltäri cu mult peste limitele considerate normale (taieri de igiena) ceea ce a facut ca porocentul de realizare a acestora sa fie de 252% (tabel 3.1.3).

Situatia actuala la nivel de U.P pe grade de uscare este:

Suprafata actuala identificata cu fenomene de uscare reprezinta circa 13% din intinderea totala.

Lucru mai important este insa ca fenomenul este de slaba intensitate si nu impune masuri deosebite si speciale de combatere. Este de asteptat ca in cazul aparitiei unor conditii climatice mai favorabile, aceste uscari sa. diminueze pana la limite considerate normale.

Daune provocate de Inmlästinire

Descoperirea unor versanti impŕduriti prin taieri rase a inlesnit ca pe timpul ploilor torentiale sa se produca eroziuni si mult material pamantos sa fie antrenat si depus pe vale, colmatand canalele si paraiele. In aceasta situatie, circulatia normala a apei de suprafata este ingreunata, aceasta stagnand timp mai indelungat,din aceasta cauza, vegetatia lemnoasa, mai ales plantatiile tinere sunt supuse la fenomene de sufocare, lincezire si uscare.

Acest lucru s-a intlalnit in mai multe u a din UP IV pe o suprafata totala de 13 4 ha

t5.3 Vatamari de arbori datorita alunecarilor de teren

Pe unii versanti cu substrat constituit din altemante de mame si argile, in anuniite cazuri specifice, se inregistreaza alunecari de teren. Cauzele care determina asemenea fenomene se datoreaza in primul rand distrugerii echilibrului realizat in decursul timpului intre vegetatie, sol si substratul litologic in urma apantiei unor dezechilibre prin intreruperea continuitatii stratelor de marne situate pe strate de argila la nivelul

intalnirii dintre acestea, in urma unui exces de umezeala, se creeaza o suprafata de alunecare.

Aceste alunecari pot fi de intensitati difente dupa cum pot afecta si suprafete de marimi diferite

Alunecarile de intensitate slaba deranjeaza vegetatia prin aplecarea arborilor si determinarea de cresteri asimetrice ulterioare Alunecarile de mare intensitate pot distruge vegetatia in intregime

In cadrul O S Botosani au fost inregistrate urmatoarele suprafete cu fenomene de alunecare

Arborete provenite din lästari cu procent mare de tulpini nesanatoase

Din cauza taierilor repetate de crang la care au fost supuse marea majoritate a arboretelor provenite din lastari, se inregistreaza frecvente cazuri de cioate si tulpni nesanatoase

Defectiunile care se intlanesc se datoreaza in principal, putrezirii centrului cioatelor, lastarii ramanand pe partea periferica la care doar scoarta mai vegeteaza Dar putregaiul de la cioata avanseaza si la tulpinile lastarilor. Dupa proportia cazurilor de tulpini nesanatoase, se inregistreaza urmatoarea situatie:

Alte daune provocate padurii

Atacuri de ciuperci si insecte.

Acestea se inregistreaza anual insa datorita masurilor de protectie care se adopta, daunele se mentin la cote considerate normale. Se aminteste insa ca pericolul declansarii unor calamitati se mentine totusi in permanenta, ceea ce impune ca serviciile de paza si prognozare sa fie la fel de vigilente.

Pasunatul abuziv si incendii in padure

Sunt cautate pentru pasunat mai ales regenerarile naturale, semintisuri, plantatii tinere si arborete inaintate in varsta, unde de regula procesul de regenerare a fost declansat. in mod normal toate aceste arborete, precum si altele, sunt excluse de la pasunat.

Dar, abuziv, acesta se mai practica, mai ales in anii secetosi, (situatie si mai agravantajoasa). Prejudiciile, la prima vedere, nu par insemnate, dar umarile negative se resimt timp indelungat in dezvoltarea padurii.

Incendii in padure

In general padurile de foioase sunt mai putin expuse incendiilor. Aceasta insa nu inseamna ca asemenea pericole sunt excluse. Organele de paza vor manifesta vigilenta deosebita, mai ales in perioadele de mare seceta cand sunt posibile declansari de incendii de litiera.

Concluzii privind conditlile stationale si de vegetatie forestierä

Analizand conditiile pedoclimatice de favorabilitate existente pe cuprinsul ocolului si comparandu-le cu cerintele ecologice ale principalelor specii, se poate determina gradul de performanta realizat de acestea.

Pentru a putea face aceasta determinare se prezinta mai intai limitele intre care se desfasoara cerintele ecologice ale speciilor amintite.

In cele ce urmeaza se prezinta situatia existenta a factorilor determinanti, din care se poate stabili clasa medie de favorabilitate ale principalelor specii ce populeaza teritoriul ocolului.

Din tabelul de mai sus se constata ca toate speciile analizate gasesc Intrunite conditii de vegetatie, foarte favorabile si favorabile, aproximativ pe intreaga suprafata a ocolului.

Exista totusi unii factori situati intr-adevar la limita si de care trebuie sa se tina seama, Primul dintre acestia care prezinta o mare influenta este cel al cantitatii de precipitatii medii anuale.

Si dupá cum se observa din tabel, tocmai speciile de baza (GO, ST) se gasesc in zona de limita. De aici se poate coincide ca in anii secetosi cand cantitatea precipitatiilor este redusa ai valoarea evapotranspiratiei este mai mare, acesta devine factor limitativ deosebit de important.

In privinta sumei temperaturilor medii diume mai mari de 0° carpenul prezinta o oarecare sensibilitate intrucat exigentele speciei la 3200° iar suma medie este de peste 3400°. in asemenea conditii situatia este explicabila prefenintei speciei de a se cantona cu precadere pe versantii umbriti.

Cu privire la durata perioadei de vegetatie se pare ca unele specii, ca de exemplu, ST, TE si FR intalnita unele diflcultati, mai ales in anii cand se produc ingheturi timpurii.

In privinta volumului edafic al solurilor, speciile mai pretentioase sunt stejarul si teiul. Din aceasta cauza, la. executarea impaduririlor, se va tine seama de acest aspect.

In privinta gradului de saturatie tn baze, se constata ca speciile mai putin valoroase sunt mai pretentioase si fata de conditiile medii acestea par a intampinarea oaricarii diflcultati.

In privinta altor elemente caracteristice se constata ca situatia este corespunzatoare

Analizand raportul dintre capacitatea productiva stationala si productivitatea reala a arboretelor, se constata urmatoarele:

a) Capacitatea stationala

Statiuni de productivitate supenioara 55%

Statiuni de productivitate mijiocie 43%

Statiunj de productivjtate infenioara 2%

b) Situatia reala a arboretelor conform tipurilor actuale de padure (tabel 13.3)

arborete natural fundamentale de productivitate supenioara 31%

arborete partial si total derivate de productivitate supenioara

(883,4 + 20.5 ha) 13%

arborete artificiale de productivitate superioara (656,3 ha) 9%

Total arborete de productivitate superioara: 53 % arborete natural fundamentale de productivitate mijiocie 24%

arborete partial si total derivate de productivitate mijiocie

(488,6 + 47,5 ha) 8%

arborete artificiale de productivitate mijiocie (625,4 ha) 9%

arborete tinere nedefinite 1%

Total arborete de productivitate mijiocie: 42%

arborete de productivitate inferioara si subproductive  arborete artificiale de productivitate inferioara 1%

Total arborete de productivitate inferioara 5%

La prima privire apare ca situatia arboretelor in privlnta productivitatii ar fi foarte apropiata de normala insa daca se face comparatie cu situatia speciilor pe clase de productie (tabel 12 3) se constata diferente insemnate.

In aceasta evidenta situatia este urmatoarea:

clasa de productie : I 1% II 34%

III 55%

IV 8%

V 2 %

Avand in vedere modul cum se apreciaza categoriile de productivitate, dupa situatia de mai sus,

productivitate superioara (cl.I+ll) 35%

productivitate mijlocie (cl Ill) 55%

productivitate inferioara (cl IV+V) 10%

Cauza diferentelor se explica pnn aceea ca in cadrul arboretelor mari deosebin de clase de productie intre elemente de arboret, respective intre specii.

Pentru viitor aceasta situatie va putea fi corectata in oarecare masura prin lucrari de ingnjire executate la timp si cu mare discemamant.

3.7. STABILIREA FUNCTIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PADURII SI A

BAZELOR DE AMENAJARE

Stabilirea functiilor social-economice ale padurii

Obiective economice si sociale

Obiectivele economice si sociale ale padurilor de pe cuprinsul ocolul silvic Botosani au fost analizate la nivelul fiecarui arboret (u.a) si in ansamblu acestea pot fi concretizate astfel:

- Productia maxima si optima calitativ de biomasa lemnoasa in paralel si cu alte produse ale padurii,in fünctie de capacitatea stationala la padurile din grupa II.

-Asigurarea in conditii optime a rolului de protectie a solurilor de pe terenurile degradate sau aluneatoare, precum si constituirea unui cadru recreativ adecvat al padurilor din jurul orasului Botosani si soselelor de interes turistic deosebit.

Functiile padurii

Repartizarea padurilor pe grupe si categoni functionale s-a facut la amenajarile antenoare situatia a fost continuu imbunätatita cu ocazia fiecarei amenajari. Acelasi lucru s-a facut si la amenajarea actuala, astfel ca suprafata inclusa in grupa I ocupa 25% din suprafata totala, cu circa 3% mai mult ca la amenajarea precedentä.

Arboretele incadrate in grupa II-a care au rol principal de productei ocupa 5224,1 ha sau 75% din suprafata totala. Aceste arborete trebuie in primul rand sa produca biomasa lemnoasa, in cantitate si de calitate corespunzatoare starii si structurii fondului de productie si conditilor stationale.

In paralel cu aceasta se va umari in permanenta imbunatatirea structurii dirijand-o spre starea optima. Restul arboretelor care sunt incadrate in grupa II-a functionala, au rol principal de protectie a mai multor obiective. Acestea au fost stabilite in principal dupa prevedenile codului silvic, inscrise in "Normele tehnice pentru amenajarea padurilor" 1986.

Suprafata arboretelor de protectie este de 1804,8 ha sau 25% din intinderea totala a ocolului. Acestea fiind destinate pentru a proteja unul sau mai multe obiective

Pentru simplificarea multe cazuri,pentru arboretele de protectie multifiinctionala se arata numai una din functii si anume acea prioritara si care stabileste cel mai restrictiv mod de gospodarire stabilite urmatoarele functii de protectie prioritare:

1 2 A - protectia solului supus la eroziune in profunzime pe suprafata de 4 ha - aici se vor aplica numai taieri conservare (categoria functionala.T II);

1. 2 E - protectia terenurilor degradate, 173,7 ha (categoria functionala T.II);

1 2 H- protectia terenurilor alunecatoare - 34 4 ha (categona functionala T II),

1 4 B- paduri cu rol de recreere in jurul municipiului Botosani - 1118,0 ha (categonia functionala T.III);

1 41 -benzi de paduri cu rol recreativ peisagistic situate in lungul soselei de iteres turistic Botosani - Harlau -474,3 ha (categoria functionala T.IV);

Pentru arboretele din grupa II cu rol principal de productie si in subsidiar de protectie se prevad urmatoarele functii:

2 l b - paduri destinate sa produca in principal arbori grosi de calitate superioara 5062,7 categoria functionala

2.1 c -paduri destinate sa produca in principal arbori mijlocii si subtiri pentru celuloza ,constructii rurale si alte utilizari -118,4 ha Semnificatia tipurilor functionale este explicata in Normele tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor -editia a II din 1988

Subunitati de productie sau de protectie constituite

Reglementarea procesului de productie de biomasa lemnoasa se face in conceptia ca interventiile preconizate trebuie sa conduca la imbunatatirea structurii si rolului functional al padurii in ansamblu si al fiecarui arborete in parte Aceasta presupune dirijarea si conducerea arboretelor intr+un timp cat mai scurt posibil , spre structura optima Tinand seama de aceste considerente, precum si de modalitatile de regenerare a speciilor , reglementarea procesului de productie se face prin constituirea mai multor subunitati de gospodarire Consituirea acestora se face prin includerea la aceeasi subunitare a tuturor arboretelor care au aceeasi tel de productie sau protectie si care impune aplicarea acelorasi masuri silvo-tehnice in vederea realizarii structurii optime Telurile specifice pentru fiecare subunitate , precum si celelalte baze de amenajare caracteristice sunt aratate in capitolele urmatoare.tabel 5131

Determinarea conditiilor de realizare a structurii arboretelor si a padurii

Datorita numeroaselor si diferitelor interventii practicate in trecut , multe arborete au fost supuse unor transformari care le au indepartat de la structura naturala care este de altfel si cea optima Sarcina de baza a amenajamentului este cea de a reduce toate arboretele le structura amintita , drept pentru care in eleboratele se intocmesc , se prevede un complex de masuri silvo-tehnice si organiyatoarice expusein planurile de cultura si productie. Datorita faptului ca procesul transformarilor se desfasoara pe o perioada lunga , amenajamentul are in vedere realizarea unor structuri intermediare diferite , la expirarea unor anumite etape Elementele care definesc structurile intermediare si definitive se intituleaza baze de amenajare si acestea sunt urmatoarele tabelul 5201

BAZELE DE AMENAJARE ADOPTATE PRIN AMENAJAMENTUL ACTUAL

Regimul

In fuctie de cerintele ecologice ale speciilor, de posibilitatile reale de regeneraresi de telurile de prductie sau protectie stabilite pentru toate subunitatile se adopta regimul codru.

Acest regim asigurain conditii optime telurile de productie propuse si estein acelasi timp ccl mai conomicin privinta realizarii regenerarii naturale din samanta

Procesul regenerarii poate fi conduscu usurinta vederea realizarii compozitiei de regenerare sau structurii corespunzatoare realizariiin mod optim a functiilor de protectie si productie.

Compozitia tel

Aceasta s-a stabilit pentru fiecare arboretin partein functie de conditiile stationale, structura actuala,tipuldepadurenatural fundamental, corelat cu masurile de ordiń silvo-tehnic posibil de aplicat pentruatingerea starii ameliorate in vederea valorificarii potentialului productiv al statiunilor.

In general s-a urmarit cain compozitia de viitor, speciile de baza sa se apropie cit mai mult de;stuctura naturala. Aceasta presupune o sporire importanta a gorunului pe toate statiunile unde specia a pierdut din compozitie

Tratamente

Ca baza de amenajare, acesta defineste structura arboretelor din punct de vedere al dstributiei spatiale si al repartitiei arborilor pe categorii dimensionale. Corespunzator celor mai avansate priucipii tehnico-.economice, cele mai adecvate tratamente trebuie sa raspunda urmatoarelor deziderate:

-Sa fie cat mai intensive in raport cu functiile si particularitatile ecologice ale arboretelor.

-Sa promoveze cu insistenta regenerarea naturala.

Sa asigure indrumarea arboretelor, chiar de la creare spre o structura cat mai diversificata si o stabilitate maxima.

Tinand seama de cele de mai sus, se adopta urmatoarele tratamente:

Taieri de conservare in toate arboretele constituite in subunitati de tip "M" in care nu sunt admise alte taieri de regenerare obisnuite sau alte lucrari specifice. De regula taierile de conservare vor fi asociate cu alte lucrari ce vor urmari asigurarea unei regenerari satisfacatoare,

Taieri cvasigradinarite (jardinatorii) sunt prevazute a se aplica in subunitatea constituita din arborete de protectie in jurul municipiului Botosani, din care unele se afia in vecinatatea "Memorialului Mihai Eminescu" de la Ipotesti. Aceste taieri se considera a fi cele mai adecvate arboretelor pe baza de cvercinee fiindca printr-o aplicare judicioasa se poate asigura mentinerea in permanenta si in bune conditii a acoperirii solului cu vegetatie forestiera si a realizarii in mod optim al rolului functional atribuit.

Taieri progresive (in ochiuri) se vor aplica in subunitatile de codru regulat (A) si au rolul de a asigura conditii optime pentru regenerarea speciilor de luniina (cvercinee).

In functie de cerintele specifice ale unor specii sau necesitati de regenerare, pe suprafete reduse, se vor aplica urmatoareie tratamente:

- taieri rase crang (dejos) in arborete de salcam la prima generatie si zavoaie de plopi si salcie sau arin;

- taieri rase crang (cazänire) in arborete de salcam avand consistenta redusa sau aflate la mai multe generatii;

- - taieri rase (in parchete mici sau benzi alteme) in arborete necorespunzatoare (refaceri) sau rasinoase.

Exploatabilitatea

(varsta acesteia)

Pentru arboretele din grupa a II-a functionala se adopta exploatabilitatea tehnica. Termenul (varsta acesteia) se rea!izeaza cand cresterea medie a sortimentului sau grupei de sortimente fixate prin telul de productie, devine maxima. Acest termen, stabilit pe baza de cercetare in functie de specii, provenienta, productivitate si sortimente urmarite, este inscris !a fiecare arboret.

La arboretele din grupa I se adopta exploatabilitatea de protectie a carei varsta poate fi determinata de rolul functional de protectie al flecarui arboret.

Pentru arboretele al carui rol functional permite organizarea productiei ca in cazul de fata padurile au rol recreativ si peisagistic) unde termenul exploatabilitatii este apropiat de cel al varstei explotabilitatii tehnice, s-a adoptat aceasta varsta si s-a inscris in amenajament in mod similar ca la arboretele din grupa II-a.

La arboretele in care nu este permisa organizarea productiei nu apare inscrisa nici o varsta a exploatabilitatii.

In mod normal pentru arboretele din grupa I-a provenite din samanta la care se organizeaza productia varsta explotabilitatii se majoreaza cu un anumit numar de ani in functie de starea de vegetatie sau productivitate. In cazul de fata avand in vedere ca marea majoritate a arboretelor au provenienta din lastari, nu s-au mai aplicat majorarile mentionate.

Calculand in mod ponderat varstele explotabilitatii tehnice ale tuturor arboretelor componente, s-a obtinut varsta medie inscrisa in fiecare subunitate.

Ciclul de productie

Ca baza de amenajare, ciclu de productie determina marimea si structura fondului de productie in ansamblu sau in raport cu varsta arboretelor componente Acesta se expnma pentr-un numar de ani fixat ca norma pentru realizarea de arborete exploatabile, tinandu-se seama totodata, de varsta exploatabilitatii tehnice, de conditile social-econonuce si stationale, precum si de ansamblul functiilor pe care le indeplinesc padurile

La stabilirea ciclului se are in vedere ca arboretele cu varsta mai inaintata sunt mai indicate, atat sub raportul rea1izarii unor sortimente superioare cat si sub cel al functiilor de protectie.

In acest fel, ciclu de productie adoptat este de 110 ani pentru toate subunitatile de productie. La subunitatile de protectie nu se poate vorbi de ciclu.

Avand in vedere ca majoritatea arboretelor au provenienta din lastari, atat varsta exploatabilitatii, cat si ciclul adoptat tinand seama de acest lucru, fiind mai mici decat la cele din samanta in acest fel ciclul adoptat este tranzitoriu si va suferi mod.modificari odata cu schimbarea raportului saminta-lastari

Comparatie intre bazele de amenajare actual si cele de la amenajarea precedenta

Fata de amenajarea precedenta, la constituirea subunitatilor s-au inregistrat urmatoarele modificari:

Toate subunitatile de conversiune au fost transformate in subunitati de codru regulat (A).

- Subunitatea de codru cu perioada lunga de regenerare din U.P V a fost transformata in subunitate de codru cu taieri cvasigradinarite (jardinatorii).

- Subunitatile de culturi speciale si de refacere din U.P IV au fost desfiintate si incluse la subunitatea de codru regulat.

- Arboretele de crang provenite de la fostele paduri comunale s-au inclus in subunitatile de codru, ale U P pe teritoriul carora se aflau

S-au facut aceste modificari pe motiv ca in urma regenerarilor din samanta si a lucrarilor de refacere executate in cei peste 40 ani de aplicare a amenajamentelor, structura si provenienta arboretelor s-a imbunatatit permitand aceasta constituire a subunitilor.

Reducerea numarului de subunitati nu aduce prejudicii arboretelor, desi creeaza facilitäti modului de gospodarire prin simplificarea evidentelor.

S-au mai adus modificari in sensul unor imbunatatiri la compozitiei tel, prin ridicarea procentului de cvercinee.

S-a modificat ciclu de productie de la 120 sau 100 ani cat era in trecut la 110 ani la toate unitatile de poductie.

La amenajarea precedenta in cadrul unitatilor de conversiune, ciclul de 100 sau 120 ani era fixat in mod teoretic, termenul care interesa in mai de aproape era durata conversiunii ce era cuprinsa intre 80 si 100

Prin adoptarea noilor subunitati, ciclu de productie s-a determinat in mod analitic, in functie de varsta exploatabilitatii care pe subunitati este tntre 107 si 108 ani.

S-au adus unele imbunatatiri si tratamnentelor prin renuntare la taierile combinate si mentinerea tarilor progresive in ochiuri.

Productia de fructe de padure

In deceniul expirat, de pe cuprinsul ocolului, in afara lemnului s-au mai recoltat o senie de produse provenite de la specii lemnoase sau erbacee, importante, atat pentru economia nationala cat si cea locala. In majoritate, acestea sunt folosite in alimentatie atat in tara cat si la export. Acestea se recolteaza in principal din flora spontana ,anumite produse pot fi recoltate si din culturi specializate in functie de ponderea economica, acestea se impart astfel:

A.Arbusti fructiferi cu pondere economica mare

Maces si corn, nu s-au recoltat in ultimii 5 ani insa sunt conditii de realizat cel putin 5 tone/an si respectiv 3 tone/an.

B. Arbusti fructiferi in pondere economica mijiocie

Paducel, porumbar - nu s-a recoltat. posibil de realizat cate 2 tone/an.

C.Arbusti fructiferi cu pondere econoinica mica

Soc negru, calin - nu s-au recoltat, dar si produse sunt putine.

D.Arbori fructiferi cu pondere economica mijiocie

Cires salbatic, visin - s-au recoltat in medié 8,6 tone/an si se prelimina 10 tone pe an.

Mar paduret - s-a recoltat 10 tone/an si se prelimina ca exista posibilitate sa se recolteze mai mult.

E. Arbori fructiferi cu pondere economica mica

Nu sunt.

F. Plante erbacee de importanta economica mijiocie

CAPITOLUL IV Organele de teren au totusi grija de asigurarea unor conditii de hrana cit mai bune in perioade de timp mai dificile.

Astfel, pentru asigurarea de hrana complementara pe timp de iarna, in cadrul fiecarei unitati de productie s-au rezervat urmatoarele suprafete:

UP III 6,6 ha

UP IV 8,0 ha

U.P V 1,2 ha

Total 15,8 ha

Rezulta ca suprafata rezervata pentru nevoile vanatului reprezinta peste 0 2 % din suprafata tota1a. Aceasta nu este prea mare, insa trebuie aratat ca pentru asigurarea de hrana, vanatul foloseste in cursul anului si alte terenuri, atat din cadrul fondului forestier cat si din afara.

Terenurile rezervate pentru vanat sunt folosite in special pentru producerea de fanuri naturale care li se administreaza iana la hranitori. In cazul unor ierni grele, pe langa fan se mai adauga si alte sortimente de hrana (frunzare seminte etc) care lipsesc din teren

Insa pentru o dezvoltare armonioasa si in conditii optime a efectivelor de vanat, este necesar ca organele de teren sa tina seama de urmatoarele:

Masuri privind ingrijirea, cultura si recoltarea vanatului

In primul rand cantitatile de hrana pe sortimente diferite si de calitate produse pe terenurile rezervate vanatului trebuie sa fie optime. In acest fel toate golurile si poienile stabilite pentru productia de fan trebuie sa fie cat mai curate, fara maracinisuri, tufe sau musuroaie. In fiecare primavara se vor distruge plantele otravitoare si cele nefolositoare. Se vor executa santuri si drumuri pentru eliminarea apei stagnante din precipitatii.

In vederea mobilizarii superficiale a solului este indicat ca primavara sa se treaca cu grapa peste intreaga suprafata. Pe portiunile goale este indicat a se face insanamntari cu iarba sau trifoi aib. Este indicat a se administra ingrasaminte naturale. Pe terenurile cultivate, solul va trebui prelucrat temeinic si obligatoriu se vor administra ingrasaminte naturale.

Pe terenurile destinate a produce hrana care sa fie consumata pe loc, se vor folosi rotaiii cu specii diferite si variate. Din cercetarile facute s-a constatat ca speciile de vanat au nevoie zilnica de urmatoarele cantitati de hrana:

cerb carpatin 10,5 kg

caprior 2,4 kg

mistret 5,0 kg

iepuri 0,8kg

Aceasta hrana este procurata dm mediul natural, iar pe masura ce resursele din teren se reduc trebuie intervenit cu hrana complementara Aceasta trebuie sa fie de foarte buna calitate caci aitfel vanatul refuza sa o consume De aceea se va acorda toata atentia prepararii si conservani fanurilor si frunzarelor

Se ammteste ca specule cele mai indicate pentru frunzare, in ordine sunt soc negru frasin, ulm sorb,artar, salcie capreasca, plop tremurator Nu sunt indicate fagul, mesteacanul si pbopul negru

Distnbuirea hranei se va face Ia hranitori care trebuie sa fie revizuite si reparate in fiecare toamna Ratiile zilnice vor fi in functie de asprimea vremii si a posibibitatii de asigurare din mediu natural in afata de hrana, pentru cervide este nevoie de sare al carei necesar mediu anual este de

cerbcarpatin 7kg caprior 3kg

In pnvinta recoltarii vanatulus se va urmari

-Mentinerea unui echilibru permanent in privnta numarului de exemplare in raport de capacitatea fondurilor

-Mentinerea unui raport adecvat intre sexe si specii

CAPITOLUL IV

4.1 Valorificarea superioara a altor produse ale fondului forestier in afara lemnului

4.2 Protectia fondului forestier

4.3 Instalatii de transport si constructii forestiere

4.4 Analiza eficacitatii modului de gospodarire a padurilor

4.1. Valorificarea superioara a altor produse ale fondului forestier

Ocolul silvic Botosani este deficitar in ce priveste produsele lemnoase, atlt cantitativ cat si calitativ ca acesta sa devina totusi eficienta, este necesar ca organele de conducere sa analizeze si sa puna in toate resursele pe care le poate furniza padurea.

In cele ce urmeaza se prezinta o serie de produse ce ar putea fi valonficate, atat la intern cat si la export. Atat sortimentele cat si cantitatile medii preliminate sunt minime. Natura produselor este foarte diferita,pentru o sistematizare acestea s-au grupat astfel:

Produse lemnoase

Rächita

Pe raza ocolului silvic Botosani exista rachitarii artiflciale in fiecare UP. Suprafata totala este de 35,4 ha din care se cultiva in mod efectiv circa 2,5 ha. in general rachitariile sunt pe suprafete reduse si aflate in toate U.Pcu exceptia UP IV unde se gaseste cel mai mare trup ce are peste 25 ha (trupul Buda Vale Aici se gaseste un atelier de impletituri, precum si instalatii de irigare.

Productia actuala ce se obtine, este cuprinsa intre 5-7 tone/ha.

Se apreciaza ca prin masurile de ingrijire si completare, precum si prin folosirea judicioasa a irigatiilor se va putea obtine o productie de cel putin 8 tone/ha.

Evidenta rachitariilor si productiile medii

.Produse nelemnoase

Productia cinegeticä

Teritoriul ocolului Botosani este cuprins in 9 fonduri de vanatoare, F.V I Mihai Erninescu, F.V.7 Cristesti FV 8 Leorda FV 9 Nicseni FV lO Unteni FV 11 Stauceni,FV l2 Baluseni, FV 13 Copalau, F.V. 14 Prajeni, din care F.V. 7 si F.V. 14 sunt gospodarite in regie proprie (G.V.S) si restul arendate A.J.V.P.S. Botosani.

Conditiile de dezvoltare a vanatului principal constituit din mistret, cervide (caprior) si iepuri, sunt destul de favorabile. Cu toate acestea, efectivele existente sunt sub situatia normala. In plus, nici din exemplare1e variate In ultimul deceniu nu s-au obatinut trofee prea valoroase.

Factorii care contribuie la franarea dezvoltarii vanatului folositor sunt in ordinea importantei: Braconajul, activitatea din agricultura si daunatorii. Numarul mai redus de exemplare evita producerea de pagube in padure. Uneori capriorii mai produc oarecari zdreliri la exemplarele de rasinoase, probabil motivul fiind noutatea culturilor.

Organele de teren au totusi grija de asigurarea unor conditii de hrana cit mai bune in perioade de timp mai dificile.

Astfel, pentru asigurarea de hrana complementara pe timp de iarna, in cadrul fiecarei unitati de productie s-au rezervat urmatoarele suprafete:

UP III 6,6 ha

UP IV 8,0 ha

U.P V 1,2 ha

Total 15,8 ha

Rezulta ca suprafata rezervata pentru nevoile vanatului reprezinta peste 0 2 % din suprafata tota1a. Aceasta nu este prea mare, insa trebuie aratat ca pentru asigurarea de hrana, vanatul foloseste in cursul anului si alte terenuri, atat din cadrul fondului forestier cat si din afara.

Terenurile rezervate pentru vanat sunt folosite in special pentru producerea de fanuri naturale care li se administreaza iana la hranitori. In cazul unor ierni grele, pe langa fan se mai adauga si alte sortimente de hrana (frunzare seminte etc) care lipsesc din teren

Insa pentru o dezvoltare armonioasa si in conditii optime a efectivelor de vanat, este necesar ca organele de teren sa tina seama de urmatoarele:

Productia de ciuperci comestibile

A.Ciuperci cu mare pondere Ia export si consum intern

Ghebe (Armillaria mellea) s-a realizat circa 1,2 tone/an, preliminat 5 tone/an.

Hribi (Boletus edulis) posibil de realizat anual in medie circa 100 kg.

Galbiori (Cantharelbus cibarius).

Vinetele (Russula vesca).

Sunt cantitati reduse si nu se revad recolte nici In viitor.

B. Ciuperci avand o pondere mai redusa

Se intilnesc in cantitati reduse si se valoriflca doar de localnici: ciuperci de gunoi (Agaricus Campestis), creasta cocosului (Clavarius botrytis), iutani (Lactarius piperatus), ruscovi (Lactarius delicio palaria sarpelui (Macrolepiota procera), sbarciog (Marchele conica), panisoara (Russula alutacea).

Resurse melifere

Desi. situat in zona colinara unde in mod natural se dezvolta multe specii forestiere, ocolul silvic Botosani este sarac in resurse melifere cu toate ca speciile producatoare de nectar (TIE SC CI, JU PAM BR, etc) ocupa 18% din suprafata arboretelor. Acest lucru se datoreaza faptului ca predominant, speciile mentionate se gasesc in arborete tinere, cu o consistenta ridicata si foarte dispersate, drept care acestea au floare putina care necesita deplasari mari pentru recoltare.

Desigur ca in afara de speciile melifere mentionate, pe raza ocolului se mai gasesc arbusti si ierburi de importanta melifera insa si acestea sunt raspandite la distante mari si nu sunt eficiente pentru o gospodarire intensiva,

In trecut ocolul a avut infiintata o prisaca, bine gospodarita, pana la urma nu a dat rezultate satisfacatoare, in special din cauza lungilor deplasari in pastoral.

Materii prime pentru rasini, lacuri, uleiuri si coloranti

Materie prima pentru industria colorantiIor

Pnincipala matenie prima pentru industria colornantilor existenta este coaja de cvercinee pana in prezent, aceasta nu a fost valorificata insa se apreciaza a se putea realiza circa 20-50 tone/an.

Materii prime pentru industria ulteiurilor vegetale

Se pot folosi pentru producerea de uleiuri vegetale: jirul, ghinda, semintele de carpern, salcam, tei, aceriinee, samburoase; mugurii de plop si mesteacan. Pana in prezent ocolul nu a valorificat asemenea produse si nici pentru viitor nu sunt perspective.

Fragi -nu s-au recoltat dar si posibilitattle sunt reduse

Materii prime pentru industria de coloranti

Pana in prezent ocolul nu a avut asemenea comenzi. De altfel si resursele pentru asemenea produse sunt reduse. Acestea sunt constituite din: plante de urzica, flori de sofranel, fructe de porumbar si coaja de stejar; cantitati1e sunt reduse.

Seminte forestiere

In afara semiritelor necesare pentru lucrari in pepiniere si impaduriri, o mare cautare o au acestea pentru diferite alte folosinte, atat pentru intern cat si la export.

In ce priveste semintele pentru nevoi de cultura si regenerare, acestea se vor recolta numai din rezervatii special constituite

Pentru alte uti1izari se admit semmte recoltate din arboretele obisnuite in cazul ocolului silvic Botosani , in acest sens se au in vedere urmatoarele specii: gorun, stejar, plop, salcam, tei, frasin, arin negru, carpen aceinme pana in prezent ocolul a livrat cantitati reduse (100 kg/anual), insa pe viitor cantitatea s-ar putea majora la 1.000 kg/an.

F u r aj e

Sunt considerate furaje urmatoarele produse: jirul, ghinda, semintele de salcam, carpen, s.a.  -fanul natural recoltat din poieni, goluri, plantatii si arborete tinere;

-culturi de lucema, trifoi sau diverse paioase ce se cultiva in fondul forestier.

In general, ocolul nu a recurs la recoltarea de seminte si fan din plantatii sau arborete tinere. Toata productia de furaje s-a realizat de pe suprafetele special destinate acestui scop. Productia media obtinuta a fost de circa 16,5 tone anual. Pe viitor aceasta ar putea fi majorata la 20 tone/an in urma adoptarii unor masuri de imbunatatire a pajistilor

Alte produse agricole

Cu toate ca exista conditii pentru realizarea unor culturi agricole intermediare in anumite plantatii sau chiar de utilizare in acest scop a unor terenuri de administrate, ocolul nu a practicat decat sporadic acest lucru si aceasta cu rezultate foarte slabe. Situatia se datoreste atat daunelor provocate de vanat cat si conditiilor pedoclistationale mai dificile ca in afara padurii.

In deceniul expirat, ocolul a avut plan de realizare a unor culturi de viermi de matase si a cresterii unui anumit numar de taurasi, care sa fie valonficate la stat. Ulterior s-a renuntat la aceasta practica..

Plante medicinale si aromate

Dintre plantele medicinale, pe cuprinsul ocolului se gasesc: Flori tei, salcam, paducel, pommbar, soc, musetel, lácrimioare, albastrele, potbal, urzica moarta, sulfina, coada soricelului, ciubotica cucului, lumanarica, toporati.

Frunze:mesteacan, alun, paducel, frasin, mur, salcie, soc, vasc, nalba mare, brusture, matraguria, lacrimioare, potbal, fragi, nalba de padure, patlagina, plamanarica, papadie, urzica, toporasi.

Partea aeriana a plantei: pelin, omag, ruscuta de primavara, cretisoara, vinarita, traista ciobanului, musetel, rostopasca, cicoare, sunatoare, urzica moarta, talpa gastei, pedicuta, unguras, sulflna, izma broastei, busuiocul cerbilor, coada soncelului, ghiocel, sovarf, cimbrisor, tataneasa, urzica mare, baschiu, trei frati patati.

Radacini: omag, nalba mare, brusture, matraguna, cicoare, feriga, spanz, feriguta, sapuneanta, urzica, odolean, strigoaie.

Fructe:macese, paducel, porumbar, soc.

Coaja:stejar, plop negru, salcie, calm.

Muguri:plop negru, mesteacan.

Alte parti: cozi de visine si de cirese.

In cadrul ocolului nu s-au infiintat culturi speciale de plante medicinale.

S-au recoltat in mediu anual 7,7 tone. Pe viitor in functie de cerinte, cantitatile pot fi cel putin dublate

4.2.PROTECTIA FONDULUI FORESTIER

Protectia Impotriva doboraturilor si a rupturilor de vant si zapada

Aceste fenomene sunt reduse si nu constitie o problema deosebita. Doboraturi se inregistreazä in arboretele mature, de regula provenite din lastari, cu cioate foarte slabe, mai frecvent la tei. Rupturi de zapada se inregistreaza mai mult in salcametele tinere si dese provenite din lastari.

Prevenirea acestora se poate face numai prin taieri de ingrijire executate la timp si in mod corespunzator. Prin rarituri se vor extrage in primul rand exemplarele subrezite, iar in arboretele tinere si in special in lastarisuri, curatirile trebuie sa fie facute timpuriu si cu destula fermitate spre a determina exemplarele sa-si creeze structura de rezistenta idividuala

Protectia impotriva incendiilor

Pana in prezent nu s-au semnalat incendii in padure in general, arboretele fiind constituite din foioase amestecate sunt mai rezistente la asemenea calamitate

Cu toate acestea spre a preveni once surpnza, este bine ca organele de teren sa tina seama de urmatoarele aspecte:

Se vor stabili si amenaja locuri speciale de fumat cu banci si gropi cu nisip sau pamant afanat, ce se intretine in permanenta.

Se vor instala panouri cu afise sugestive, atat in locurile de odihna si fumat cat si la punctele de trecere sau intersectii frecventate de populatie

Se va limita si dirija accesul in padure, mai ales in ce priveste asezarea locurilor de popas al turistilor

Se va intalni paza pe timpul campaniilor de impadurire sau cu afluenta mare de vizitatori (turisti)

Se vor asigura pichete de incendiu cu minim de matenale necesare la o prima interventie atat la cantoane cat si in alte locuri posibile din vecinatatea padurii.

Protectia impotriva po!uarii industriale

Cu toate ca o suprafata mare de padure se afla in apropierea orasului Botosani, acestea nu sufera de poluare industriala, in zona neexistand surse prea poluante.

. Protectia impotriva daunatorilor provocate de vanat

Pana in prezent nu s-au inregistrat pagube importante provocate de vanat. Pe parcurs daca efectivele de cervide vor spori, depasind anumite limite, este posibil sa apara si in padure asemenea daune. Cele mai expuse culturi sunt tinerele plantatii de rasinoase. Protectia lor se va face folosind fie repelente, fie pungi de plastic aplicate pe fiecare exemplar.

In acelasi timp se vor lua masuri de asigurarea vanatului cu hrana, frunzare si sare.

Masuri de gospodarire a arboretelor cu uscare anormala

In deceniul expirat a continuat procesul de uscare anormala, mai mult a cvercineelor si mai putin al specii.

Fenomenul se datoreaza secetelor prelungite asociate cu atacuri a diferitilor daunatori si desigur provenente din lastari. Peritru limitarea fenomenului se vor adopta urmatoarele masuri:

-combaterea in timp optim al atacurilor provocate de ciuperci si insecte, prin metodele cele mai avansate, integrate (biologice, chimice sau asociate);

-interzicerea totala a pasunatului in arboretele mai sensibile;

-mentinerea si promovarea unei paturi arbustive, tot mai bogate, pe masura ce arboretele inainteaza in varsta;

-mentinerea in permanenta a unei stari sanitare optime prin extragerea in timpul cel mai scurt a tuturor exemplarelor uscate sau pe cale de uscare.

4.3. Instalatii de transport,tehnologii de exploatare si constructii forestiere

Ocolul silvic Botosani este deservit de o retea de drumuii publice de 23,7 km si 31,3 km drumuri auto- forestiere, total 55,0 km.

Insa pentru a asigura o accesibilitate optima a tuturor arboretelor, reteaua actuala nu este suficienta. Pentru a dota intregul fond forestier cu o retea de drumuri la care distanta medie de colectare la centrul de greutate al fiecarui arboret sa nu depaseasca 1,2 km, mai este necesar a se construim inca o retea de 19,0 km.

Neexistlnd studii tehnico-economice sau proiecte de executie, se considera ca toate drumurile necesare sunt orientative, atat ca lungime cat si ca amplasare.

Trecerea la constructii se va face dupa studu tebnico-economice speciale Densitatea actuala a drumunlor publice este de 3,3 mi/ha, a celor forestiere de 3,3 mI/ha, total 7,6 mi/ha In cazul construirii drumurilor considerate necesare, densitatea totala va spori la 10,2 mi/ha.

Constructii forestiere

In raza OS. Botosani exista mai multe constructii forestiere folosite pentru buna desfasurare aprocesului de gospodarire silvica. Acestea sunt folosite astfel:

1 Sediu ocol, 2 resedinte brigada, 20 sedii cantoane silvice, 1 casa de vanatoare si 2 ateliere de

impleturi.

Asa cum se gasesc la ora actuala unele din acestea nu satisface pe deplin conditiile de munca si locuit a personalului de teren. In aceste conditii, se apreciaza ca pentru viitor este necesar a se incepe actiuni de reparatii la 3 cantoane in U.P IV si de refacere a unui canton in U.P V. De asemenea, este necesar a se mai constri 3 cantoane silvice in U.P IV si V. Costul total al acestor lucrari este estimat la 46.000.000 lei.

4.4 Analiza eficacitatii modului de gospodarire al padurilor

Realizarea continuitatii functionale

Una dintre indatoririle de baza a amenajamentului este aceea de a stabili modul de gospodarire a padurii prin care sa se realizeze un echilibru ecologic, dinamic, care sa asigure in aceeasi masuii protectia mediului inconjurator si o productie de materie prima, in cantitate si de calitate maxima, in conditiile stationale existente.

Un obiectiv de baza, in acest context, il constitue cunoasterea aprofundata a rolului functional multiplu al padurii.

Pentru aceasta, amenajamentul a repartizat arboretele pe cele doua grupe functionale.

Arboretele cu rol functional principal de protectie (grupa 1) au fost repartizate, la randul lor, pe mai multe categorii dupa rolurile pe care trebuie sa le indeplineasca si obiectivele pe care le au de protejat.

Aceasta impartire s-a facut prima data in 1954 ca urmare a aplicarii reglementaribor aparute in acel an (H.C.M 114/54).

La revizuirile urmatoare, care s-au fäcut cu regularitate, situatia initiala s-a imbunatatit continuu punandu-se de acord cu toate noutatile in materie, aparute intre timp, corespunzator rolului functional de protectie, unele categorii sunt exceptate de la organizarea productiei.

La aceste arborete au fost prescrise deocamdata lucrari speciale de conservare sau taieri de igiena . In acest fel se asigura, in mod optim rolul functional al padurilor pe timp nelimitat.

Dinamica dezvoltarii fondului forestier

Pentru a putea urmari modul de evolutie a fondului pe o durata de timp mai indelungat, a fost intocmita dinamica dezvoltarii acestuia, incepand cu amenaj area facuta in anul 1974.

Aceasta dinamica, asa dupa cum este intocniita, are doua parti distincte, una pentru perioada expirata si alta in ce priveste viitorul, fiecare parte cuprinzand mai multe date de referinta asa dupa cum au fost sau cum vor trebui executate revizuite

Analizand aceste situatii, se constata urmatoarele:

Ocolul silvic Botosani pana a fi ajuns la forma actuala, a suferit mai multe modificari ocazionate de infiintarea ocoalelor vecine Mihai Eminescu si Flamanzi. Din aceasta cauza, intocntirea unor situatii sintetice si la alte nivele decat cele prezentate, este foarte dificil de realizat.

Analizand in mod comparativ situatia actuala cu cele precedente se constata urmatoarele:

La amenajarea actuala reglementarea procesului de gospodarire se face printr-un numar minim de subunitati (3), spre deosebire de situatiile anterioare, unde erau constituite 6.

Se considera aceasta ca un fapt pozitiv intrucat facilteaza atat modul de gospodanre pe teren cat si evidentierea lor la birou.

Cu privire la evolutia structurii arboretebor, se inregistreaza o crestere continua, de la etapa la etapa a cvercineelor si aceasta in detrimentul carpenului care scade cu aceleasi procente.

Prin lucrarile de impaduriri s-au mai introdus si unele specii (pin, molid, salclm), care chiar daca nu tinut in areal, contribuie totusi la valorificarea mai buna a unor statiuni mai dificile.

Situatia prezinta imbunatatiri si la clasele de productie media pe specia

Varsta medie pe ocol a urmat aceeasi cale crescanda, situatia fiind specifica acestor paduri de crang provenite la codru prin imbatranire.

Consistenta medie, destul de buna s-a mentinut aproximativ la aceeasi valoare, pe toata durata

Fondul lemnos total a inregistrat cresteri normale, odata cu inaintarea in varsta

Cresterea curenta dupa ce in deceniul 70-80 a inregistrat un salt insemnat (de la 5,4 la 6,5 m3 ha), deceniile urmatoare s-a mentinut la o valoare neschimbati

Posibilitatea de produse principale a fost intr-o continua scadere, asa dupa cum s-a aratat din cauza reducerii arboretelor de refacut si lipsei a1tor arborete exploatabile. In schimb, - posibilitatea de produse secundare a fost in crestere continua pana la amenajarea din 1984 (inclusiv).

Odata cu amenajarea actuala se inregistreaza mai multe modificari insemnate. In primul rand de data aceasta scade numarul de subunitati, pnn disparitia celor provizorii (refaceri, culturi speciale, crang) sau comasand cele cu anumite trasaturi comune (A - codru si C - conversiune directa).

Posibilitatea produselor principale la nivelul anului 1995, este de 2035 m3 si reprezinta o scadere de circa 80% fata de cea precedenta ce era de 10.626 m3 ,si posibilitatea produselor secundare scade cu 37% fata de cea precedenta.

In ceea ce priveste produsele principale, acestea s-au redus in final, din lipsa de arborete exploatabile. in privinta produselor secundare, stabilirea cantitatilor de extras la amenajarea precedenta a fost supraapreciata, drept dovada sunt cantitatile medii realizate, care sunt foarte apropiate de cele actuale. De altfel s-a si specificat ca din cauza aparitiei unor fenomene de uscare prematura, mai mult decat normale, taierile de ingrijire au inceput sa fie aplicate cu a mai mare prudenta.

Lucrarile de impadurire au urmat linia taierilor caci in marea majoritate s-au executat impaduriri dupa taieri derefacere. Odata cu sistarea acestora se var reduce si mai mult aceste lucrari.

In ceea ce priveste situatiile care se prelimina pentru viitor se consemneaza urmatoarele:

Structura pe specii se va imbunatati continuu mai cu seama datorita lucrarilor de ingrijire ce se vor aplica. In acelasi timp se va imbunatati si repartizarea speciilor pe clase de productie. Vor creste de asemenea varsta si consistenta medie ca urmare a reducerii la minimum a taierilor.

In acest fel doar posibilitatea de produse secundare va mai spori odata cu inaintarea in varsta si sponrea volumului arboretelor ce se vor parcurge cu asemenea lucrari.

Situatia de perspectiva reprezinta starea optima din toate punctele de vedere. impartirea pe subunitati si suprafetele ocupate de acestea se considera ca var ramane nemodificate. Proportia speciilor va atinge valori optime In raport cu statiunile existente,Acest lucru se va reflecta si in distributia claselor de productii medii pe specii ce vor atinge de asemenea valori optime.

Varsta medie se va mentine in jurul jumŕtatii ciclurilor de productie adoptate.

Consistenta medie se va mentine la valoarea de 0,9 consistenta medie.

Fondul lemnos nu va realiza o valoare prea mare, insa va contine categorii echilibrate de diametre, respectiv de dimensiuni.

Posibilitatea produselor principale si secundare, in fmal va trebui sá atinga impreuna valoarea cresterii curente, iar indicele de recoltare al posibilitatii de produse principale trebuie sa fie egal cu cel al cresterii indicatoare.

Suprafata decenala de impadurit va reprezenta cota de 20% din suprafata ce se va regenera natural in acel interval

Densitatea instalatiilor de transport va trebui sa atinga valoarea minima in care toate arboretele sa fie accesibile la distanta de scos-apropiat de 1-2 km.

CAPITOLUL V

5.1 I ndicator de valorificare dupa starea arboretelor

5.2 Prognoza valorificarii de produse principale

5.3 Valorificarea totala de produse principale S.U.P.A.

5.4 Lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor

5.5 Tehnologii de exploatare a lemnului

5.1 Indicator de valorificare dupa starea arboretelor

La calcularea acestui indicator s-au avut in vedere arboretele incadrate in urgenta 1 de regenerare:

U.P. P3-m³/an

Ш 408

IV _

V _

Adoptarea valorificarii S. U.P.-codru regulat

In graficul de mai jos este prezentata centralizat valoarea indicatorului de valorificare pe unitati de gospodarire

Indicarorii de valorificare calculate conform procedeelor de mai sus prezentate , au fost luati in consideratie la adoptarea marimii cantitatii de valorificat

La adoptarea valorificarii (avand in vadere abaterea structurii reale a fondului de la starea normala) s-a tinut cont de asigurarea continuitatii productiei lemnoase in concordanta cu exigentele silviculturale referitoare la regenerarea , imbunatatirea functiilor de productie si reconstructia ecologica a arboretelor . Conform obiectivelor mentionate mai sus ,la Conferinta a ІІ-a de amenajare s-a hotarat sa se adopte valorificarea a 4112m³/ an . Mentionam ca la U.P. Ш Cristesti s-a adoptat o valorificare mai mare decat indicatorul obtinut prin intermediul cresterii indicatoare, din nevoia de refacere a unor arborete .

Recoltarea valorificarii de produse principale (S.U.P.A)

La alegerea arboretelor din care urmeaza a se recolta valorificarea de produse principale s-a tinut seama de urgentele de regenerare si de conditiile reale de exploatare si regenerare . S-au stabilit apoi arboretele care urmeaza a fi parcurse cu taieri in primii zece ani .Aceste arborete au fost inchise in planurile decenale de recoltare (din cadrul fiecarei U.P.)cu datele de caracterizare si cu lucrarile prevazute pentru regenerarealor . Ritmul recoltarii si regenerarii pot diferi de la arboret la arboret si este determinat de prevederile referitoare la volumele de extras in primul deceniu. Aceste volume s-au stabilit in raport cu necesitatile interne ale arboretelor (conditii de regenerare , temperamental speciilor) , precum si cu tipul de structura urmarit ,tratamentul de aplicat etc. Recoltarea produselor principale se va face prin aplicarea urmatoarelor tratamente (pe unitati de productie ) cu suprafata si volumele de recoltat.

TABEL 61131PG161

5.2 Prognoza valorificarii de produse principale- S.U.P.A.

Prognoza valorificarii de produse principale pentru urmatoarele trei decenii si in perspectiva s-a stabilit pri intermediul cresterii indicatoare cu formule caracteristice . Centralizat pe ocol se prezinta astfel :

Conform datelor prezentate , se constata o crestere progresiva o valorificarii de produse principale , tinzand spre normalizare (cand valorificarea va fie egala cu cresterea indicatoare ).

Reglementarea procesului de productie la codru cvasigradinarit(S.U.P.J.) Acest tip de subunitate a fost construita in U.P.V.Ipotesti , pentru o serie de arborete menite sa asigure conditii optime de recreere si agreement locuitorilor orasului Botosani , fiind situate totodata si in preajma 'Memorialului Mihai Eminescu'

Stabilirea valorificarii de produse principale

Pentru acest mod de organizare a productiei , posibilitatea de produse principale se obtine prin procedeul suprafetei periodice revicabile , confruntandu-se cu valoarea cresterii indicatoare .A fost adoptat un ciclu de productie de 110 ani , iar suprafata periodica in rand se va intinde pe 40 de ani . Cresterea indicatoare pentru aceasta subunitate este redata in graficul care urmeaza

Ca si la subunitatea de codru regulat, subunitate de codru gradinarit prezinta in ceea ce priveste structura pe clase de varsta un excedent pronuntat in zona mijlocie a distributiei si deficit spreextremitatii.Cauza acestei situatii este aceeasi , respectiv taierile de substituire si refacere efectuata pe scara larga intre anii 1950-1970 .In mod similar avem de aface cu un deficit de arborete exploatabile.Au fost constituite trei suprafete periodice dintre care primele doua cu lungimea perioadei de 40 de ani si ultima de 30 de ani , dupa cum urmeaza

a) Indicatorul de valorificare prin procedeul deductiv a fost stabilit prin relatia : m m"

∑Vi ∑Vs

i=1 m' s=1 Pd=---------+∑ Vi+---------,unde n j=1 nj 10 Vi-reprezinta volumul arboretelor exploatabile cu consistenta plina (0,8-0,1) majorat cu cresterea pe urmatorii 5 ani ;i=1,.,m; Vj-volumul arboretelor exploatabile ,parcurse cu taieri si al celor de refacut , majorat cu cresterea lor pe 5 ani ;j=1,..,m'; Vs-volumul arboretelor de extras in cursul deceniului prin interventii prevazute in arboretele inca neexploatabile , incadrate in prima suprafata periodica;s=1,.,m"

-n-numarul de ani coresponzator perioadei de regenerare adoptate -nj=numarul de ani considerat ca optim pentru realizat structurii urmarite ,cu restrictia 10≤nj≤n.Facand cuvenitele calcule ,indicatorul rezultat este de 391m³/an. b)Prin insumarea volumelor de extras pe cale inductiva , rezulta acelasi indicator -391m³/an intrucat toate arboretele exploatabile in deceniu au o perioada medie de regenerare de 10 ani

5.3 Valorificarea totala de produse principale (S.U.P.J.) TABEL6131

Cresterea valorificarii de produse principale fata de amenajarea precedenta atat la nivel de subunitate cat sip e ansamblu ocolului se explica prin reducerea de masa lemnoasa exploatabila. Prognoza valorificarii totale (pe ocol) a produselor principale TABEL6141 Masuri de gospodarire a arboretelor cu functii speciale de protectie Masuri de gospodarire a arboretelor incluse in tipul 1 de categorii functionale In cuprinsul acestui ocol nu exista arborete incadrate in tipul 1 de categorii functionale. Masuri de gospodarire a arboretelor incluse in tipul 2 de categorii functionale In tipul 2 de categorii functionale au fost incadrate arboretele ce alcatuiesc subunitatile de tip "M" -paduri supuse regimului de conservare deosebita , intalnite in toate cele trei unitati de productie . La amenajarea acestor paduri s-a luat in consideratie functia prioritara .Masurile de gospodarire preconizate s-au stabilit in mod diferentiat de la arboret la arboret , luandu-se in consideratie si necesitatea exercitarii celorlalte functii atribuite cocomitent.In arboretele cu varste mature , respectiv peste cele corespunzatoare exploatabilitatii de protectie (conventional ), au fost propuse lucrari speciale de conservare in scopul reabilitarii structurii astfel incat arboretul sa-si poata indeplini functiile atribuite.

In deceniul care urmeaza se va extrage prin taieri de conservare un volum de 2094m³ numai din arboretele din U.P.IV,respectiv din unele plantatii forestiere executate pe terenuri degradate . Acest volum include si taierile de igiena. Pe langa taierile de conservare s-au prevazut si alte lucrari menite sa asigure permanenta padurii si imbunatatirea continua a exercitarii de catre acestea a functiilor de protectie atribuite . Astfel , ansamblul lucrarilor de conservare va cuprinde urmatoarele interventii: -executarea taierilor de igiena ,constatand in principal din extragerea arborilor uscati sau in curs de uscare , bolnavi,atacati etc In eventualitatea ca pri aceasta se creeaza goluri , se vor lua masuri de ajutorare a regenerarii naturale sau de impaduriri artificiale. -promovarea nucleelor existente de regenerare naturala ,din speciile valoroase ,prin efectuarea de extractii de intensitate redusa , strict necesare mentinerii sau dezvoltarii in continuare a semintisurilor respective. Aceste extractii vor viza in primul rand arborii cu defecte grave ,exemplare ajunse la limita longevitatii sau exemplare din specii de valoare redusa -ingrijirea semintiselor si tineretului natural valoros prin lucrari adecvate (descoperisuri ,receptari,degajari,) -impadurirea golurilor existente in arboretele exploatabile , in ochiurile create (unde nu exista posibilitatea regenerarii naturale ),speciile care se vor introduce vor fi cele prevazute in compozitia tel optima . Prin taieri de conservare se preconizeaza a se recolta in urmatorul deceniu urmatoarele cantitati pe unitatii de productie si la nivel de ocol : TABEL 6221

5.4 Lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor

Planul lucrarilor de ingrijire este intocmit pentru urmatoarea perioada de zece ani , la nivel de arboret , pentru fiecare unitate de productie in parte . Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor s-au stabilit pentru toate arboretele care la data descrierii parcelare indeplineau conditiile de consistenta ,varsta ,stadiu de dezvoltare etc.precum si cele care vor realiza aceste conditii in cursul deceniului ,urmanand a se executa tanandu -se seama de

-variabilitatea stadiului de dezvoltare la un loc la altul,astfel incit in cadrul aceleiasi subparcela se pot executa concomitent spre exemplu pe anumite portiuni rarituri,iar pe altele curatiri sau chiar degajari.;

-promovarea exemplarelor din samanta;

- acolo unde exista subetaj sau subarboret,acestea vor fi mentinute;

- ca planificare degajarile si curatirile se vor executa cu prioritate indiferent de eficienta economica de moment,de executarea lor depinzand stabilirea si evolutia ulterioara a arboretelor

-modul de executare a lucrarilor de ingrijire va fi diferit in raport cu structura si functia arboretelo si dupa cum acestea au fost parcurse la timp cu asemenea lucrari

-prin tehnologia de recoltarea si colectarea lemnului se va urmari reducerea prejudiciilor aduse arborilor pe picior

Reducerea numarului de arbori din cuprinsul unui arboret ,se va realiza selectiv ,prin punerea in conditii cat mai avantajoase a celor mai valorosi arbori,extragindu-se exemplarele necorespuzatoare ,rau conformate.

Neomogenitatea arboretelor sub raportul varstei densitatii sau compozitiei ,precum si considerentele de ordin fito -sanitar si sivicultural impun ca extactiile sa se efecueze atat din plafonul superior cat si cel inferior .

Efectuarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelo este urmatoarea

-realizarea compozitiei optime a arboretelor prin extragerea exemplarelor din specii mai putin valoroase

-pastrarea si ameliorarea starii de sanatate a arboretelo

- cersterea gradului de stabilitate si rezistenta a arboretelo la actiunea a factorilo interni si externi de destabilizatiri

-cresterea productivitatii arboretelor si a padurii in ansamblul sau, precum si imbunatatirea calitatii lemnului produs

-intensificarea efectelor de protectie si cresterea calitatii factorilor de mediu

-marirea capacitatii de fructificatie a arboretelo si ameliorarea conditiilor de aregenerare

-recoltarea masei lemnoase in vederea valorificarii

In legatura cu aplicarea lucrarilor de ingrijire prevazute prin amenajamente este necesar sa se respecte regilile generale de executie a acestora,stipularea in literatura de specialitate si normele tehnice in vogoare cu urmatoarele precizari suplimentare

-suprafata de parcurs cu lucrari de inrijire a arboretelo este obligatorie,iar volumele de extras corespunzatoare acestora, au caracter orientativ

-organul de executie va analiza anual situatia concreta a fiecarui arboret stabilind suprafata de parcurs si volumul de extras anual

-taierea de igiena se va face esalonat si periodic pentru toate padurile dupa necesitatile impuse de starea arboretelor,indiferent daca au fost sau nu parcurse in anul anterior cu lucrari de ingrijire sau taieri de regenerare

-ocolul silvic va executa lucrari de ingrijire in conformitate cu instructiunile in vigoare,indiferent daca volumul de extras indicat prin planurile de amenajament se realizeaza sau nu

In viitorul mai indepartat cand probabil criteriile si posibilitatile economice se vor modifica substantial ,fondul forestier va deveni in totalitate acesibil prin construirea drumurilor stabilite ca necesare

5.5 Tehnologii de exploatare a lemnului

Buna organizare a fondului forestier impune ca toate lucrarile ce se vor executa in viitor in cadrul padurii sa fie cuprinse intr-un plan larg si corespunzator din punct de vedere ecologic.

In acest sens,un deosebit interes il prezinta modul si timpul in care se va recolta masa lemnoasa.

In primul rand pentru toate lucrarile ce se vor executa,vor fi intocmite in prealabil acte de punere in valoare ,dups care se vor obtine toate avizele si aprobarile legale.Autorizatiile ce se vor elibera de organele de expoatare, vor trebui sa cuprinda atat modalitatile de expoatare ,cat si termenele in care se vor executa aceste lucrari.

Tehnologia de exploatare este ceea a parsilor de arbore care permite sectionarea materialului la cioata si elimina pericolul deprecierii semintisului sau al degradarii solului.Coroana arborilor fractionata in bucati se colecteaza separat sub forma de lemn marunt..Pentru evitarea degradarii solului, a degradarii regimului hidrologic,calitatii apei ca si a deteriorarii peisajului ,este necear a se elabora si promova ecotehnologii de exploatare a lemnului.

In acest scop se recomanda impunerea unor restrictii ecologice si silviculturale dinte care amintim -semintisul sa nu fie distrus mai mult de 10℅ -numarul arborilor vatamati sa nu depaseasca 5

- mineralzarea solului sa nu se extinda pe mai mult de 2 la suta din suprafata parchetului

- biomasa neutilizabila sa ramana in parchete pentru reciclarea materiei

-caile de acces in arborete sa fie amlasate, construite si amenajate astfel incat sa fie minimizate dereglarile pe versant si deteriorarea regimului hidrologic

-scosul lemnului din parchete sa se realizeze pe cat posibil in pozitia suspendata,cu ajutorul utilajelor dare sa permita si incarcarea in parchet,descarcarea lsa depozit si stivuirea acestuia.

-folosirea de utilaje care sa exercite o presiune cat mai mica asupra solului

-respectarea cailor proiectate pentru scos a propiat amaterie lemnoase

In final mentionam ca actualele tehnologii de ezploatare a lemnului,nu corespund cerintelor ecologice si ale gestionarii a padurilor si prin urmare trebuie facute eforturi pentru limitarea efectelor negative ale acestora

CONCLUZII

Cota de masa lemnosa totala este de 100 mii m³ din care -60 de mii cm ³ pentru agentii economici

-40 de m³ pentru exploatarea in regie (pentru servicii) Pentru agenti economici se organizarea licitatiei deschise conform H.G. 1548/2006 privind aprobarea cotei de valorificare .(volumul maxim) Marin Dracea porofesor si om de stiinta "padurile unei tarii sa poata prospera ,au nevoie inainte de toate de caldura si roua inimii omenesti"si ca "nu -si apara padurile si pamantul decat poporul ce se simte solidar cu propriu sau viitor si care vrea sa traiasca"

Intotdeauna procesul de prelucrare si exploatare al masei lemnoase trebuie urmarite in deaproape de Ocolul Silvic dat fiind faptul ca omul inca nu a invatat sa respecte natura .Padurea fiind uneori singura sursa de venit al multor botosaneni nu stiu ca aceata este o resursa regenerabila foarte geru si deaceea apar legi ca sa combata despaduririle in masa a fondului forestier. Patru padurari din cadrul Directiei Silvice din judetul Botosani vor fi sanctionati cu desfacerea contractului de munca, dupa ce au fost gasiti vinovati de furt de masa lemnoasa si vinzarea acesteia fara acte. Primul dintre cei sanctionati, Ciprian Bucu, era sef de canton la Saveni, in cadrul Ocolului Silvic Darabani cind, potrivit datelor furnizate de Directia Silvica, ar fi furat copaci din padurile particulare din Ungureni.

In contextul gestionǎrii si valorificǎrii acestor bogatii ale cadrului natural din judetul Botosani padurea reprezinta o latura ecologica ce capata o importanta deosebita,fiind asezata alaturi de cea economico productiva a ecosistemului forestier.  

Cel care o gestioneaza este obligat astfel sa primeasca aceasta resursa naturala regenerabila prin ea insasi ca mediu de viata ,si ca sens protectiv cu efecte benefice asupra tuturor factorilor ecologici ,biotici si abiotici ,direct sau indirect implicati.

Astfel poporul roman vede in ecosistem forestier un topos cu multiple valente fizice si spirituale. El este casa, adapost ,loc de refugiu,spatiu de visare si poiezie ,dar al naturii si frate de suflet , este tot ce reprezinta ,binele si frumosul.Insasi denumirea de codru ,prin care romanii inteleg o padure necuprinsa si mare ce are valoare de simbol .

Padurea este insa in realitate un organism perfect , complex si viu al naturii ,un sistem ecologic , in care toate functiile sunt legate intre ele prin fire invizibile ,prin care circula substantele biochimice si energia informationala.

Alaturi de arbori un loc de seama il ocupa in viata padurilor diferite alte organisme , avand infatisare si cerinte vitale diferite.In mod schematic sub aspect trofic aceasta diversitate poate fi divizata in trei grupe principale producatori,consumatori si descompunatori.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

SARBU ,ION ,NICOLAIE STEFAN,Resurse forestiere,Editura Alexandru Ioan Cuza,Iasi,1997

SAIDOMAN ,MIHAI,Monografia orasului Botosani,Editura Primariei Botosani,Institutul de arte plastice,1926 

VJVARI ,ION,Geografia apelor romane,Editura stiintifica,Bucuresti,1972

MURARIU ,ION ,Tinuturile Botosanilor si Dorohoiului,Anuar Herasmus,1986

NADEJDE ,V. C. TITU,Dictionar geografic al judetului Botosani,Editura stiintifica ,Bucuresti,1891 

Rolul factorului geografic in aparitia si dezvoltarea orasului Botosani,Anuar Herasmus,1978

BACAUANU, ION VASILE,Campia Moldovei,Studiu Geomorfologic,Editura academiei ,Republica Socialista Romana,Bucuresti ,1968

MUNTEANU ,MIHAI S. Geografia judetului Botosani,Editura Stiintifica,Bucuresti,1898

ELENA CEAUSESCU SI COLABORATORII,Monografia orasului Botosani,Editura Stiintifica ,Bucuresti,1980

,COJOCARU ,ION,Monografia orasului Botosani,Editura Primariei Botosani,

Teritoriul Est Carpatic in veacul XV-XIV i.n.ed,Junimea Iasi,1978

IORGU IORDAN, Dictionar Explicativ al limbii romane univers enciclopedic,Academia Romana Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan",1998

PARVU ,ION,APOSTOLACHE,ZOE,Dictionar enciclopedic de mediu, Editura stiintifica ,Bucuresti ,1995

GIURESCU CONSTANTIN ,Istoria Padurilor din cele mai vechi timpuri pana astazi ,Editura Ceres,Bucuresti,2004

GHINEA DAN,Enciclopedia Geografica a Romaniei, Editura Enciclopedica ,Bucuresti,1996

IELENICEZ MIHAI,Enciclopedie Turistica a Romaniei,Editura Corint,Bucuresti,2006

DONITA NICOLAIE,Tipuri de Ecosistem din Romania,Bucuresti,1990

IANCU LUCIAN ,Mica Enciclopedie a padurilor,Editura stiintifica,Bucuresti,1992

CIUBOTARU ALEXANDRU ,Exploatarea padurilor,Curs:Universitatea Brasov,1992

GHEORGHE MOHAN ,A.ARDELEANU,M. GEORGESCU,Rezervatii si Monumente ale naturii din Romania ,Editura :Casa de edituri si Comentarii"Scaiul",1993 

CIUBOTARU ALEXANDRU,Exploatarea padurilor cu elemente de industrie a lemnului,Editura Ceres,Bucuresti,1985

DONITA NICOLIE,Ecologie Forestiera,Editura

Ceres,Bucuresti,1977

CUPRINS

CAPITOLUL 1

1Prezentare generala a orasului

1.1. Istoria orasului Botosani

1.1.2. Cadrul fizico-geografic

Elemente de ordin geologic

1.1.3.1 Relieful

1.1.3.2. Clima

1.1.3.3. Hidrografia

1.1.3.4 Vegetatia

1.1.3.5 Fauna

1.1.3.6 Solurile

1 1.2 Asezarea orasului Botosani

1.13. Istoria padurii din cele mai vechi timpuri si pana in prezent

CAPITOLUL 2

2.1. Padurea in contextul transformarilor climatice

2.1.2. Istoria padurilor din cele mai vechii timpuri

2.1.3. Rolul padurii in apararea tarii

2.1.4 Padurea in epoca moderna

2.2.1 Padurii importante mentionate in izvoarele istoriei

2.2.2 Exportul de lemn si produse lemnoase

2.2.3 Rezervatii din judetul Botosani

2.2.4 Ecosistemul Forestier

CAPITOLUL 3

3.1 Situatia teritorial administrativa

3.1.1 Organizarea teritoriala

3.1.2 Gospodarirea din trecut a padurilor

3.1.3 Studiul statiunii si al vegetatiei

3.1.4. Stabilirea functiilor social-economice ale padurii si a bazelor de amenajare

3.1.5. Reglementarea procesului de productie lemnoasa

CAPITOLUL 4

4.1 Valorificarea superioara a altor produse ale fondului forestier in afara lemnului

4.2 Protectia fondului forestier

4.3 Instalatii de transport si constructii forestiere

4.4 Analiza eficacitatii modului de gospodarire a padurilor

CAPITOLUL 5

5.1 I ndicator de valorificare dupa starea arboretelor

5.2 Prognoza valorificarii de produse principale

5.3 Valorificarea totala de produse principale S.U.P.A.

5.4 Lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor

5.5 Tehnologii de exploatare a lemnului