TURISMUL IN DELTA DUNARII

Obs : Pentru intelegerea mai buna a tuturor elementelor Deltei ,elemente ce pot fi explorate de catre persoana turista vom incerca sa privim Delta din mai multe planuri :istoric,geografic,morfo-hidrografic etc iar apoi direct referindu-ne l-a turism vom privi practic l-a ce se poate face in Delta din acest punct de vedere in zilele de astazi..

Etape in realizarea proiectului :

1.Cateva lucruri cu privire l-a turism in epoca moderna.

2.Inceputul si formarea Deltei Dunarii .

3.Asezarea din punct de vedere geografic al Deltei Dunarii

4. Morfo-hidrografia Deltei Dunarii sau mai exact o privire asupra pamanturilor (terenurilor) acesteia.

-Privire asupra grindurilor : Letea,Caraoman,Stipoc,Crasnicol.

Fauna din Delta Dunarii (animalele care pot fi intalnite in Delta)

-Pasari( observand mai in amanunt pelicanii ),pesti si mamifere

6.Vegetatia in Delta Dunarii.

7.Cateva informatii privind clima DelteiDunarii:

- Clima pe scurt.

-Clima mai pe larg.

8.Observarea retelei hidrografice a Deltei Dunarii .

-Dunarea “regele fluviilor din Europa”

Rezervatile naturale din Delta Dunarii(zonele protejate prin lege)

10.Poulatia,asezarile si economia Deltei Dunarii.

11.Cai de acces in Delta Dunarii :

- SNCFR,Auto, Aeriene si Navale .

12.Tulcea numita „Poarta de intrare in Delta Dunarii”

-Scurt istoric , trasee turisticesi adrese utile in Tulcea.

13.Sfaturi utile intr-o excursie turistica in Delta Dunarii.

14.Calatorie in Delta pe traseul - Caraorman

15.Zonele de pescuit de tip sportiv aflate in Delta Dunarii.

16.Pensiuni,restaurante,hoteluri pentru cazarea turistilor calatori prin Delta Dunarii.

a.      Pensiunea Grindul Verde-Caraorman. b. Pensiunea Delia. c.Pensiunea Tamarin. d.Restaurante. e.Hotel Egreta. f.Hoteluri plutitoare.

17.Un exemplu de excursie in Delta Dunarii timp de 7 zile.

18.Cuvinte specifice Deltei Dunarii.

1.Cateva lucruri cu privire l-a turism in epoca moderna.

Epoca in care astazi noi ne aflam , a dat omului din zilele noastre posibilitati multiple de a cunoaste si multe mijloace de formare mai numeroase decat oricand in trecut.

Odata cu aparitia tiparului pasibilitatile omului de informare si de formare au crescut foarte mult si cartea (tiparita) aceasta a devenit principalul mijloc de a afla mai multe despre lume.

Oamenii au descoperit ca lumea este mare si vasta, mai veche si mai variata decat o puteau ei cunoaste prin contactul pe care il luau nemijlocit cu mediul geografic.Prin descoperirile care s-au facut in cinematografie ,in radio,in televiziune ,in carti ,in publicatii,in informatica ,in calculatoare,toate au adus o bogata si diversificata cantitate a informatiei si au adus o cunoastere a lumii din jurul nostru nebanuita alta data.

Dar printre toate aceste descoperiri, ceva s-a vazut ca a luat amploare, mai ales in ultimele 3-4 decenii si acel ceva este turismul.Iata ca oamenii inca de cand sunt mici copii avand varste fragede si pana l-a varsta batranetii umbla si calatoresc , umbla in tara si umbla in alte tari , asa cum n-au mai facut-o niciodata .

Au ajuns multi pe malul marii , altii sa cunoasca muntii , altii sa vada alte meleaguri si se poate spune ca turismul a ajuns astazi unul din mijloacele importante de formare a omului modern , un mijloc important si eficace in formarea omului din ziua de astazi .

Oamenii au mai descoperit faptul ca aceasta calatorie realizata prin turism este un mijloc pe langa alte mijloace care ofera posibilitatea de a a ne cauta si gasi pe noi insine .

Altii au spus ca aceasta calatorie este intotdeaun si un stimul al fanteziei .

2.Inceputul si formarea Deltei Dunarii .

Calatorind astfel prin toata tara si calatorind mai ales printr-o anumita zona a tarii noastre , turistul descopera ceva deosebit .

Turistul descopera Delta Dunarii un loc cu adevarat deosebit .Caltorind prin aceste locuri turistul isi pune intrebari si cu privire la inceputurile , geneza acestor locuri prin care el calatoreste .

Studiile stiintifice cu privire la Delta Dunarii pot sa fie incadrate ca avand un inceput la inceputul secolului VIII .

Multi cercetatori , de exemplu ofiteri francezi 1784 , apoi un arhitect moldovean in 1785 au facut studii cu privire la aceasta , dar o imagine cu privire la aparitia si evolutia Deltei Dunarii il descoperim mai tarziu in lucrarile oamenilor de stiinta

romani cum ar fi :

-M.Ionescu-Dobrogeanu(1904-1923);

-Grigore Antipa (1913-1914);

-I.Petrescu (1948-1957);

-V.Bacalu (1973),

precum si cercetatori straini :

-H.Slanar(1945);

-L.Zenkovici(1956),si altii.

Studiind lucrarile acestora putem spune ca geneza Deltei Dunarii a avut loc in doua

perioade si anume :

O perioada o perioada mai lunga si o peroiada mai scurta.

Prima se spune ca dateaza de acum sase sute de mi de ani cand Baraganul reprezenta un fund de mare iar muntii Dobrogei erau deasupra apelor asa ca o insula mare ,atunci nu era Delta si nu era nici insula Brailei.

Apele marii erau intinse pana l-a apus de Oltenita de astazi iar Dunarea se varsa intr-o mare care era mult diferita ca infatisare de cea actuala.Ce subliniaza cercetatorii este faptul ca aproximativ cu doua sute de mi de ani in urma clima s-a racit si pe continentul Europei au aparut gheturi care se intindeau pe suprafete

foarte mari de pamant. 

.5.

Aceste gheturi au dus l-a o configurare ,o aranjare a uscatului si a oceanului planetar intr-un mod deosebit.

Acum aproximativ o suta cinzeci de mii de ani a urmat o incalzire a vremii , gheturile s-au topit marea a inceput sa creasca iar Dunarea a continuat sa se verse in mare, apele marii contopindu-se cu Dunarea pe undeva in apropiere de actuala Isaccea.Urmeaza apoi , asa cum reiese din studiile efectuate de geologi ca iarasi clima s-a schimbat nivelul apelor a scazut cu aproape 80 de metri fata de nivelul actual al Marii Negre.

Bratul Sfantul Gheorghe isi lungeste din nou cursul .De fapt in aceasta perioada lunga au loc multe : incalziri – raciri, incalziri-raciri ale vremii, cresteri ale apelor care difera in aceasta perioada.Perioada lunga ia sfarsit in prima jumatate a Holocenului adica in ultima perioada a Cuaternarului.

Urmeaza dupa cum se spune o perioada scurta de sapte mi –cinci mi de ani cand Delta Dunarii incepe sa se contureze asa cum ochii nostri o pot vedea in zilele de astazi. In acesti ultimi cinci mi de ani apar bratele :

- Sulina ;

- Chilia , cu deltele lor.

Autorii antici : - Herodot;

- Strabon ;

-Pliniu cel Batran si altii au furnizat anumite date cu privire l-a aspectul geografic al Deltei Dunarii dar unele dintre ele intra in contradictie.

Herodot spunea de existenta unui golf dar si de un numar de guri de varsare,Pliniu cel Batran afirma ca sunt sase ,Strabon sustinea ca sunt sapte, tot asa spunea si poetul Ovidiu.Problema neantelegerii vine din faptul ca ei spuneau despre guri si nu spuneau despre brate. Astazi noi stim ca sunt patru brate in Delta :

-Chilia ;

-Tulcea ;

-Sulina ;

-Sfantu Gheorghe.

Dar ca nici chiar autorii mai moderni nu au putut sa explice geneza Deltei foarte clar de exemplu savantul Grigore Antipa afirma ca delta a fost l-a inceput un golf.Dar pentru ca acest golf sa formeze o delta trebuia ca el sa se inchida,

dar privind acum pe harta Deltei vedem ca aceasta inchidere s-a facut cu ajutorul Grindului Letea continuat spre sud cu cel al Caraormanului si apoi cu cel al Crasnicolului.Problema care se pune este : Cu ce materiale ?

Pentru ca pentru aceasta inchidere era nevoie de multe Aluviuni si nu puteau ajunge Cordoanele Litorale .

Grigore Antipa spunea ca mai intai au existat aceste Cordoane Litorale si apoi a urmat aluvionarea acestui loc,dar aceasta parere a fost combatuta de C.Bratescu care spune contrariul si anume ca , mai intai au ajuns acolo bratele fluviului si acestea au adus aluviunile care au inchis golful.

Am adus cateva informatii in randurile de mai sus despre golful existent aici si despre bratele Dunarii iar in randurile urmatoare vom aminti cate ceva despre Uscatul Predeltaic, adica acele locuri l-a numar putine care au fost inainte de formarea deltei .

Ne referim l-a doua insule care au stat l-a temelia actualelor Grinduri : Letea si

Caraorman. Daca putem sa ne referim l-a recunoasterea din punct de vedere al documentelor cu privire l-a evolutie , ce se poate spune este ca aceste atestari documentare sunt lacunare si incalcite.

Cercetand mai multe harti realizate cu sute de ani in urma cu greu poti avea o imagine cat de cat lamuritoare asupra evolutiei teritoriului Deltei Dunarii.

Ne oprim aici cu scurta incursiune ,in cadrul acestui proiect ,cu privire l-a inceputul si formarea acestui frumos teritoriu dorind sa cunoastem mai multe despre acesta si anume informatii despre modul in care acesta este asezat din punct de vedere geografic.

3.Asezarea din punct de vedere geografic al Deltei Dunarii :

Delta Dunarii se gaseste la intersectia paralelei de 45 grade latitudine estica si a meridianului 29 grade est de Greenvich( ce traverseaza zona deltei l-a est de Pardinia , coborand apoi in apropierea Insulei Popina si a Portitei )

Putem sa spunem faptul ca punctul cel mai nordic al Deltei romanesti este localitatea Chilia Veche ( 45 grade si 25’ latitudine nordica ) si cel de l-a est este orasul Sulina ( 25 grade si 41’ longitudine estica ), fiind si cel mai de est punct al tarii noastre .

Ca si invecinare am putea sa spunem ca Delta Dunarii este delimitata l-a nord de Podisul Bucecului (Republica Moldova ); iar la sud-vest este invecinata de Dealurile Tulcei ,cu inaltimi nu asa de mari [dealurile Bestepe (243 m), Redi (200m),Somovei (225m) si altele mai mici ];

La sud- est este intalnita Marea Neagra , prelungindu-se sub apele ei printr-o platforma submarina.

4. Morfo-hidrografia Deltei Dunarii sau mai exact o privire asupra pamanturilor (terenurilor) acesteia.

Raportat la nivelul Marii Negre , suprafata terenului , pe tot cuprinsul Deltei ( exceptie fac albiile minore ale bratelor Dunarii, cateva balti din zona Matita-Merhei si cateva mici insule pietroase din Razelm sau unele dune de pe grindurile marine Letea si Caraorman ) nu coboara sub 3 m si nu se ridica peste 6,5 m.

Altitudinea medie a pamantului considerat pe intreaga suprafata a Deltei este de 31 cm deasupra nivelului mediu al Marii Negre.

Privind asupra datelor care se afla in tabele , referitor la repartitia terenurilor Deltei se trage concluzia ca cea mai mare parte din teritoriul Deltei se afla sub nivelul marii (51,30 %) sau cu putin peste acest nivel (30 %).Doar aproximativ 19 % din teritoriul Deltei se afla l-a un nivel mai ridicat decat 3 hidrograde.

Din punctul de vedere al inaltimii acestor terenuri fata de etiajul ( nivel mediu al apelor unui fluviu = etiaj) fregventa inundatiilor putem imparti terenurile Deltei (asa cum sunt clasificate in literatura folosita pentru acest proiect) in :

-Grinduri (rar sau de loc inundate )

(Grindul = fasie de teren mai ridicata , formata de-a lungul malurilor

unui rau al tarmurilor marine sau l-a varsarea marilor fluvii in mari

din depuneri aluvionare.)

-Mlastini (permanent sau aproape acoperite de apa)

-Japse (acoperite de apa numai in perioadele cu nivel crescut, iar in

restul timpului cu o vegetatie marunta si variata)

( Japsa= Depresiune de mica adancime din Delta ,acoperita de apa in

timpul revarsarilor in care se dezvolta o vegetatie bogata.)

-Ghioluri( acoperite permanent de apa ,dar libere de vegetatie.)

( Ghiolul este apa statatoare cu fundul malos.)

Grindurile : sunt terenuri situate deasupra curbei de 3 hidrograde, si sunt in Delta grinduri : -Grinduri aluvionare

-Grinduri sedimentare

-Grinduri de origine continentala.

Grindurile constituie una dintre principalele forme de relief ale Deltei. Sunt aluviuni depuse de-a lungul vremii fie de apele fluviului (grinduri fluviale), fie de cele ale marii (grinduri maritime) sau reprezinta fragmente de ses ramase intre ape. Cateva din acestea:

Letea, cel mai reprezentativ grind maritim (20 km lungime, 15 km latime maxima, 17.000 ha, 13 m alt. maxima), triunghi isoscel cu baza catre bratul Sulina.

Sol nisipos in dune unde vietuiesc broaste testoase, soparle galbene si verzi, alaturi de peste 1.800 de specii de insecte (unele rare) si o specie de fluture nocturn (Rhyparioides metelkana) unica pe continent.

Caraoman, grind maritim aflat in sudul bratului Sulina, are tot forma unui triunghi isoscel, cu baza in vecinatateea bratului Sf. Gheorghe (18 km lungime, i km latime maxima, 7.000 ha, cca. 7m alt. maxima). Dune cu vegetatie si fauna specifice.

Stipoc, uscat predeltaic inaltat de aluviuni fluviale aproximativ intre localitatea Pardina si sudul grinului Chilia (30 km lungime, 2,5 km latime maxima, 3.500 ha, 3 m. alt. maxima).

Crasnicol, in sudul comunei Sf. Gheorghe, complex mai mult mlastinos de unde uscatul poate apare si dispare peste noapte (18 km lungime, cca 3.500 ha).

Fauna din Delta Dunarii (animalele care pot fi intalnite in Delta)

-Pasari,pesti si mamifere.

Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Sa observam putin pasarile si dintre ele putin mai mult Pelicanii

Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin). In Delta Dunarii vietuieste 60% din populatia mondiala a cormoranului mic. 80% din avifauna europeana se intalneste in Delta Dunarii.

Zece specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca„ monumente ale

naturii” deoarece sunt pe cale de disparitie.

Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:

-albe pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta

si cantatoare;

-policrome :piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.
Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.

Pelicanii din Delta Dunarii

Pelicanii, aceste pasari arhaice, ramase din era tertiara, si-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibarit s-au redus treptat, ca urmare a patrunderii factorului antropic, astfel incat pelicanii au disparut cu desavarsire din vestul si centrul Europei. Desi pelicanii au mai cuibarit in secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din fata civilzatiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestica a arealului lor de cuibarit. In secolul trecut, mai erau comuni si in Transilvania, iar in prezent, un ultim refugiu al lor a ramas doar partea estica a continentului, indeosebi Delta Dunarii.

In Romania, la sfarsitul secolului trecut si inceputul acestui secol, ambele specii de pelicani - pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) si cel cret (Pelecanus crispus) - erau inca frecventi, nu numai in Delta Dunarii, ci in toata Dobrogea. Vizitatorii Deltei Dunarii din acele vremuri povesteau despre existenta atator cuiburi, incat relatarile lor par incredibile. Dupa calatoria sa din 1869, austriacul E. Hodek noteaza : „Potrivit calculelor mele aproximative intre Cernavoda si Marea Neagra cuibaresc atat de multi pelicani, incat numarul lor depaseste orice imaginatie umana!In aceasta zona traiesc mai multe milioane de pasari!”. In 1874, fratii Sintenis descopereau minunata colonie de pe lacul Cuibeda.

In urmatoarele decenii, numarul pelicanilor a scazut inspaimantator, din cauza pescarilor, care, ingrijorati pentru capturile lor, invinovateau aceste pasari „daunatoare”, dand foc, ani de-a randul, tutror coloniilor intalnite. Din acest masacru, si vanatorii si-au avut partea lor, fiind recompensati, pentru fiecare picior de pelican, cu cate un cartus. Si azi mai traieste unul dintre cei care, in 1926, a luat parte la o asemenea campanie. „…Am dus opt vanatori cu trei barci in colonie, pentru ca ne-au promis bautura…”- povesteste batranul. „Masacrul a tinut sase ore, si prada a constat in aproximativ 260 de picioare de pui pelican.Vanatorii ar fi dorit sa ia mai multe picioare, dar, fiindca se grabeau foarte tare, nici nu mai omorau puii, ci pur si simplu le taiau picioarele, lasandu-i acolo sa moara in chinuri cumplite…”.

Renumitul ornitolog roman Ion I. Catuneanu, seful Centralei Ornitologice Romane, a avut o atitudine pozotiva in privinta protectiei pasarilor ihtiofage. In timpul observatiilor sale din 1950, efectuate cu ocazia unei survolari a Deltei Dunarii cu

avionul, a descoperit doar o singura colonie de pelicani, cu numai circa 250 de pui. In acelasi an, populatia de pelicani din Delta Dunarii a fost estimata la numai 600 de exemplare.

Actualmente, pelicanii sunt strict protejati in toata Europa. In Romania, din 1955, speciile de pelicani au fost declarate monumente ale naturii, iar coloniile sunt, de asemnea, protejate, patrunderea in colonii fiind strict interzisa. Protejarea pelicanilor, datorita sensibilitatii acestor pasari fata de factorii perturbanti, este de neconceput fara protectia stricta a coloniilor de cuibarit. Deranjarea coloniilor duce dupa sine parasirea cuiburilor, iar dintr-o eventuala ponta inlocuitoare vor rezulta pui intarziati, care nu vor fi pregatiti pentru migratia de toamna si vor muri inghetati. Insa aceste pasari se pot observa in alte conditii, cand survoleaza Delta, sau la pescuit pe lacurile mari, pe apele complexului Razim-Sinoe etc.

Pelicanul comun si pelcanul cret Datorita masurilor de protectie, in prezent, pe teritoriul Deltei Dunarii cuibaresc peste 2500 de perechi de pelicani comuni si aproximativ 100 de perechi de pelicani creti. In zilele noastre, aici se gaseste cea mai mare populatie de pelicani comuni din Europa .

Precum s-a vazut, majoritatea pelicanilor din Delta sunt pelicani comuni. Adultii acestei specii au o culoare alb-roz, iar in perioada nuptiala, ambele sexe poseda un ciuf, iar fruntea prezinta o excrescenta vizibila. Remigele - penele lungi ale aripii - sunt negre, ca la berze. Sacul gutural - instrumentul de pescuit de baza al pelicanilor - este galbui, ca si o portiune de penaj de pe pieptul pasarii.

Pelicanul cret, mai putin numeric, dar raspandit pe un areal mai mare in Europa de sud-est, este de talie chiar mai mare decat specia precedenta, ambele specii inscriidu-se printre pasarile cele mai mari, cu o anvergura de peste 2 m. Culoalrea lui este de un alb-murdar spre plumburiu, remigele sunt negre numai spre partea de jos, iar sacul gutural al adultilor, in timpul reproducerii, este de un rosu evident. Puii pelicanului comun sunt acoperiti la inceput de un puf negru, schimbat treptat de pene maronii, care vor fi inlocuite cu penajul alb-roziu abia dupa prima naparlire completa, in locurile de iernare. Puii pelicanului cret sunt plumburii. Mentionam ca, in majoritatea determinatoarelor, coloritul puilor este redat incorect

Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup Ambele specii de pelicani cuibaresc in colonii. Cel comun isi depune ouale pe plauri (insule plutitoare de stuf), iar pelicanul cret isi construieste cuiburi, inalte de 1 m si late de 1,5 m, din vegetatie

acvatica. Datorita excrementelor acide si a calcatului de catre aceste pasari grele, de 10-12 kg, plaurii se descompun in cativa ani, pelicanii fiind nevoiti sa-si

schimbe locul coloniei. De exemplu, dupa informatiile primite de catre cercetatorul Kiss J. Botond, colonia masiva de pelicani comuni din zona protejata Hrecisca-Buhaiova si-a schimbat locul de trei ori in ultimele trei decenii.

Coloniile pelicanilor creti sunt mai mici, de obicei cuibarind impreuna cu alte specii acvatica.Femela depune 1-5 oua lunguiete, de un alb-murdar, pe care ambii parinti le clocesc circa o luna de zile, puii fiind ingrijiti in cadrul coloniei cam doua luni. Cercetatorii se contrazic in privinta numarului oualor si a duratei clocitului, datorita apropierii cuiburilor in cadrul coloniei, care poate provoca usor amestecarea pontelor.

Corpul mare, relativ usor, al pelicanilor nu le permite sa se scufunde dupa hrana lor, ei pescuind numai la adancimea la care ajung cu ciocul si cu gatul intins. Specii gregare pescuiesc in grup, pornind dintr-un sir razletit, care se strange in cerc , si, batand din aripi, aglomereaza pestii. Pelicanii care pescuiesc isi invart capul in semicerc, cu ciocul deschis. Daca un peste ajunge in cioc si le atinge membrana sensibila din interiorul sacului gutural, ciocul se inchide din reflex. Cei 20-22 l apa cuprinsi in sac sunt indepartati prin scuturarea capului, iar pestele ia drunul lungului esofag, spre stomac. Puii, de asemenea, sunt hraniti cu pesti, la inceput semidigerati, apoi intregi, pe care ii infuleca din punga parintilor.

Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. Despre cantitatea de hrana zilnica necesara pelicanilor, circula multe informatii eronate, ignorantii vorbind uneori despre ratii de pana la 20 kg! Cantitatea reala, stabilita in urma cercetarilor, este este de 20-30 kg. Pelicanii se hranesc de regula in apele mici, in scadere, unde se aglomereaza pestii, capturand mai usor exemplarele bolnave de diferite epizotii(epizotia este raspandirea in masa si pe teritorii mari a unei boli contagioase l-a animale). Prin indepartarea pestilor bolnavi, impiedica aparitia mortalitatii in masa si descompunerea cadavrelor, contribuind la prevenirea bolilor. In acest sens, exercitand selectia naturala, pelicanii sunt si sanitarii baltii.

Pelicanii sunt pasari migratoare, sosind si plecand in jurul echinoctiului de primavara, respectiv de toamna. Crtierele de iernare ale lor sunt in Africa ecuatoriala. Regasirea inelelor aplicate in Romania dovedeste urmarirea unei cai de migratiune de-a lungul coastelor vestice a Marii Negre, prin Bulgaria si Grecia, spre Anatolia si Israel.

Din pacate, acste monumenete ale naturii

sunt, chiar si in conditiile existentei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, supuse unor presiuni de catre factorul uman . Pescarii le prigonesc, unii pretinsi vanatori le impusca din goana barcilor inzestrate cu motoare rapide.

Dar, trebuie sa stim ca pelicanii sunt ocrotiti nu numai prin legea cinegetica, dar sunt si sub protectia Coneventiei de la Berna, privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale

Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriuzisa.
Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare,

morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul; prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica, mediul salmastru este

populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare).

Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii), scrumbiile (Alosa pontica).

Mamifere

Numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte ocolite in general de ape.

Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea,

lupul, dihorul, pisica salbatica etc

6.Vegetatia in Delta Dunarii.

Vegetatia In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.

Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul

suprafetei Deltei Dunarii.

- Plaurul

Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 ? 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol.

Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Paduri monumente ale naturii

Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

7.Cateva informatii privind clima DelteiDunarii:

- Clima pe scurt.

In Delta Dunarii clima este continentala, influientata favorabil de vecinatatea marii si abundenta apelor din interior.

Temperatura medie anuala: 11°C; temperatura medie (ora 13) a lunilor:

-iulie 24°C,

-septembrie 21 grade C .

Cea mai redusa nebulozitate din tara, precipitatii slabe (media anuala 350 mm). Umezeala aerului vara (ora 14): cca 60% in interior si 70% in zona litorala.

-Clima mai pe larg

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultand un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza intre un minim de 3,5 Kcal/cmp inregistrat in lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blande (cand activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vanturi puternice (cand actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de

vara calde si uscate (cand actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cand interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore in anii cu nebulozitate redusa.

Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est.

La nivelul varfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, in delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar in largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza intre un maxim de 9 C (in iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina intre 2,8 C (in iulie) si 1,4 C (in noembrie), iar la statia Gloria intre 2,3 C (in iulie) si 1 C (in decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna intre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfantu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad intre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade

scurte de timp, numai in iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut in anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cand apele marii langa tarm au inghetat timp de 45 - 60 zile. Vanturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vant inregistrandu-se iarna si in sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform in spatiul Deltei Dunarii. La intrarea in Delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decat toamnele (83 zile).

8. Observarea retelei hidrografice aDeltei Dunarii .

Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45° latitudine Nord cu meridianul 29° longitudine Est. Suprafata: 4.152 KM.p. din care 3.446 km.p. teritoriu romanesc. Zona este relativ plana, cu o inclinatie de 0,0060/00, acoperita cu apa permanet ori temporar in proportie de 70-80%. Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile

de cca 80 km lungime. La un debit de 5.000-9.000 m.c./sec., transporta anual, in medie, 50 de milioane de tone de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul). Temperatura apei (ora 13): iunie 20° iulie,

august 22°, septembrie 18°.

Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare.

CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua grupari de ramificatii si o microdelta proprie. Lungime: 105 km pana la Periprava; latime maxima: 1.000 m; adancime maxima: 39 m. Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,56. Navigatie de interes local.

TULCEA - brat care se intinde intre ceatalurile Chilia si SF. Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea). Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m. Transporta cca 40% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,40. Cale principale de navigatie.

SULINA - cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare. Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima: 18 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t).

SFANTU GHEORGHE - cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare. Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigatie de interes local.

Reteaua hidrografica secundara a Deltei Dunarii are, in linii mari, 4 componenete: sahale (foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare), garle (sahale de mici dimensiuni), canaluri (sahale rectificate si dragate), periboine (sparturi de litoral, guri pe unde se face schimb de ape). Se alatura acestora formatiunile de natura depresionar-lacustra simple: ghioluri (adancime 0,50-3 m), limanuri (la gura

unor mici rauri), lagune (vechi golfuri marine), mlastini (ape putin adanci, pot seca), japse (ape de la viituri) si complexe: lacuri depresionare (Padina, Sontea, Furtuna, Dranov, Matita, Obretin etc.). Hidrografia Deltei cuprinde totodata cordonul litoral corespunzator, zona maritima situata in lungul tarmului, lata de 10-15 km, cu o adancime mai mica de 25 m, influentata de varsarea apelor dulci.

Dunarea “regele fluviilor din Europa”

Repere din istoria acestui fluviu

Dea lungul istoriei Dunarea a cunoscut mai multe denumiri: 'Danubius', 'Istrus', 'Histru', 'Danare', 'Donaris', 'Phisos', 'Rio Divino'.
Napoleon Bonaparte considera ca este 'Le roi des fleuves de l'Europe'.
Herodot din Halicarnas scria intr-una din lucrarile sale : 'Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul'

Curiozitati

Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra in apropierea padurii Caraorman, care in limba turca insemna tot Padurea Neagra. Dunarea strabate 10 tari si 4 capitate ale Europei, avand un bazin hidrografic de 820 000 de kmp populat de circa 80.000.000 de locuitori. Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe parcursul carora aduna afluenti din tari, mai mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei (1075 Km). Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s.

Bratele Dunarii

In trecut Dunarea avea mai multe brate: potrivit lui Herodot' Istrul' avea cinci brate, Ptolemeu vorbea de sase brate, Polybiu sapte brate, etc. Datorita unui proces natural de colmatare astazi exista 3 brate prin care Dunarea construieste continuu Delta.

-Chilia 

Este cel mai lung brat 120 Km si cel mai viguros prin faptul ca preia 58% din debitul Dunarii. Avand multe ramificatii si ostroave acesta este cel mai tanar brat, inregistrand si cea mai mare adancime 39 de m. Bratul Chilia este folosit pentru navigatie, cele mai importante porturi fiind Ismail si Valcov.

-Sulina 

In urma adanciri si corectari unor meandre este folosit cu predilectie pentru

navigatie. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa scurs s-a dublat ( % in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m.

-Sfantul Gheorghe :

Este cel mai vechi brat, care transport din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km.

Rezervatile naturale din Delta Dunarii(zonele protejate prin lege)

Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI. Pe fondull rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

I. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

II. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.

III. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Conform amintitei legi de protectie, aprobarea oricarei deplasari in zona este de competenta Administratiei REZERVATIEI BIOSFEREI DELTAT DUNARII (RBDD).

10.Poulatia,asezarile si economia Deltei Dunarii.

- Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8‰). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.
Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

- Economia

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu ¾ din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in 'Geografia Fizica', precizeaza ca 'un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid'. Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.
Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:
-Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;
-Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.

Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul

lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;
-Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;
-alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Desi su aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

.Cai de acces in Delta Dunarii :

Fiind turisti exista mai multe posibilitati de a ajunge in aceasta zona deosebita bineanteles si in functie de cati bani avem.

Astfel aici se poate ajunge,dupa cum vom vedea in randurile de mai jos,cu trenul,masina avionul si chiar cu vaporul.

SNCFR  

Exista astfel trenuri accelerate si personale, Bucuresti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore) trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore)

AUTO

Plecand cu autobuzul sau micro-busul putem alege curse regulate, Bucuresti, Galati, Constanta - Tulcea

AERIENE

Pentru cei care-si permit curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute)

NAVALE

Curse clasice - Braila - Galati - Tulcea - Sulina (8 ore)

- Tulcea - Sulina (3 ore)

- Tulcea - Chilia veche - Periprava (4.30 ore)

- Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore)

- Crisan - Mila 23 (1 ora) curse speciale (rapide)

- Braila - Galati - Tulcea - Sulina (4.30 ore)

- Tulcea - Sulina (1.30 ore)

- Tulcea - Sf. Gheorghe (2 ore).

12.Tulcea numita „Poarta de intrare in Delta Dunarii”

-Scurt istoric, trasee turistice si adrese utile in Tulcea

Scurt istoric

'Cetate veche este de la Dunare sau Istru, / Cu ziduri tari: intransa nu-i lesne de patruns; / Aëgyssus a cladit-o si-i zice tot Aëgyssus' – spunea despre Tulcea

Publius Ovidius Naso.

Cea mai veche harta unde apare Dacia (Tabula Peutingeriana, sec. II-II) plaseaza intre Noviodunum (Isaccea) si Histria numai orasul Ad Stoma, cam pe locul fortificatiei amintite; alte marturii ne mai fiind, luam de buna metafora poetului, in general bine informat, adaugand ca la 'poate Deltei' romanii aveau instalata o baza a flotei Dunarii de Jos.

Ca radacinile vietuirii, la Tulcea, sunt mai adanci, o dovedeste urma asezarii hallstattiene (sec. XI-VII i.H.) de pe Dealul Taberei; 'coborata' dupa obiceiul roman mai in apropierea cailor de acces, fortificatia a fost consolidata in sec. II-III, stapanita de bizantini (sec. VIII-IX), folosita de genovezi (sec. X-XIII), intrata in componenta formatiunii politice autohtone prefeudale condusa de Balica, de

Dobrotici (de unde, probabil, Dobrogea) si, incepand cu 1390, de Mircea cel Batran ' cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind.. si de amandoua partile de peste toata Dunarea pana la marea si cetatii Darstorului stapanitor'.

Din 1416 otomanii controleaza Dobrogea, localitatea deviine Hora-Tepé (Hora colinelor, sapte la numar sustin bastinasii gandind la Roma) sau Tulcea a existat un guvernator Tula-bey), apare la 1595 in relatarile lui Pado Giorgio, este amintita de Evlia Celebi (1650), Matteo Gondola (1674), La Mottraye care o vede in 1711 ' un sat asezat pe o inaltime strajuit de un mic fort cu sapte turnuri'; i s-a mai spus si orasul morilor - 'pe o colina de pe tarm ne apare o priveliste din cele mai placute: este vorba de o armata de mori, zorind care mai de care mai repedee, parca grabite sa termine mai ccurand' scria Boucher de Perthes (Voyage á Constantinopole,Paris,1853).

Inca din 1848 germanul Ungeweiter semnala 'un mic santier de vase fluviale de 300 de t'; urbanizarea se intrevede insa dupa 1860 cand Tulceea este resedinta de sangeac (provincie) si prinde contururi definitive in urma Razboiului de independenta (1877-1878).

Din Tulcea pornesc astazi majoritatea calatoriilor turistice.

-Trasee turistice

a.Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta – Dunarea

Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc – Tulcea  

b.Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

c.Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

d.Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

e.Jurilovca - Gura Portitei

Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

f.Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan

Adrese utile in Tulcea

Adresa Telefon Fax

Hotel Delta Str. Isaccei, 2 040 51.47.20 040 51.62.62 040 51.62.60

Hotel Egreta Str. Pacii, 1 040 51.71.03

Hotel Europolis Str. Pacii, 20 040 51 24 43

040 51 66 49

Gara SNCFR pe faleza

Gara fluviala pe faleza

.23.

Portul turistic in fata hotelului Delta

PECO, statie de carburanti Soseaua Babadagului

Autoservice Bariera Mahmudiei

Muzeul Delata Dunarii Str. Progresului, 32

Monumentul Independentei Colnicul Horei

Administratia rezervatiei Delta Dunarii   Str. Taberei, 32

040 55.09.50 040 55.04.98

13.Sfaturi utile intr-o excursie turistica in Delta Dunarii.

Nu uitati ca in bagaje sa aveti : cizme de cauciuc, palarie si manta impermeabile, haine calduroase, patura (toamna), panza si tifon pentru polog, lanterna, binoclu, briceag, trusa medicala, tacamuri usoare, usturoi, piper, otet, zahar, biscuiti, ceai, lamai, gem, apa minerala.

Nu incercati sa petreceti noaptea sub cerul liber mai cu seama in lunile mai-iunie cand tantarii sunt in plina activitate.

Nu beti apa din Dunare; in cazuri extreme, decantati si fierbeti apa.

Nu va deplasati pe garle canaluri si locuri pe care nu le stiti fara un bun cunoscator al locurilor.

14.Calatorie in Delta pe traseul - Caraorman

Pentru a ajunge la Caraorman se poate merge pe ruta clasica; cu nava de pasageri sau cu nava rapida, de la Tulcea la Crisan, iar de la Crisan exista un vaporas care face curse regulate spre Caraorman.

Culoarea galbena reprezinta traseul Tulcea-Crisan, iar culoare portocalie traseul Crisan-Caraorman. Nava de pasageri pleaca din Tulcea la ora 13:30 si ajunge in Crisan in jurul orei 16:00. De aici pasagerii vor calatorii pana la Caraorman cu un vaporas care ajunge la destinatie in jurul orei 17:00.

Cursa navei de pasageri Tulcea - Crisan costa 102 000 de lei (nesubventionat) si are o durata de 2 ore si 45 de minute in aval. Cursa navei rapida Tulcea - Crisan costa 150 000 de lei (nesubventionat) si are o durata de o ora in aval. Pentru Caraorman exista o legatura din Crisan in zilele in care circula nava de pasageri in aval si in amonte. Durata unei calatorii Crisan-Caraorman este de o ora si costul

este de 52 000 de lei nesubventionat. Pentru zilele in care nu exista transport se

poate totusi gasi o ocazie Caraorman - Tulcea.
Se poate alege si un alt traseu: direct de la Tulcea - Caraorman costul unei inchirieri unei salupe particulare fiind de aproximativ 100 $.
De asemenea se poate calatori cu masina pana la Murighiol si de acolo cu o barca cu motor pana in Caraorman.

Trebuie sa specificam ca aceste informatii erau valabile, in ce priveste pretul de cost , in luna iunie 2003.

Caraorman este deci asemeni unui sat in inima DD.

Numele CARAORMAN vine din limba turca si inseamna Padurea Neagra.

Satul se intinde pe o lungime de 3.5 Km si aproximativ 500 de m latime si este situat pe grindul Caraorman, intre bratul Sulina si Sfantul Gheorghe, la 12 Km de comuna Crisan. Grindul Caraorman este un camp cu un sol nisipos de origina marina, cu o lungime de 18 Km, o latime maxima de 8 Km (7000 ha) si inaltimi de pana la 7 - 9 m. Pentru a ajunge in Caraorman pot fi folosite mai multe rute.

Populatia satului este formata din ucraineni (aproximativ 490 de locuitori,

comparabil cu Crisanul), oameni gospodari si ospitalieri, care se ocupa in principal cu pescuitul. In Delta Dunarii traiesc aproximativ 15 000 de locuitori de nationalitati diferite: 80%- romani, 10% lipoveni, 10% ucraineni. Intre ucraineni si lipoveni exista diferente foarte clare de limba, obiceiuri, traditii si chiar de infatisare fizica. Dialectul folosit de locuitorii Caraormanului este foarte apropiat de limba ucraineana si poate fi intalnit in localitatile: Sfantul Gheorghe, Crisan, Murighiol, Letea. Suprafata intinsa a grindului pe care este asezat satul a permis ca pe langa principala sursa de venit; pescuitul, sa mai fi posibila si cresterea vitelor, care a atins punctul culminat in ani 87'-89', cand populatia de bovine depasea 2 000 de capete. Dupa Revolutia din '89, distrugerea intentionata a acestui sector al agriculturii si pretul pestelui care a crescut ametitor in ultimul timp, i-au deteminat pe sateni sa se orienteze spre pescuit, renuntand la cresterea vitelor, care devenise o ocupatie neprofitabila.
Caraormanul este un sat 'aerisit', cu gradini mari si gospodari instarite. Specific satelor din Delta sunt casele cu acoperisul din stuf, care au un farmec rustic aparte. Fiind cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume, in Delta Dunarii stuful este foarte utilizat ca material de constructie pentru acoperisuri, garduri si alte anexe gospodaresti.

Punctele de interes turistic din apropierea Caraormanului sunt:

Dunele de nisip din apropierea satului, care prin peisajul desertic fabulos constituie una din cele mai cautate atractii;

Padurea Caraorman este o padure de stejari, care prin prezenta unei specii de liane si a altor plante agatatoare confera acestei paduri un aspect subtropical. In 1940 a fost declarata momument al naturii;

Locurile de pescuit sportiv din apropierea Caraormanului:

Plaja din Caraorman lipsa curentilor, apa limpede si nisipul foarte fin fac din 'Fazenda beach' un loc foarte interesant;

Cherhanaua Caraorman este locul unde se colecteaza cantitati impresionante de peste prins de pescarii localnici, capturi record, etc;

Santierul ramane ca o marturie a planurilor dictatorului Ceausescu de integrare a Caraormanului in sistemul economic national.

In Caraorman exista mai multe mini-market-uri de unde se pot cumpara alimente, un bar, 2 scoli , posta, si camin cultural. In prezent se lucreaza la reteau care intr-un viitor apropiat va furniza apa curenta.

Trebuie sa reamintim faptul ca aceste informatii erau actuale in anul 2003, e posibil ca l-a momentul in care scriem acest proiect despre turismul in Delta Dunarii unele din cele prezentate mai sus sa se fi schimbat.

15.Zonele de pescuit de tip sportiv aflate in Delta Dunarii

Conform unui comunicat oferit de AJVPS Tulcea , zonele de pescuit sportiv din Delta Dunariisunt urmatoarele:

1. Bratul Sf. Gheorghe , pe ambele maluri exclusiv zona cuprinsa intre km 15-44 si zonele de crutare

2. Canalul Sulina pe ambele maluri

3. Dunarea Veche , pe ambele maluri in portiunea cuprinsa intre canalul Olguta si canalul Bogdaproste

4. Bratul Chilia , pe ambele maluri , fara portiunea din brat cuprinsa intre km.20-43 5. Canalul Tulcea , pe ambele maluri

6. Dunarea , pe malul drept , de la Ceatal Chilia pina la Cotul Pisicii

7. Crisan - Caraorman , pe ambele maluri 8. Canalul caraorman pe ambele maluri , intre Crisan si intrarea in lacul Puiu si canalul dintre Puiu si Rosu

9. Lacul Lumina ; Lacul Rosu ; Lacul Rosulet

10. Canalul Tataru , pe ambele maluri intre varsarea in bratul Sf. Gheorghe si intersectia cu canalul de centura al orasului Sulina

11. Canalul de acces la dunare de la cherhanaua Murighiol , pe ambele maluri

12. Canalul Mila 23 , pina la intersectia cu girla Sireasa

13. Girla Sireasa , pe ambele maluri , intre gura de intrare in bratul Chilia si canalul Mila 35

14. Lacurile Obretinul Mic , Obretinciuc , Bogdaproste , trei Iezere , Cazanele si Fortuna

15. Zona Sireasa 16. Lacurile Murighiol si Pietrei

17. Lacul Razim , de-a lungul malului pe o latime de max 50 m intre Dunavat si Capul Iancina

18. Lacul Golovita , de-a lungul malului pe o latime de max 50 m , intre Jurilovca si canalul de legatura intre Lacul Ceamurlia si Lacul Golovita

19. Canalul Gura Portitei 20. canalul 2 , intre Lacurile Razim si Sinoe

21. Lacul Istria

22. lacul Tuzla

23. lacurile Nuntasi si Istria , pe o latime de 50 m de mal

24. lacurile Gorgonel , Telincea si girla Somova - Parches

25. Canalul Enisala

26. Lacurile Cotului si Saratura

27. Canalele Pardina si Iocub

28. Lacul Ciuperca

29. Canalele statiei de decantare a Fabricii de zahar Bagadag .

16.Locuri de popas in Delta Dunarii.

Hoteluri Tulcea

Delta (3 stele, 234 locuri, restaurant, bar, terasa)

Egreta (2 stele, 234 locuri, restaurant)

Europolis (2 stele, 150 locurii, restaurant,bar, discoteca )

Maliuc Salcia (1 stea, 52 locuri, restaurant)

Crisan Lebada (2 stele, 148 locuri, restaurant)

Sulina Sulina (2 stele, 215 locuri, restaurant)

Sfantu Gheorghe (3 stele, 7 camere duble, cu bai in camera si pe hol, apa calda, 2 saloane restaurant, o camera de zi (TV-video); alte servicii: salupa rapida 5-6 locuri pentru transfer Mahmudia - Sf.Gheorghe si pentru excursii, ambarcatiuni cu rame si motor ce pot fi inchiriate pentru plimbari si pescuit, parcare asigurata in Mahmudia)

Jurilovca Albatros (1 stea, 12 locuri, restaurant)

Uzlina Cormoran (2 stele, 18 locuri, restaurant, ponton-dormitor, 38 locuri)

Campinguri Maliuc (80 locuri)

Crisan (80 locuri)

Murighiol (230 locuri, restaurant)

Case particulare La recomandare Agentiilor de turism, se pot inchiria spatii de cazare in gospodariile pescarilor din Murighiol, Dunavatu, Crisan, Mila 23, Sf. Gheorghe. Este obisnuita si angajarea pensiunilor complete.

16.Pensiuni,hoteluri pentru cazarea turistilor calatori prin Delta Dunarii.

a.Pensiunea Grindul Verde-Caraorman

Prezentare generala:
Infiintata in anul 1999, iar din anul 2000 Pensiunea Grindul Verde este membra a Asociatiei Nationale deTurism Ecologic si Cultural din Romania, afiliata la EURO-Gites. Din anul 2002 este consiliata de A.P.A.T.A.R. Franta.
Activitate: desfasoara un ,,turism verde” in concordanta cu principiile europene ale acestui tip de turism.
Localizare: in mijlocul Deltei Dunarii intre bratele Sulina si Sf.Gheorghe pe grindul Caraorman, in imediata apropiere a padurii Caraorman (rezervatie naturala a biosferei) si a dunelor de nisip. La rindul sau, grindul Caraorman e inconjurat de o multime de lacuri, canale, mlastini si ostroave, habitate traditionale pentru zeci de specii de pasarii, animale si pesti. Este un excelent punct de plecare spre diverse destinatii din Delta sau de pe tarmul Marii Negre.

Oferta ,,Delta Dunarii”- 2003
Pensiune completa - cazare, 3 mese - 15 EURO/zi/persoana;
Demipensiune - cazare, mic dejun, prinz sau cina - 13 EURO/zi/persoana;
- cazare, mic dejun - 9 EURO/zi/persoana.

Detalii despre serviciile oferite:
Cazarea se face intr-o casa cu etaj, in dormitoare cu doua sau trei paturi dotate cu saltele relaxa. Pensiunea dispune de bai (cu apa calda, grup sanitar, etc), cite una la doua dormitoare. Bucataria se bazeaza, in general, pe retete specifice zonei, din carne, peste, vanat, moluste, crustacee cit si pe retete traditionale romanesti. Meniurile se stabilesc in functie de sugestiile turistilor. Sunt folosite produse de pe piata locala, proaspete, ne tratate chimic.

Servicii optionale:
Partide de pescuit, fotosafarii, birdwatching, excursii in imprejurimi, cu carute trase de cai, salupe, barci cu motor sau la rame. De asemenea, se pot organiza, la cererea clientilor, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din Delta Dunarii si vor avea ca scop observarea florei si faunei, a culturii si traditiilor locului, a modului de viata al pescarilor. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport

ales. Pentru partidele de pescuit se ofera momeli (gratuit ) si se obtin permise de

pescuit (la cerere). Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid. La cerere se organizeaza seri festive
Pentru o sedere de peste trei zile, pentru grupuri mai mari de 6 persoane (inclusiv), se organizeaza gratuit doua excursii cu urmatoarele destinatii, optionale:
- padurea Caraorman, padure de tip mediteranean - Stejarul Ingenunchiat, cel mai mare si cel mai batrin din Delta Dunarii (400 de ani, 4.8 m circumferinta);
- dunele de nisip;
- cherhanaua Caraorman.

Serviciu rezervari:
Pentru serviciile de cazare si masa, rezervarea se va face cu minimum 15 zile inainte si va deveni efectiva in momentul achitari unui avans de 15 % din valoarea serviciilor pentru care se face rezervarea. Plata avansului se va face in contul nr. 2511.1-7826.1/ROL deschis la B.C.R. Tulcea. Solicitarile facute in afara acestui termen se vor rezolva in limita locurilor disponibile. Plata pentru servicile optionale se va face la pensiune.
Programele canoe sunt programe turistice tematice, efectuate in grupuri mici ce urmaresc promovarea unui tip de turism alternativ, 100% nepoluant

b.Pensiunea Delia

Pensiunea Dealia ofera turistilor:

Camere cu unul, doua sau trei paturi si grup sanitar, pensiune completa cu

mancaruri traditionale si preparate locale.

Vizitand Delta Dunarii calauziti de ghizii pensiunii Delia,specialistii in publicitate ne asigura ca vom cunoaste adevarata Delta. Au in dotare salupe, barci cu motor sau cu rame

Oferta Delia

Transport asigurat Tulcea - Crisan - Tulcea (bratul Sulina), confort pentru un turism de calitate la preturi excelente, inchirieri salupe si barci, echipament sportiv, initiere in pescuit si in bucataria locala traditionala

Amplasament

Crisan este localitatea in care se bifurca, cel mai adesea, majoritatea escapadelor in Delta Dunarii.

Trei mari meandre[meandru =loc de cotitura ( a unui drum sau a unui curs de apa );curbatura;sinuozitate]ale fluviului se unesc aici, tot ele fiind caile de acces la unele dintre cele mai inedite coloane ale Deltei: Caraorman, lacul Puiu si lacul Rosu, Dunarea veche, Mila 23 sau padurea Letea, bratele Dunarii: Chilia si Sfantul Gheorghe

c.Pensiunea Tamarin

Pensiunea este amplasata pe canalul Uzlina, care face legatura intre bratul Sf.Gheorghe si complexul de lacuri Uzlina, Isac, Chiril.

Se ajunge cu auto pana la Murighiol, unde se poate parca in siguranta (spatiu inchis cu paza permanenta).

De aici turistii sunt preluati de ambarcatiunile Tamarin si condusi la locul de cazare.

Cazarea se face in 2 case de vacanta dotate cu centrala termica (apa calda+caldura), in camere duble cu aer conditionat, astfel :

Vila 1 - parter : 2 camere duble cu baie fiecare; - etaj : 2 camere duble + 1 camera single cu baie pe hol Vila 2 - parter : 2 camere duble cu baie pe hol - etaj : 3 camere duble cu baie pe hol Mic dejun alcatuit din produse obtinute in ferma proprie, dejun si cina cu specific pescaresc, la cerere se poate asigura meniu pe baza de carne de porc, vita, pasare, legume, peste etc.

Agrement: pescuit, admirarea florei si faunei, trasee turistice, piscina

(deplasarea se face cu ambarcatiunile “Pensiunii Tamarin” si personal

autorizat).Pret : - 45 USD/pers. – cazare in camera dubla + pensiune completa –

40 USD/pers. – cazare in camera dubla + demipensiune - 65 USD/pers. – cazare in camera single + pensiune completa - 60 USD/pers. – cazare in camera single + demipensiune Copii sub 12 ani – reducere 50% .

d.Restaurantele din Delta

Restaurantele din Delta servesc preparate culinare dupa retete clasice autohtone si internationale.

Dar se pot servi si meniuri specifice: crap la protap, peste prajit (cu mamaliguta si mujdei de usturoi), plachie, raci fierti, pui de balta.

In gospodariile localnicilor carnea de peste este folosita si sub forma de tocatura (chiftele, ardei umpluti, sarmale in foi de varza).

e. Hotel Egreta

Acesta pune la dispozitie un complex hotelier de 3 stele ce include: 22 camere echipate cu aer conditionat, mini-bar si TV color (17 programe) Restaurant Bar de zi Piscina Sauna Sala fitness Sala de biliard Debarcader propriu Barci de inchiriat Magazin cu articole de pescuit furnizate de GIPO Parcare privata

Mai poate oferi, de asemenea, o sala de conferinte de 50 de locuri, dotata cu echipament audio - video modern.

TERIFELE :

Tip
camera Duminica - Joi sau Saptamana plina Vineri si Sambata

Single  42 € 50 €

Apartament  74 € 88 €

TVA inclus

f. Hoteluri Plutitoare

Aratam in randurile urmatoare cateva din ofertele actuale pe care aceste hoteluri le pun la dispozitia turistilor:

Ofertele saptamanii

- 'DELTA 2'' - hotel plutitor de 4 stele avand 18 locuri in 8 cabine duble si un apartament, fiecare cu baie si grup sanitar propriu si aer conditionat in toate spatiile.

- 'DELTA 3'' - hotel plutitor de 3 stele cu o capacitate de 18 locuri in 9 cabine ( din care 6 cu pat matrimonial + 1 pat suprapus si 3 cu cate 2 paturi) cu baie si grup sanitar propriu si aer conditionat in toate spatiile;

Pentru confortul turistilor acestea dispun de :

- SUFRAGERII spatioase cu bar, T.V. color si video

- BUCATARII cu dotari moderne

- INSTALATII DE AER CONDITIONAT;

17.Un exemplu de excursie in Delta Dunarii timp de 7 zile.

O excursie pt cei mai instariti… 

ZIUA 1

Sosirea la Bucuresti aeroportul Otopeni. Ghidul si autocarul astepta grupul la aeroport.Transfer La Bucuresti la hotel de 3***. In functie de ora de sosire a avionului tur de oras cu vizita la Platul Parlamentului si Muzeul Satului. Cina la hotel.

ZIUA 2

Mic dejun la hotel. Plecarea spre Constanta. Tur de oras cu vizita la Muzeul de Arheologie si Mozaicul Roman. Plecarea spre Murfatlar, dejun si degustare de vinuri. Continuarea calatoriei spre Tulcea. Scurta plimbare cu vaporul pe Dunare.Cina si cazare la hotel Delta din Tulcea.  

ZIUA 3

Mic dejun la rest. Delta. Tur de oras cu vizita Muzeului Deltei. Dejun la rest.Select. Plecarea spre Murighiol. Imbarcarea pe nava si transfer la Uzlina. Cina si cazare la hotel Cormoran.  

ZIUA 4

Mic dejun la rest. Cormoran. Plimbare pe canalele Deltei cu barci pescaresti ptr. a admira flora si fauna Deltei. Dejun traditional pescaresc. Continuarea plimbarii pe canale si dupa-amiaza. Intoarcere la Uzlina, cazare la hotel Cormoran. Cina cu foc de tabara. 

ZIUA 5

Mic dejun la rest. Cormoran. Plimbare cu barcile pe canale si vizita caselor pescarilor. Dejun la pescari.Vizita rezervatiei naturale Grindul Caraorman. Dupa amiaza timp liber ptr. pescuit sau plimbari individuale. Cina si cazare la hotel Cormoran.

ZIUA 6

Mic dejun la rest. Cormoran, imbarcare pe nava si transfer la Murighiol.De la Murighiol transfer cu autocarul la Bucuresti.Dejun pe tarseu. Cazare in Bucuresti la hotel de 3***. Cina cu program folcloric intr-un restaurant cu specific romanesc.

ZIUA 7

Mic dejun la hotel In functie de ora de decorare a avionului tur de oras in Bucuresti.( daca nu s-a putut efectua in ziua de soisire ).Dupa turul de oras transfer la aeroportul Otopeni.

.32.

18.Cuvinte specifice Deltei Dunarii.

babaica - vasla

babita - pelican

batlan - cormoran

bradis - planta acvatica

buaz - gura unei garle

carmace - unealta de pescuiit la sturioni

caus (cauc)   - scafa de lemn pentru scos apa din barca

ceam - vas de fier (transporturi brute)

cherhana - complex de constructii pentru prelucrarea operativa a pestelui

crivace - nervurile din lemn ale barcii pescaresti (coaste)

ezer - balta

ghionder - prajina din lemn folosita la impingerea barcii

hahol - localnic din zona Sf. Gheorghe

hidrografia  -disciplina care se ocupa cu studiul apelor de suprafata dintr-o

regiune

lipovean - localnic din zona Jurilovca

lotca - barca pescareasca

maldar - snop de stuf

moreana - vant cald din sud

plaur - stuf plutitor

rizac - bradis

rogoz - vegetatie de balta

saha - garla

smochine de balta- fruct de apa plutitor

tarpan - secera pentru stuf (o unealta asemanatoare cu, coasa)

zaton - lac de forma alungita

Bibliografie:

1.Banu, A.,C., L., Rudescu.,- Delta Dunarii, Bucuresti, Ed., Stiintifica, 1965

2.Dumitru, H.,-Dictionar al Limbi Romane,Iasi,Ed.,Moldova,1995

3.Marcu,F.,C.,M.,Dictionar de neologisme………………………….

4.Panghias,e.,-Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razelm,Bucuresti, Ed., Sport-Turism,1982

5.Selectii diferite cu privire l-a ofertele de turism ,selectii preluate de pe internet.