ANALIZATORUL OLFACTIV

ANALIZATORUL  OLFACTIV

Le parfum est la musique du corps"

Slogan pentru Femme de Rochas

Senzatia este reflectarea psihica a unor insusiri izolate ale obiectelor din realitate care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Deci reflectarea obiectului in senzatie are un caracter fragmentar, unudimensional, nepermitand identificarea lui. Daca am ramane la faza receptiei senzoriale,fara atributul constientizarii, nu ne-am putea desprinde din lumea animala.

La om ,constientizarea senzatiei pune in functiune operatori logici de analiza-evaluare, discernere-delimitare intre stimul si modelul lui informational, de raportare designativa(imaginea subiectiva interna se raporteaza la stimulul extern care a provocat-o

Senzatiile se caracterizeaza printr-o serie de calitati pe baza carora le putem identifica, compara, analiza, interpreta. Aceste calitati sunt : modalitate, intensitatea, durata, tonalitatea afectiva si valoarea cognitiva.

In functie de natura surselor care le genereaza, senzatiile sunt : exteroceptive (sursele sunt externe), proprioceptive (sursele sunt la nivelul articulatiilor osteo-musculare) si interoceptive (sursele sunt interne, la nivelul viscerelor).

La baza senzatiei se afla o proprietate functionala speciala a organismelor animale , sensibilitatea.

Sensibilitatea este functia unor celule numite receptori care apar si se diferentiaza treptat in cursul evolutiei regnului animal si se exercita ca functie a unui aparat specific denumit sistem de integrare senzoriala sau analizator.

La baza dinamicii sensibilitatii stau trei categorii de legi :

Legi psihofizice - exprima relatia dintre nivelul sensibilitatii si intensitatea fizica a stimulului

Legi socio-culturale - exprima dependenta senzatiei de conditiile socio-  culturale ale subiectului. Aceste legi sunt :

Legea exercitiului - sau a profesionalizarii care exprima faptul ca la om determinanta functionala a unei modalitati senzoriale nu este detrminata genetic, ca la animale ci este rezultatul exercitiului, al specificului activitatii.

Legea estetizarii - in receptionarea si evaluarea insusirilor obiectelo-stimul din exterior, sensibilitatea umana introduce criterii si operatori de tipu frumos-urat.

Legi psihofiziologice - exprima dependenta senzatiei nu numai de proprietatile fizice ale stimulului ci si de variatiile fiziologice in cadrul fiecarui analizator sau de interactiunea intre analizatori. Aceste sunt :

Legea adaptarii - reflecta modificarea nivelului initial al sensibilitatii in cadrul unui analizator sub influenta intensitatii si duratei de actiune a stimulului.Adaparea este un proces de reglare a functionarii analizatorului coordonat de la nivelul scoartei cerebrale.Se realizeaza in sens ascendent sau descendent.

Legea contrastului - reflecta efectul interactiunii in timp si  spatiu a doi stimuli specifici asupra nivelului sensibilitatii.Contrastul este suucesiv sau simultan.

Legea sensibilizarii - se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor si exprima cresterea sensibilitatii unui analizator sub actiunea unui stimul specific altui analizator.

Legea sintezei - reflecta relatia de transfer de la un analizator la altul : stimularea unui analizator produce si efecte senzoriale proprii altui analizator desi acesta nu a fost supus stimularii.

Legea semnificatiei - exprima dependenta sensibilitatii fata de un stimul de concordanta sau neconcordanta cu motivatia si scopul actiunii subiectului.

Din momentul in care primul stramos al omului s-a ridicat in picioare, si astfel nasul lui s-a indepartat de pamant, mirosul si gustul care este in stransa legatura cu acesta, si-a pierdut rolul de simt vital cum este in traiul majoritatii animalelor.In viata stramosilor nostri , aceste simturi au fost la fel de importante ca si auzul sau vazul dar au involuat, omul contemporan folsindu-se de ele mult mai putin.

Cu toate aceste, nu se poate nega importanta lor deosebita pentru om, ele, si mai ales simtul olfactiv, actionand asupra subconstientului mai mult decat alte simturi.

Asfel, copilul nou-nascut isi recunoaste mama dupa miros.Un alt aspect relevant  este cel al stimularii sexuale prin miros .Totodata importanta acestui simt este data si de faptul ca el devine sursa majora de informatii cand alte simturi nu functioneaza corespunzator.(Exemplu : la orbi mirosul si simtul tactil au sensibilitate mai mare ).

Gustul si mirosul sunt simturi bazate pe stimulari chimice, cu alte cuvinte senzatiile de gust si miros sunt produse de substante chimice din mediul inconjurator deci, in principal , senzatiile acestea sunt exteraceptive. Legat de aceste doua simturi inrudite, cercetatorii nu au stabilit clar inca procesul prin care excitatiile nervoase transmise de organele de sint specifice, respectiv nasul si lumba sunt prelucrate si interpretate de creier.