AUDIT PUBLIC INTERN IN ROMANIA

Auditul public intern reprezinta o activitate functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice. Ajuta entitatea publica  sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.

Legea privind auditul public intern defineste urmatoarele tipuri de audit:

- auditul de sistem - reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora;

auditul performantei - examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

- auditul de regularitate - reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice, care le sunt aplicabile.

Organizarea auditului public intern la nivelul entitatilor publice. Compartimentul de audit public intern se organizeaza in mod obligatoriu la nivelul fiecarei entitati publice, prin decizia persoanelor responsabile prevazute in Legea auditului public intern :

- conducatorul institutiei publice sau, in cazul altor entitati publice, organul de conducere colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit public intern;

- la institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice;

- conducatorul entitatii publice subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern, cu acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior, iar daca acest compartiment nu se infiinteaza, auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior;

Fac exceptie de la aceste prevederi institutiile publice mici, asa cum sunt definite acestea in Legea privind auditul public intern, institutie publica mica - institutia care deruleaza un buget anual de pana la nivelul echivalentului in lei a 100.000 euro pe o perioada de 3 ani consecutiv, precum si acele entitati publice subordonate pentru care conducerea de la nivelul ierarhic imediat superior a emis decizia de neinfiintare a compartimentului de audit public intern.

Auditul entitatii publice subordonate care nu infiinteaza compartiment de audit public intern, in conformitate cu Legea auditului public intern, conducatorul entitatii publice subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern, cu acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior, iar daca acest compartiment nu se infiinteaza, auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior. va fi efectuat de catre compartimentul de audit public intern de la nivelul ordonatorului ierarhic imediat superior.

Sarcina urmaririi conditiilor de institutie publica mica se face de catre conducatorul institutiei in cauza, care are obligatia sa instiinteze compartimentul de audit public intern din cadrul DGFP teritoriale, de statutul sau.

Institutiile publice mici care au depasit pragul anual de 100.000 EURO, o perioada de 3 ani consecutiv, au obligatia de a-si constitui compartiment de audit public intern pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator. Entitatile publice, care au organizat compartimente de audit public intern proprii si devin institutii publice mici, trebuie sa instiinteze compartimentele de audit public intern din cadrul DGFP teritoriale, de noul statut,in termen de 30 de zile de la indeplinirea conditiilor prevazute in Legea auditului public intern.

Atributiile compartimentului de audit public intern. In conformitate cu Legea auditului public intern, atributiile compartimentului de audit public intern sunt:

- elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara activitatea, cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului ierarhic imediat superior in cazul entitatilor publice subordonate;

- elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern;

- efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, inclusiv din entitatile subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la 3 ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

- angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

- platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

- vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

- concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

- constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

- alocarea creditelor bugetare;

- sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

- sistemul de luare a deciziilor;

- sistemele de conducere si control precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

- sistemele informatice.

- informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;

Compartimentul de audit public intern transmite la UCAAPI / structurile teritoriale ale UCAAPI / organul ierarhic imediat superior, sinteze ale recomandarilor neinsusite de catre conducatorul entitatii publice auditate si consecintele neimplementarii acestora, insotite de documentatia relevanta, dupa cum urmeaza:

- entitatile publice subordonate transmit trimestrial in maxim 5 zile de la incheierea trimestrului organelor ierarhice imediat superioare;

- entitatile publice ale Administratiei publice locale transmit trimestrial la structurile teritoriale UCAAPI, in termen de 10 zile de la incheierea trimestrului;

- entitatile publice ale Administratiei publice centrale transmit trimestrial la UCAAPI, in termen de 10 zile de la incheierea trimestrului.

raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit;

Compartimentele de audit public intern transmit la UCAAPI / structurile teritoriale ale UCAAPI / organul ierarhic imediat superior, la cererea acestora rapoarte periodice privind constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatile lor de audit.

- elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;

Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele constatari, concluzii si recomandari rezultate din activitatea de audit, progresele inregistrate prin implementarea recomandarilor, eventualele iregularitati / prejudicii constatate in timpul misiunilor de audit public intern, precum si informatii referitoare la pregatirea profesionala.

Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit la UCAAPI / structurile teritoriale ale UCAAPI / organul ierarhic imediat superior, dupa cum urmeaza:

entitatile publice subordonate transmit organelor ierarhice imediat superioare astfel: cele ale Administratiei publice locale pana la 5 ianuarie, iar cele ale Administratiei publice centrale pana la 10 ianuarie;

- entitatile publice ale Administratiei publice locale transmit la structurile teritoriale UCAAPI, pana la 15 ianuarie;

entitatile publice ale Administratiei publice centrale transmit la UCAAPI, pana la 25 ianuarie.

- in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate.

In situatia in care in timpul misiunilor de audit public intern se constata abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile structurii / activitatii / operatiunii auditate, auditorii interni trebuie sa instiinteze conducatorul entitatii publice si structura de inspectie sau o alta structura de control intern stabilita de conducatorul entitatii publice, in termen de 3 zile.

Cazurile de identificare a iregularitatilor si fraudelor sunt prezentate in capitolul referitor la raportarile periodice si anuale.

In cazul identificarii unor iregularitati majore auditorul intern poate continua misiunea sau poate sa o suspende cu acordul conducatorului entitatii care a aprobat-o, daca din rezultatele preliminare ale verificarii se estimeaza ca prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informatii insuficiente, etc.).

Normele aplicabile compartimentului de audit public intern si auditorilor interni, carta auditului intern si codul privind conduita etica a auditorului intern. Carta auditului intern defineste obiectivele, drepturile si obligatiile auditului intern si este elaborata de catre fiecare sef al compartimentului de audit public intern si aprobata de conducatorul entitatii publice. Carta auditului intern informeaza despre obiectivele si metodele de audit, clarifica misiunea de audit, fixeaza regulile de lucru intre auditor si auditat si promoveaza regulile de conduita.

Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care trebuie sa guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este de a promova cultura etica in viziunea globala a profesiei de auditor intern. Codul privind conduita etica a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii interni trebuie sa le respecte in exercitarea atributiilor.

Compartimentul de audit public intern functioneaza in subordinea directa a conducatorului entitatii publice, exercitand o functie distincta si independenta de activitatile entitatii publice. Prin atributiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie sa fie implicat in elaborarea procedurilor de control intern.

Activitatea de audit public intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor externe incepand de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectiva a lucrarilor si pana la comunicarea rezultatelor acesteia.

Auditorii interni trebuie sa aiba o atitudine impartiala, sa nu aiba prejudecati si sa evite conflictele de interese.

Auditorii interni trebuie sa - si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent, cu profesionalism si integritate, potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern.

Interventia la fata locului consta in colectarea documentelor, analiza si evaluarea acestora.

Interventia la fata locului cuprinde urmatoarele etape:

- cunoasterea activitatii / sistemului / procesului supus verificarii si studierea procedurilor aferente;

- intervievarea personalului auditat;

- verificarea inregistrarilor contabile;

- analiza datelor si informatiilor;

- evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne;

- realizarea de testari;

- verificarea modului de realizare a corectarii actiunilor mentionate in auditarile precedente (verificarea realizarii corectarii )

Principalele tehnici de audit intern.

Verificarea - asigura validarea, confirmarea, acuratetea inregistrarilor, documentelor, declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

- Comparatia : confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai multe surse diferite;

- Examinarea : presupune urmarirea in special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor;

- Recalcularea : verificarea calculelor matematice;

- Confirmarea : solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente (a treia parte) in scopul validarii acesteia;

- Punerea de acord : procesul de potrivire a doua categorii diferite de inregistrari;

- Garantarea : verificarea realitatii tranzactiilor inregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul inregistrat spre documentele justificative;

Urmarirea reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul inregistrat. Scopul urmaririi este de a verifica daca toate tranzactiile reale au fost inregistrate

Observarea fizica reprezinta modul prin care auditorii interni isi formeaza o parere proprie.

Interviul se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate / implicate / interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu documente.

Analiza consta in descompunerea unei entitati in elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate si masurate distinct.

Principalele instrumente de audit intern.

Chestionarul cuprinde intrebarile pe care le formuleaza auditorii interni. Tipurile de chestionare sunt:

chestionarul de luare la cunostiinta (CLC) - cuprinde intrebari referitoare la contextul socio-economic, organizarea interna, functionarea entitatii /structurii auditate;

chestionarul de control intern (CCI) - ghideaza auditorii interni in activitatea de identificare obiectiva a disfunctiilor si cauzelor reale ale acestor disfunctii;

chestionarul-lista de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare domeniu auditabil.

Cuprinde un set de intrebari standard privind obiectivele definite, responsabilitatile si metodele mijloacele financiare, tehnice si de informare, resursele umane existente.

Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit), care permite:

- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor si responsabilitatilor referitoare la acestea;

- stabilirea documentatiei justificative complete;

- reconstituirea operatiunilor de la suma totala pana la detalii individuale si invers.

Formularele constatarilor de audit public intern - se utilizeaza pentru prezentarea fundamentata a constatarilor auditului public intern.

- fisa de identificare si analiza problemelor (FIAP) - se intocmeste pentru fiecare disfunctionalitate constatata. Prezinta rezumatul acesteia, cauzele si consecintele, precum si recomandarile pentru rezolvare. FIAP trebuie sa fie aprobata de catre coordonatorul misiunii, confirmata de reprezentantii entitatii / structurii auditate si supervizata de seful compartimentului de audit (sau de catre inlocuitorul acestuia).

- formularul de constatare si raportare a iregularitatilor - se intocmeste in cazul in care auditorii interni constata existenta sau posibilitatea producerii unor iregularitati.

Se transmite imediat sefului compartimentului de audit public intern, care va informa in termen de 3 zile conducatorul entitatii publice si structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.

Dosarele de audit public intern.

Dosarele de audit public intern prin informatiile continute asigura legatura intre sarcina de audit, interventia la fata locului si raportul de audit public intern.

Dosarele stau la baza formularii concluziilor auditorilor interni.

Tipuri de dosare de audit public intern:

1. Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni :

Sectiunea A - Raportul de audit public intern si anexele acestuia :

- ordinul de serviciu;

- declaratia de independenta;

- rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandarilor);

- fisele de identificare si analiza problemelor (FIAP);

- formularele de constatare a iregularitatilor;

- programul de audit.

Sectiunea B - Administrativa:

- notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern;

- minuta sedintei de deschidere;

- minuta reuniunii de conciliere;

- minuta sedintei de inchidere;

- corespondenta cu entitatea / structura auditata.

Sectiunea C - Documentatia misiunii de audit public intern :

- strategii interne;

- reguli, regulamente si legi aplicabile;

- proceduri de lucru;

- materiale despre entitatea / structura auditata (indatoriri, responsabilitati, numar de angajati, fisele posturilor, graficul organizatiei, natura si locatia inregistrarilor contabile);

- informatii financiare;

- rapoarte de audit public intern anterioare si externe

- informatii privind posturile cheie / fluxuri de operatii;

- documentatia analizei riscului

Sectiunea D - Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit public intern si a rezultatelor acesteia:

- revizuirea raportului de audit public intern;

- raspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.

Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox a documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E,F,G,.) pentru fiecare sectiune / obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit.

Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni, inainte de intocmirea proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt pregatite in mod corespunzator.

Elaborarea proiectului de Raport de audit public intern (raport intermediar). In elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie sa fie respectate urmatoarele cerinte:

- constatarile trebuie sa apartina domeniului / obiectivelor misiunii de audit public

intern si sa fie sustinute prin documente justificative corespunzatoare;

- recomandarile trebuie sa fie in concordanta cu constatarile si sa determine reducerea riscurilor potentiale;

- raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe constatarile efectuate;

- se intocmeste pe baza FIAP-urilor.

In redactarea proiectului Raportului de audit public intern, trebuie sa fie respectate urmatoarele principii:

- constatarile trebuie sa fie prezentate intr-o maniera pertinenta si incontestabila;

- evitarea utilizarii expresiilor imprecise (se pare, in general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, limbajului abstract;

- promovarea unui limbaj cat mai uzual si a unui stil de exprimare concret;

- evitarea tonului polemic, jignitor, tendentios;

- ierarhizarea constatarilor (numai cele importante vor fi prezentate in sinteza sau la concluzii);

- evidentierea aspectelor pozitive si a imbunatatirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern.

Structura proiectului de Raport de audit public intern.

Proiectul Raportului de audit public intern trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:

- scopul si obiectivele misiunii de audit public intern;

- date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legala, ordinul de serviciu, echipa de auditare, unitatea / structura organizatorica auditata, durata actiunii de auditare, perioada auditata);

- modul de desfasurare a actiunii de audit intern (sondaj / exhaustiv, documentare; proceduri, metode si tehnici utilizate; documente / materiale examinate; materiale intocmite in cursul actiunii de audit public intern);

- constatari efectuate;

- concluzii si recomandari;

- documentatia - anexa (notele explicative; note de relatii; situatii, acte, documente si orice alt material probant sau justificativ).

Transmiterea proiectului de Raport de audit public intern.

Proiectul de Raport de audit public intern se transmite la structura auditata, iar aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de catre auditorii interni.

Reuniunea de conciliere. In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata in cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile in vederea acceptarii recomandarilor formulate. Se intocmeste o minuta privind desfasurarea reuniunii de conciliere.

Elaborarea Raportului de audit public intern.

Raportul de audit public intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit public va fi insotit de o sinteza a principalelor constatari si recomandari.

Seful compartimentului de audit public intern trebuie sa informeze UCAAPI sau organul ierarhic imediat superior despre recomandarile care nu au fost avizate de conducatorul entitatii publice. Aceste recomandari vor fi insotite de documentatia de sustinere.

Difuzarea Raportului de audit public intern.

Seful compartimentului de audit public intern trimite Raportul de audit public intern, finalizat, impreuna cu rezultatele concilierii si punctul de vedere al entitatii / structurii auditate conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare.

Pentru institutia publica mica, Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia.

Dupa avizarea recomandarilor cuprinse in Raportul de audit public intern, acestea vor fi comunicate structurii auditate.

Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern in timpul verificarilor pe care le efectueaza.

Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este asigurarea ca recomandarile mentionate in Raportul de audit public intern sunt aplicate intocmai, in termenele stabilite, in mod eficace si ca, conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandari.

Structura auditata trebuie sa informeaze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandarilor.

Responsabilitatea structurii auditate.

Responsabilitatea structurii auditate in aplicarea recomandarilor consta in :

- elaborarea unui plan de actiune, insotit de un calendar privind indeplinirea acestuia;

- stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;

- punerea in practica a recomandarilor;

- comunicarea periodica a stadiului progresului actiunilor;

evaluarea rezultatelor obtinute.

Responsabilitatea compartimentului de audit public intern. Compartimentul de audit public intern verifica si raporteaza la UCAAPI sau la organul ierarhic imediat superior, dupa caz, asupra progreselor inregistrate in implementarea recomandarilor.

Compartimentul de audit public intern va comunica conducatorului entitatii publice stadiul implementarii recomandarilor.

Supervizarea misiunii de audit public intern. Seful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfasurare a misiunii de audit public intern.

Scopul actiunii de supervizare este de a asigura ca obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse in conditii de calitate, astfel :

- ofera instructiunile necesare (adecvate) derularii misiunii de audit;

- verifica executarea corecta a programului misiunii de audit;

- verifica existenta elementelor probante;

- verifica daca redactarea raportului de audit public intern, atat cel intermediar cat si cel final, este exacta, clara, concisa si se efectueaza in termenele fixate.

In cazul in care seful compartimentului de audit public intern este implicat in misiunea de audit, supervizarea este asigurata de un auditor intern desemnat de acesta.

Rolul auditului intern.

Carta auditului intern fixeaza drepturile si obligatiile auditorilor interni si urmareste:

- sa informeze despre obiectivele si metodele de audit;

- sa clarifice misiunea de audit;

- sa fixeze regulile de lucru intre auditor si auditat;

- sa promoveze regulile de conduita.

Auditul public intern, conform Legii privind auditul public intern, este definit ca activitate functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice. Ajuta entitatea publica sa - si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.

Auditul public intern nu trebuie sa fie confundat cu controlul intern.

Controlul intern, conform Legii privind auditul public intern, reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic,eficient si eficace. Include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele si procedurile.

Rolul auditului public intern este de a contribui la buna si efectiva gestiune a fondurilor publice.

Aportul compartimentului de audit public intern consta in promovarea unei culturi privind realizarea unui management efectiv si eficient in cadrul entitatii publice. Misiunea compartimentului de audit public intern este de a audita sistemele de control din cadrul entitatii publice in scopul de a evalua eficacitatea si performanta structurilor functionale in implementarea politicilor, programelor si actiunilor in vederea imbunatatirii continue a acestora.

Obiectivele compartimentului de audit public intern. Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt:

- de a ajuta entitatea publica atat in ansamblul cat si structurile sale prin intermediul opiniilor si recomandarilor;

- sa gestioneze mai bine riscurile;

- sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrimoniului;

- sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile si procedurile existente;

- sa asigure o evidenta contabila si un management informatic fiabil si corect;

- sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului si auditului intern;

- sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor.

Obiectivele misiunii de audit public intern

Unei misiuni de audit i se pot atribui doua obiective principale:

- asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice -auditul de regularitate;

- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv - auditul de performanta.

Compartimentul de audit public intern este constituit la nivelul entitatilor publice. Conducatorul institutiei publice, sau in cazul altor entitati publice, organul de conducere colectiva, are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit public intern.

La institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la audit de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit public intern ale MFP.

Conducatorul entitatii publice subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern, cu acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior, iar daca acest compartiment nu se infiinteaza, auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior.

Atributiile compartimentului de audit public intern.

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt:

- elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara activitatea, cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului ierarhic superior in cazul entitatilor publice subordonate;

- elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern;

- efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;

- informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;

- raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit;

- elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;

- in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate.

Independenta si obiectivitate.

Activitatea de audit public intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor) externe incepand de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectiva a lucrarilor si pana la comunicarea rezultatelor acesteia.

Conducatorul compartimentului de audit public intern este numit / destituit de catre conducatorul entitatii publice, cu avizul UCAAPI / organul ierarhic superior. Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv,cu conducatorul entitatii publice, nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitati publice.

Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o structura / entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva.

Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice.

Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor finantate integral sau partial de Uniunea Europeana,nu trebuie implicati in auditarea acestor programe.

Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern in sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod. Aceasta interdictie se poate ridica dupa trecerea unei perioade de 3 ani.

Competenta si constiinta profesionala

Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential in

atingerea eficacitatii activitatii de audit. Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta necesara in realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor,misiunile de audit public intern vor fi incredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de

complexitate al sarcinii. In scopul auditarii unor proceduri specifice,pot fi contractate servicii de expertiza/consultanta din afara entitatii publice,iar lucrarile vor fi supervizate de catre compartimentul de audit public intern contractant. Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analiza analitica,esantioane statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Sunt necesare organizarea unor sisteme de pregatire profesionala initiala si permanenta.In acest sens auditorii interni au obligatia de a participa la activitati de pregatire profesionala cel putin 15 zile pe an.

Exercitarea unei activitati normate

Compartimentul de audit public intern va elabora norme metodologice proprii in conformitate cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern.

Programul de asigurare si imbunatatire a calitatii

Seful compartimentului de audit public intern trebuie sa elaboreze un program de asigurare si imbunatatire a calitatii sub toate aspectele activitatii de audit public intern.Programul trebuie sa asigure ca normele,instructiunile si codul etic sunt

respectate de auditorii interni si de compartimentele de audit public intern. Auditul public intern necesita adaptarea unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate.Acest process trebuie sa permita evaluari interne si externe.

Evaluarea interna

Evaluarea interna presupune atat controale permanente privind buna functionare a auditului public intern cat si controale periodice efectuate de catre auditorii insisi (autoevaluare). seful compartimentului de audit public intern examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica daca procedurile de asigurare a calitatii a misiunilor de audit sunt aplicate in mod satisfacator,garantand calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna va permite depistarea insuficientelor si va intreprinde imbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si de a planifica activitati de perfectionare profesionala.

Evaluarea externa este exercitata de catre UCAAPI prin:

verificarea respectarii normelor,instructiunilor,precum si a Codului privind conduita etica a auditorului intern;UCAAPI poate initia masurile corrective necesare in colaborare cu conducatorul entitatii publice in cauza:

avizarea de catre UCAAPI a numirii/destituirii sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice.

Planul anual de audit public intern

Proiectul planului de audit public intern se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern,pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri,activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor conducatorului entitatii publice,prin consultare cu entitatile publice ierarhic superioare,tinand cont de recomandarile Curtii de Conturi.

Conducatorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit public intern. Auditorul intern desfasoara audituri ad-hoc,respectiv misiuni de audit public intern cu caracter exceptional,necuprinse in planul anual de audit public intern.

Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit public intern

Accesul auditorilor interni la informatii si documente

Compartimentul de audit public intern are acces sau poate solicita toate datele informatiile utile si probante (inclusiv cele in format electronic)pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit public intern utilizand principiul circuitului auditului (pista de audit).

Reprezentantilor autorizati ai Comisiei Europene si ai Curtii de Conturi Europene li se asigura drepturi similare celor prevazute pentru auditorii interni,cu scopul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene.Acestia trebuie sa fie imputerniciti in aces sens printr-o autorizatie scrisa,care sa le ateste identitatea si pozitia,precum si printr-un document care sa indice obiectul si scopul controlului sau inspectiei la fata locului.

Relatiile cu entitatea auditata,obiectul auditului

Contactarea responsabililor entitatii auditate

Responsabilul entitatii este informat inainte de misiune cu privire la data de interventie a auditului si a continutului sau,definite intr-un ordin de serviciu.

Realizarea misiunii la fata locului

Auditul trebuie sa fie realizat intr-un climat de incredere,asigurat prin insusi rolul auditului public intern,care in esenta vizeaza imbunatatirea functionarii entitatii si raspunde intereselor acesteia.La aceasta contribuie atat sedinta de deschidere cat si transmiterea cartei de audit public intern . sedinta de deschidere permite prezentarea obiectului misiunii,definirea conditiilor sale materiale,stabilirea intalnirilor si a contactelor,si diminuarea perturbarilor in functionarea entitatii.

Transmiterea rezultatelor

Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta entitatii auditate pe masura obtinerii acestora,daca ele prezinta importanta.Raspunsurile responsabililor entitatii reprezinta un element de validare si de corectare pentru auditor,fara a fi necesar sa se astepte finalizarea raportului.Acestea pot sa determine corectarea aprecierii auditului si reorientarea cercetarilor sale.

Fiecare misiune duce la organizarea unei reuniuni de incheiere,la fata locului, prin care se realizeaza informarea responsabililor entitatii auditate asupra observatiilor principale relevante,validarea acestor observatii si aplicarea primelor masuri corective de catre cei interesati.

Proiectul de audit public intern se transmite la structura auditata.Aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primirea raportului,punctele sale de vedere,care vor fi analizate de auditorii interni.

In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere,compartimentul de audit public intern organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata,in cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile in vederea acceptarii recomandarilor formulate. seful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern,finalizat,impreuna cu rezultatele concilierii,conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea,pentru analiza si avizare.Pentru institutia publica mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia.

Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.

Urmarirea misiunilor de audit

Reuniunea de conciliere fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Responsabilul entitatii auditate trebuie sa propuna planul de actiune insotit de un calendar de implementare.In cursul reuniunii de conciliere acestea sunt analizate si acceptate de comun acord. Responsabilul entitatii auditate asigura urmarirea aplicarii planului de actiune. El il informeaza pe auditor periodic in privinta acestui lucru.

REGULI DE CONDUITA

Auditorul are acces la toate datele in cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional in ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta,care sa concretizeaza in recomandari. Auditorul trebuie sa respecte codul privind conduita etica.

Auditorul trebuie sa semnaleze imediat,pe linie ierarhica,fraudele de orice tip si neregulile grave care fac obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile)responsabilului entitatii auditate.

Raportul de audit este supervizat,inainte de difuzarea sa,de catre responsabilul misiunii de audit sau,in lipsa acestuia,de catre un auditor care nu a participat la misiune.Aceasta se asigura ca constatarile si informatiile probante sunt validate.

Auditatul are drept de raspuns la constatarile si recomandarile prezentate in raport.In acest sens,el are la dispozitie un termen de 15 zile.