Comunicarea verbala si nonverbala - indicatori de identificare a persoanelor

COMUNICAREA VERBALA SI   NONVERBALA - INDICATORI DE IDENTIFICARE A PERSOANELOR

Comunicarea verbala si nonverbala-elemente introductive

Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au incercat sa comunice intre ei. Comunicarea, la inceput simplista s-a dezvoltat pe parcurs devenind din ce in ce mai diversificata si nuantata.

A comunica nu inseamna doar a emite sunete si cuvinte, ci inseamna, in acelasi timp, a gandi si a cunoaste. In fiecare zi oamenii sunt confruntati cu diferite situatii care cer comportamente specifice si modele de comunicare adecvate. Astfel, ei trebuie sa dispuna de o adevarata cultura a comunicarii: cum sa comunice, unde, cand, in ce situatie.

Comunicarea prin cele doua forme de baza, verbala si nonverbala este un proces complex si mai mult decat atat este un declansator si sustinator al multor procese psihice.Schema clasica a comunicarii are 4 elemente:

emitator (codarea)

receptor (decodarea)

mesaj ( ce si cum transmitem)

feedback

Comunicam cu ajutorul cuvintelor,modulatiilor vocii,corpului,posturilor,gesturilor si expresiilor mimice.Nu putem sa nu comunicam.Chiar si atunci cand nu spunem nimic si ramanem imobili transmitem un anumit mesaj.

Mesajul pe care il transmitem celorlalti depaseste continutul semantic al cuvintelor pe care le utilizam.Oamenii utilizeaza trei tipuri de comunicare,in ponderi diferite:

comunicarea verbala, cuvintele - 7 %

comunicarea paraverbala, vocea - 38 %

comunicarea nonverbala, postura/gesturi/mimica - 55 %.

La acestea se adauga semnele neurovegetative,care 95% din oameni nu le pot controla Acestea apar odata cu cresterea intensitatii emotiei ( frica,furie,bucurie,durere etc)dupa un anumit prag,diferit de la o persoana la alta.

Exista o serie de factori care influenteaza cele trei tipuri de comunicare, cum ar fi:

varsta;

educatia/nivelul cultural;

experienta privind comunicarea interpersonala;

profesia;

statutul socio-profesional;

trasaturile de personalitate;

temperamentul, etc.

In majoritatea situatiilor comunicarea verbala este insotia de comunicarea nonverbala,   care este deosebit de nuantata si poate transmite mesaje de care cel care realizeaza comunicarea sa nu fie constient. In acelasi timp cel care primeste mesajul (receptorul) poate sau nu sa decodifice corect mesajul transmis prin comunicarea nonverbala.

Rolul semnalelor nonverbale in influentarea noastra este deosebit de mare, desi adesea nu ne dam seama de acest lucru in mod constient. Astfel, ne putem pricepe sa manuim cu abilitate cuvintele, pentru a obtine ceea ce dorim de la interlocutorul nostru. Dar comportamentul nonverbal, ca de exemplu miscarile corpului care insotesc cuvintele, este mai putin controlabil. De aceea trebuie sa acordam o mare importanta elementelor nonverbale, deoarece acestea sunt o reflectare mai apropiata a ceea ce este de fapt persoana respectiva.

Comunicarea nonverbala poate fi un instrument, care manuit cu abilitate faciliteaza emiterea si descifrarea mesajelor, cu atat mai mult cu cat aproximativ 90% dintr-un mesaj se transmite pe care paraverbala si nonverbala.

CE   SI CUM OBSERVAM SAU INDICATORI DE IDENTIFICARE A PERSOANELOR

CE observam? - persoana cu cele trei tipuri de comunicare,cu accent pe una/doua sau chiar toate, in functie de distanta fata de persoana observata si relatia pe care o avem cu aceasta.

CUM observam? - pentru a fi cat mai completa si eficienta observarea ar trebui sa se realizeze pe baza unei grile care sa ne orienteze in functie de indicatori clari,care pot furniza informatii rapide si pertinente despre persoana observata si intentiile acesteia.

Vom aborda indicatorii neurovegetetivi,nonverbali si paraverbali pentru ca ponderea si relevanta acestora este mult mai mare.

Indicatori neurovegetativi

Cum spuneam mai sus,95% din oameni nu pot controla modificarile neurovegetative care apar odata cu cresterea intensitatii emotiei ( frica,furie,bucurie,durere etc) dupa un anumit prag,diferit de la o persoana la alta.Acesti indicatori sunt:

roseata sau paloarea fetei

salivare abundenta sau uscaciunea gurii

umezirea ochilor sau chiar aparitia lacrimilor

transpiratia corpului/mainilor

modificarea vocii ( volum,intensitate,ritm),balbaiala

prurit (mancarime)

tremor al degetelor de la maini

agitatie,miscarea fara rost a bratelor/picioarelor

tahicardie/bradicardie

respiratie accelerata sau incetinita.

Este foarte important de retinut ca aceste manifestari antreneaza comportamente nonverbale si paraverbale,uneori destul de greu de gestionat.

Privirea - indicator al comunicarii nonverbale

In procesul comunicarii   privirea are un rol esential realizand o legatura vie intre persoana si lume.Privirea constituie un intreg vocabular, ale carui cuvinte dobandesc intelesuri nebanuite, integrate in contexul gesticii si vorbirii noastre.Privirea ne reprezinta pe fiecare, cu punctul nostru de vedere, cu sentimentele si aspiratiile noastre. Examinand "atitudinea" revelatoare a ochilor se poate statua o intreaga psihologie a privirii In relatiile interpersonale privirea exprima o larga paleta de emotii si sentimente, unele pozitive, altele negative, precum si trasaturi caracteriale si temperamentale.. Putem realiza diverse clasificari a privirilor,astfel:

Dupa durata: priviri fugitive si priviri insistente

Dupa interesul pe care il arata: priviri absente sau interesate, priviri stinse si priviri vioaie,etc

Dupa emotiile sau sentimentele pe care le exprima:

- privire care exprima bucuria,tristetea,furia,durerea,nelinistea,frica etc;

- privire aroganta, distanta si dispretuitoare

- privire suspicioasa si rautacioase sau chiar ostila

- privire insinuanta sau   privire stanjenita.

- privire directa, franca, deschisa

- privire pe furis, piezis, cu coada ochiului fie pentru ca ochii pot sa-i incrimineze, fie ca se rusineaza de ceva.

- privire "ancorata in treacat" din politete, conventionala fara participare afectiva, care ia act doar de prezenta cuiva.

Sunt autori care considera ochiul drept "oglinda a trupului si a sufletului". Intr-adevar, afectele si emotiile de bucurie creeaza o stralucire mai mare a globilor oculari, privirea devenind vioaie, in schimb emotiile de tristete fac globul ocular mai tern, mai decolorat. In tristete intalnim privirea plina de oboseala, iar in bucurie este vie, stralucitoare.

- in starea de frica intalnim o privire "innebunita" iar in starea de rusine privirile sunt nelinistite.

- adesea oamenii, indeosebi persoanele introvertite, se simt deranjati cand devin obiectul perceptiei, al privirii atente a celorlalti, simtind ca parca se instituie o situatie de control sau de dominare.

- in starile depresive sau la persoanele cu un temperament melancolic se remarca frecvent aplecarea privirii in jos.

- persoanele melancolice, hiperemotive, triste, evita adesea sa priveasca in ochi si nu urmaresc decat cu sfiala privirea celui cu care comunica.

Orientarea si focalizarea privirii dau informatii despre gradul de apropiere resimtit de interlocutor.El poate aborda:

privirea oficiala, rezervata si respectuoasa , fxata undeva la baza nasului,intre sprancene

privirea de anturaj,intre persoane apropiate , cand privirea sau este difuz orientata intre ochi si gura

privirea intima , cand privirea baleiaza intre ochi si baza gatului.

Cand o persoana vorbeste despre probleme personale,intime, importante va avea tendinta de a scadea frecventa privirilor adresate interlocutorului.

In ce priveste durata contactului vizual, pe durata unei convorbiri vom privi interlocutorul in ochi aprox. 50-60% din durata convorbirii si nu mai mult de 5 sec. odata, privirea fix tintuita fiind stanjenitoare pentru cele mai multe persoane,putand intimida sau agresa.Cei care converseaza de la 3 m stabilesc un contact vizual de aprox. 65% din durata, iar peste 6 m de numai 45%.

Indicatori nonverbali care pot deteriora relatiile interpersonale

Putem spune,desigur exagerand, ca orice mod de comportare poate deranja daca nu ne alegem momentul si locul potrivit sau nu tinem seama de dispozitia persoanei - tinta.Elementele nonverbale de mai jos pot fi folosite de o persoana fara a cunoaste semnificatia acestora si de o alta persoana care cunoaste semnificatia si utilizeaza in mod constient aceste comportamente pentru a induce o anumita stare si respectiv un anumit comportament.Putem sesiza acesti indicatori la persoana observata sau ii putem folosi noi insine.

Modurile de comportare care, in general, pot deteriora relatiile cu cei din jur sunt:

un mod de comportare abia schitat, care astfel arata dezinteres si ignoranta

semnale rare de confirmare si o evitare a privirii interlocutorului, care duc la o "taiere" a contactului cu interlocutorul. Acest comportament indica dezinteres iar privirea intoarsa indica faptul ca nu vrem sa vedem ceea ce ni se arata

ignorarea mainii intinse pentru salut

deraderea, deseori asociata cu expresii de genul " iar tu!" totul insotit si de alte semnale de respingere, care indica faptul ca declaratiile celui cu care ne-am intalnit sunt ridicole sau lipsite de importanta

sa mergi si sa oftezi, cu privirea pierduta in zare, fapt ce indica plictiseala

privirea repetata a ceasului care indica plictiseala si de dezinteres pentru partenerul de discutie

sa bati continuu cu degetele de la mana toba, ceea ce indica nerabdare

reactii de retragere si de miscare repetata a picioarelor, ca si cum ai avea tendinta sa fugi, un semnal clar al dorintei de a intrerupe discutia

ducerea capului pe spate, insotita de inchiderea pe jumatate a ochilor si privirea partenerului de discutie de sus in jos care indica o depreciere a argumentelor interlocutorului

risul artificial sau fortat care indica intentia de a-l sicana pe interlocutor

comportament artificial manifestat prin lauda si complimente verbale si nonverbale care jigneste interlocutorul pentru ca emitatorul acestor semnale isi imagineaza ca cel caruia ii sunt adresate nu observa artificialitatea lor.

Aceste comportamente pot fi folosite cu scopul de a obtine de la o alta persoana comportamentul dorit.

Indicatori nonverbali care evidentiaza contradictii sau minciuni

In aceasta categorie putem include:

gestica redusa - pentru ca emitatorul "stie" exact ce spun mainile sale

miscari putine - datorate puternicei concentrari necesare "fabricarii" minciunii verbale

ascunderea mainilor - pentru a nu demasca ceva

mai multe gesturi de contact mana-fata ca, de exemplu: apucarea nasului, mangaierea barbiei, presarea buzelor, acoperirea gurii, frecarea nasului si a obrajilor, tragerea de lobul urechii, scarpinarea sprancenelor, trecerea mainii prin par

marirea sau micsorarea pupilelor

o mimica inadecvata a fetei, in cazul contradictiilor sau al declaratiilor mincinoase; se pot recunoaste exprimarile prea scurte sau prea lungi (nejustificate) care indica faptul ca ceea ce se exprima nu este sau nu se doreste a fi inca spus

tremuraturi ale muschilor fetei din care se deduce existenta unei schimbari de pozitie pe care fata s-a grabit sa o redea si pentru care contraordinul "nu lasa sa se vada nimic" a sosit prea tarziu, astfel ca fata ramane marcata de aceasta expresie.

Unele din aceste comportamente pot fi folosite cu scopul de a obtine de la o alta persoana comportamentul dorit.

Aceste moduri de comportament nu ne spun totusi daca persoana minte sigur ci numai ca exista probabilitatea unor contradictii sau a unor minciuni. Asa cum un auditoriu obosit si plictisit mimeaza atentia stand mai teapan in scaun tot asa si modurile de comportare artificiale contin elemente nenaturale care demasca.

In principiu, orice om trebuie sa fie capabil sa-si ascunda sentimentele, sa exprime sentimente false asadar sa foloseasca un limbaj al corpului care sa nu-i tradeze adevaratele sentimente.

In continuare vom prezenta o lista de moduri de comportare inlocuitoare menite sa ascunda adevaratele sentimente, in ordinea dificultatii lor:

formularea verbala

expresii ale fetei

gesturile clare ale mainilor

gesticularea neidentificabila

semnale ale limbajului corpului

semnale ale picioarelor

semnale neurovegetative.

Formularile verbale pot sa produca, cel mai usor, relatari credibile. In expresia fetei poate aparea grija, suprapusa peste mimica propusa. Mimica neidentificabila ca, de exemplu zambetele false, starea tensionata, schimonoselile permit sa se traga concluzia asupra contradictiilor existente. Semnalele clare ale mainilor sunt folosite pentru sustinerea cuvintelor sau a unor expresii corespunzatoare, in absenta cuvintelor.

Semnalele neurovegetative nu se supun controlului nostru constient, motiv pentru care ele sunt cele mai sigure in privinta informatiei pe care o transmit. Deseori, transpiratia, paloarea, inrosirea, accelerarea ritmului respiratiei demasca adevaratele noastre emotii, trairi sau sentimente. Nu intotdeauna astfel de semnale care apar in urma minciunilor spuse de partenerul de discutie sunt percepute constient. Totusi, aceste amanunte sunt vazute de partenerul de discutie si sunt evaluate inconstient iar reactia este elaborata in functie de increderea/neincrederea, siguranta de sine sau frica ce pot apare la momentul respectiv.

Indicatori paraverbali

Asa cum am spus comunicarea paraverbala se refera la voce.Vocea poate fi plata/neutra,iar ceea ce da "culoare" si semnificatie sunt indicatorii paraverbali,adica:

- volumul

- tonul

- intonatia

- ritmul

- pauza

- tacerea

Un singur cuvant si cu atat mai mult o propozitie capata sensuri diferite daca ne folosim de indicatorii paraverbali.Desigur,in vorbirea curenta noi am invatat si folosim indicatorii paraverbali,cu mai mult sau mai putin succes,mai ales cand anumite situatii o impun.

Exemplu(exercitiu): pronuntati cuvintele "sigur" , "crezi", etc, un nume propriu (ex.Mitica) sau o propozitie scurta folosind diferit volumul,tonul si intonatia.

Volumul este dat de energia pe care persoana o pune in voce.Energia este o caracteristica a temperamentului,deci un sangvin sau un coleric au o voce mai puternica decat un flegmatic sau un melancolic.Un volum ridicat este semn de forta si vitalitate,exprima si nevoia de a fi importanti,dar poate fi si o izbucnire emotionala.

!! Cand o persoana simte frica sau furie,volumul este ridicat,insa tonul este diferit: la frica este ascutit,iar la furie este grav.

Oamenii moi,timizi,lipsiti de vitalitate si putere,vorbesc mai degraba incet si sovaitor,se tem sa exteriorizeze ceea ce simt.In acelasi timp volumul redus al vocii poate un semn al modestiei,discretiei si sigurantei de sine.

Cresterea volumului vocii poate avea doua motivatii:

in situatia in care persoana doreste sa se impuna- volumul creste ca o reactie de lupta

in situatia in care vorbitorul pasionat,prins de discurs,devine energic,entuziast,dand impresia ca este agresiv,chiar daca nu doreste asta si nici macar nu este constient de acest lucru.

Tonul este cel care transmite sentimentele si atitudinea.Tonul exprima in general emotia pe care o simte persoana in momentul vorbirii,respectiv frica ,furia,bucuria,durerea,tristetea etc,dar si atitudinea de calm,incredere,siguranta,echilibru,stapanire,autoritate etc.

Intonatia priveste maniera de a rosti mai apasat,mai intens sau pe un ton mai inalt o silaba dintr-un cuvant,un cuvant sau un grup de cuvinte dintr-o fraza.Intonatia poate influenta directia atentiei ascultatorului si focaliza pe segmentul dorit.

Ritmul poate fi calm,lent,repezit,rapid,precipitat,echilibrat.Un ritm rapid poate exprima o urgenta sau pur si simplu persoana vrea sa spuna multe lucruri in unitatea de timp.Un bun vorbitor schimba ritmul vorbirii in concordanta cu mesajul: ceea ce este comun si nesemnificativ este rostit mai repede,iar ceea ce este nou si important este rostit rar si apasat.

Pauza are semnificatii paraverbale care trebuie "auzite" si interpretate atent:

vorbitorul reflecteaza si poarta un dialog interior,isi aminteste ceva sau ii vine o idee

vrea sa sublinieze cuvantul sau ideea care tocmai au fost sau urmeaza a fi rostite

permit interlocutorului sa asimileze informatia

invita interlocutorul sa reactioneze,sa se exprime.

Tacerea unei persoane in timpul unei conversatii ne poate "spune" foarte multe despre ea:

se gandeste intens la ceva

este sau nu de acord cu dv.

va incurajeaza sa continuati

se simte vinovat

nu intelege despre ce vorbiti

va ignora

nu-l intereseaza despre ce vorbiti

nu este atent.

Mesajul paraverbal empatizeaza,incurajeaza,intimideaza,mentine tensiunea/presiunea,cedeaza controlul,obtine autoritatea,aprobarea sau refuzul cu mai mare usurinta decat cel verbal.Manuit cu abilitate el devine un puternic instrument de influentare.

!! O persoana "antrenata" poate cu relativa usurinta sa utilizeze mesajele paraverbale in functie de situatie.Poate "juca" o drama sau o comedie, manipuland pe cei din jur si conducandu-i in directia pe care o doreste. Scena poate dura foarte putin dar sa-si atinga scopul,respectiv de a induce o stare de:deruta, confuzie, incertitudine, nesiguranta,

neliniste etc. sau de a produce modificari in comportamentul persoanei.

Distanta interpersonala si comunicarea nonverbala

Distantele interpersonale sunt:

zona intima : 15-50 cm

zona personala : 50-120 cm (spatiul familiar,zona in care se desfasoara multe convorbiri intre persoane apropiate)

zona sociala : 120-350 cm (distanta relatiilor profesionale; de obicei interlocutorii sunt separati intre ei de obiecte care marcheaza teritoriul social: birou,masa,ghiseu)

zona publica : peste 350 cm

Confortul psihologic este asigurat prin pastrarea distantei de 50 cm,pentru ca ne permite libertatea miscarilor si ne asigura un sentiment de siguranta.Cand acest spatiu este incalcat de interlocutor inseamna fie ca va simte apropiat,fie incearca sa va intimideze,sa va agreseze. Intr-un dialog fata in fata este de preferat sa nu ne apropiem mai mult decat o impune situatia concreta pentru ca interlocutorul fie ne respinge explicit,fie isi apara teritoriul pentru a putea continua conversatia.In ambele situatii atitudinea lui devine nefavorabila comunicarii si persoanei noastre. Daca intram in contact cu persoana observata putem folosi acest "joc" al apropierii cu un dublu scop:

sa vedem cum reactioneaza

sa obtinem un anumit efect,folosind in plus elemente nonverbale si paraverbale.

Indicatori verbali care sunt folositi de o persoana

cu scopul de a parea cat mai credibila

" Pe cuvant"

" Este adevarat ce va spun"

" Credeti-ma"

" Sa va spun adevarul"

" Sa fiu cinstit"

" Ma jur ca."

" Sa ma trazneasca Dumnezeu!"

" Doar nu v-as minti"

" Dupa cate stiu si imi aduc aminte"

Indicatori VERBALI care tradeaza neliniste,iritare,nervozitate,teama

raspunde la o intrebare cu alta intrebare

repeta intrebarea pusa sau iti cere sa repeti intrebarea

iti cere sa clarifici intrebarea

ii tremura vocea

i se intrerupe vocea

se balbaie

are ezitari in vorbire

ofera informatii care nu au legatura cu intrebarea

ofteaza

tuseste repetat

Indicatori NONVERBALI care tradeaza neliniste,iritare,nervozitate,teama

Acesti indicatori pot fi reali sau o persoana poate intra in rol si juca foarte bine,fie pentru a induce o anumita stare, fie pentru a iesi dintr-o situatie neconvenabila.

tremura evident

evita contactul vizual- intoarce privirea,se uita in alta parte

isi freaca sau isi atinge nasul

isi netezeste sau isi intoarce mustata

casca excesiv sau repetat

are o neliniste in privire

isi umezeste/musca buzele

inghite excesiv si repetat

transpira excesiv

se agita,gesticuleaza in exces

isi freaca mainile sau degetele

se scarpina excesiv

isi intoarce/se joaca cu bijuteriile

bate din picior/isi misca picioarele

!!! Factorul cheie in analiza comportamentului nu este doar observarea unui anumit fel de comportament ci sesizarea aceluia care nu este OK,respectiv a ceea ce reprezinta :

o supralicitare

un comportament retinut

ceva incompatibil cu situatia.