Imaginea - Ce este imaginea?

Imaginea - Ce este imaginea?

Imaginea este o categorie ce se situeaza intre concret si abstract, intre real si ideal, intre sensibil si inteligibil. Continutul categoriei de imagine, in psihologia sociala, de exemplu, nu se refera , restrictive, la reproducerea materiala a unei realitati date, ci la un atribut al vietii psihice - bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentari mentale - , cu rol determinant in relatia comunicationala umana. De altfel, " . viata omului si a societatii - afirma Jacques Le Goff, in prefata lucrarii sale " Imaginarul medieval "- , sunt legate in egala masura de imagini, ca si de realitati palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limiteaza la cele iconografice si artistice, ci se extind si la cele din universul imaginilor mentale ".

Conceptul de imagine are mai multe semnificatii, in functie de domeniul in care este utilizat.

"Imagine, reprezentare sensibila sau tablou mental concret, rezultat al reflectarii senzoriale a obiectelor si a fenomenelor".( Dictionar de filozofie, Bucuresti, 1978, pag. 344 )

" Imagine, ( in sens larg ), forma subiectiva, specifica in care se realizeaza reflectarea psihica la om; ( in sens restrans, referindu-se numai la procesele cunoasterii senzoriale) senzatie, perceptie si (referindu-se la treapta de trecere de la senzorial la logic) reprezentare".(Dictionar de pedagogie, Bucuresti, 1979, pag. 204)

"Imagine, reprezentare mentala a unui obiect absent". (LAROUSSE, Dictionar de psihologie, Norbert   Sillamy, Bucuresti, 1966, pag. 152)

In vocabularul comercial, imaginea este definita ca fiind reprezentarea pe care un individ, grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre o intreprindere, produs, serviciu sau o marca. In aceasta acceptiune, este vorba, de "imaginea de marca", de produs sau de serviciu.

Psihologia sociala, defineste imaginea, ca fiind reprezentarea unor credinte, atitudini, opinii, prejudecati, experiente sau presupuneri (asteptari), referitoare la persoane, grupe de persoane sau in cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice, organizatii, institutii sau orice fenomene  sau obiecte.

In acceptiunea profesorului de filozofie generala laUniversitatea"Jean Moulin", Lyon 3, Franta, Jean-Jacques Wunenburger ", imaginea constituie "o reprezentare concreta, sensibila (ca reproducere sau copie) a unui obiect (model, referent), fie el material (un scaun) sau ideal (un numar abstract), prezent sau absent din punct de vedere perceptiv, si care intretine o astfel de legatura cu referentul sau, incat poate fi considerata reprezentantul acestuia si ne permite asadar sa-l recunoastem, sa-l cunoastem sau sa-l intelegem. In acest sens, imaginea se distinge atat de lucrurile reale in sine, considerate in afara reprezentarilor sensibile, cat si de reprezentare lor sub forma de concept, care, la prima vedere, nu pare a intretine nici o legatura de asemanare sau de participare cu ele, de vreme ce este separat de orice intuitie sensibila a continutului lor". (J.J.Wunenburger-Filozofia imaginilor, Poliron, 2004, pag,13)

Din impreciziunea semantica a termenului "imagine", se desprinde acel sens, in care, imaginea este considerata , inainte de toate, o reprezentare imediata, mixta, ceea ce ne permite sa legam si sa opunem totodata doua planuri sau entitati contrare, intotdeauna presupuse in filozofia cunoasterii: realitatea obiectiva a lucrurilor asa cum ne este prezentata intr-o intuitie sensibila, pe de o parte, si, pe de alta parte, un nucleu de informatie abstracta, un concept sau o idee, prin care ne propunem obiecte de gandire independente de configuratia lor empirica.( J.J. Wunenburger, pag. 21)

Imaginea este reprezentare si nu o reproducere materiala a realitatii. De fapt "cand vorbim de imagine trebuie sa avem in vedere faptul ca ea nu reprezinta doar o reproducere materiala (dupa o tehnica anume) a realitatii: afise, fotografii sau imagine filmica, ci este un atribut al vietii psihice, una din parghiile care, alaturi de cuvant, determina comunicarea dintre indivizi si care se bazeaza pe capacitatea psihicului uman de a-si construi reprezentari mentale".(Camelia Bacos-Rolul imaginii asupra mentalitatii colective" in Societate si Cultura, nr. 3, 1992, p. 23) 

Realitatea, atat cea materiala cat si cea sociala, este foarte complexa si, nu orice minte omeneasca este si nu va fi capabila sa o cunoasca in intregime. De aceea noi lucram cu imaginii care, de regula sunt utopii sau uchronii, imaginii utopice . Imaginile noastre despre realitate, se constituie in "niste harti care ne ghideaza printr-o jungla de complexitati uimitoare.Imaginea este modelul nostru de a percepe cum functioneaza lumea.Exista tot atatea imagini cate fiinte umane, daca nu mai multe si mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat" (Thomas Sowell-A conflict of vision, William Morrow and Company Inc. New York) .De fapt, indivizii umani si grupurile umane, atunci cand pornesc de la aceleasi premise fundamentale vor avea o imagine unica despre o persoana, grup social, colectivitate, natiune sau organizatie, institutie,fenomen, eveniment sau fapt social, iar atunci cand pornesc de la premise fundamentale opuse imaginile vor fi opuse si, chiar divergente, conflictuale. De multe ori imaginile complet false pot lua locul realitatii. Concordanta dintre subiectiv si real nu se face in mod automat, este un proces complex, cu cauze multiple. 

Imaginile sunt un rezultat al contactului cu lumea reala, direct, dar si indirect, prin actul de comunicare verbala, non-verbala, prin cea scrisa, reproduceri (grafice, fotografii, pictura etc.), informatii si imagini media (presa, radio, televiziune, film etc.). Imaginile, sunt mai mult decat o oglindire a realitatii, ele ajung sa functioneze ca o viziune asupra unui lucru, fapt, eveniment, fenomen sau proces social, asupra lumii in ultima instanta. Apare o structura mentala ("harta mentala") ordonata, in continua adaptare, prin care o persoana obtine, codifica, refoloseste, reorganizeaza sau aplica in gandire si actiune informatii despre un anumit obiect, fapt, eveniment sau proces social si, chiar asupra realitatii in intregul sau.

Raportata  la realitate, imaginea unei persoane, grup social, comunitati sau organizatie se realizeaza in doua planuri: (vezi, V. Stancu, M. Stoica si A. Stoica-"Relatii publice, succes si credibilitate, 1988)

- un plan al vizibilitatii proximale(nemijlocite), in care o persoana, un grup social,  o colectivitate sau o organizatie este perceputa prin simturi, avand, practic dimensiuni reduse, fiind dependenta de pozitionarea individului uman in spatiul social si de sistemul sau de referinta.

- un plan al vizibilitatii distale(mijlocite, mediate), inaccesibil in mod direct, dar accesibil prin orice mijloc sau sistem media.

Imaginea contribuie la fondarea scopurilor si la rezolvarea celor mai hotaratoare situatii din viata activa. Pe baza lor fiecare traieste, actioneaza. se raporteaza la norme, se inscrie intr-o comunitate sociala sau politica, da sens vietii si lumii, se inconjoara de obiecte artistice, elaboreaza credinte religioase. Fara medierea imaginii, calitatea vietii spirituale si materiale nu se poate realiza. 

Imaginea este o reprezentare perceputa doar in masura in care obiectul este supus unor "tratamente" pentru a fi fixat, de catre memorie, sau pentru a fi deformata, de catre imaginatie. Reprezentarea obiectului este de lunga durata si are loc in absenta intuitiei. "Imaginea - apreciaza, J.J.Wanenburger, pag. 19-20 - ocupa in acest caz un loc intr-un decupaj notional care o opune pe de o parte perceptiei,in calitate de contact efectiv cu o realitate prezenta, si, pe de alta parte, conceptului, sursa detemporalizata a unei informatii lipsite de orice element empiric. Imaginea se plaseaza in acest caz pe post de intermediar intre perceptia adevarata si conceptul lucrului perceput". Astfel, se ajunge la un punct de vedere apropiat de cel al psihologiei cognitive contemporane, pentru care imaginea "este o modalitate de reprezentare mentala care are drept caracteristica conservarea informatiei perceptive sub o forma ce poseda un grad ridicat de similitudine structurala cu perceptia".(E. Fulchignoni, "La civilsation de l image", Payot, 1959, p. 24)