Stilul de comunicare inchis

Stilul de comunicare inchis

Persoanele "inchise" sunt de obicei productive si harnice, dar se simt mai bine lucrand mai degraba cu obiectele decat cu persoane. Un individ "inchis" ar fi foarte productiv lucrand intr-un mediu mai izolat de contactul cu ceilalti, producand ceva cu propria sa masina (strung, autovehicul). Un asemenea tip ar fi stresat intr-o slujba in care l-ar solicita multa lume, de exemplu la o casierie sau in relatii publice.

Oamenii cu un stil de comunicare inchis nu numai ca nu se simt bine in preajma celorlalti, ci le este chiar frica de acestia. Din propriile lor experiente, ei stiu ca oamenii sunt imprevizibili si ca e mai sigur ca pur si simplu sa nu stai in preajma lor. Indivizii inchisi sunt deseori stresati de faptul ca ar putea parea necugetati, ca ar putea fi invinuiti de ceva sau chiar ca si-ar putea pierde slujba. Astfel, ei risipesc multa energie in cautarea sigurantei si creeaza in jurul lor un camp de energie negativa, daunator pentru relatiile cu ceilalti. Pentru mai multa siguranta, ei evita sa ia deciziile si folosesc alte procedee, mai sigure pentru ei, cum ar fi: respectarea intocmai a regulamentului, respectarea traditiei si tratarea tuturor participantilor in acelasi mod.

Managerii "inchisi'

Managerii inchisi sunt de obicei niste persoane foarte ordonate carora le fac placere activitati cum ar fi: controlul inventarului, aprovizionarea, lucrul la unele detalii, activitati care altora ar putea sa le displaca.

Managerii inchisi au mai putin succes in relatiile cu angajatii lor si cu problemele acestora, deoarece cei care au nevoie de o indrumare precisa sau de incurajari nu le vor primi, iar cei care au nevoie de libertatea de a fi creativi rareori gasesc un manager inchis dispus sa riste si sa se aventureze in necunoscut.

Managerii inchisi au tendinta sa stea cat mai departe de subaltern in dorinta lor de siguranta, iar pentru aceasta sunt rezervati si vor ca si subordonatii sa fie la fel. Ei iau deciziile astfel incat sa micsoreze riscul si sa le creasca sentimentele de siguranta, astfel: nu initiaza niciodata comunicarea cu cei de la un nivel ierarhic superior, nu incearca sa-i motiveze pe subordonati, lipsindu-i pe acestia chiar de bucuria de a fi felicitati.

Angajatii "inchisi"

Angajatul inchis este de obicei o persoana care rareori ofera opinii si aproape niciodata nu cauta feedback de la ceilalti. Pentru ca acest tip de angajati cred ca singurul mod in care poti trece prin viata este "de a-ti tine gura', ei participa rareori la activitatile colective, de echipa. Cand sunt totusi constransi sa-si exprime parerile, comentariile lor sunt precare si de obicei prefera o pozitie neutra. Preferand sa lucreze singuri, ei pot fi foarte productivi atata vreme cat nu trebuie sa interactioneze cu ceilalti.

Caracteristicile persoanelor care apartin stilului de comunicare inchis

In incercarea de a face o analiza interna a comportamentului persoanelor care fac parte din aceasta categorie pot fi identificate punctele forte, dar si cateva defecte, necesar a fi cunoscute, pentru a putea fi remediate.

Persoanele inchise prezinta cateva puncte forte, cum ar fi:

Sunt productivi atata timp cat lucreaza intr-un mediu fara comunicare interpersonala, fiind cel mai adesea perceputi si vazuti ca persoane rezervate;

Sunt considerati similari cu sefii liberali care ii lasa pe subalterni sa faca aproximativ ce vor.

In acelasi timp principalele puncte slabe ale persoanelor inchise sunt:

Isi risipesc intreaga energie in cautarea securitatii personale, si de aceea productivitatea lor poate sa inregistreze scaderi;

Sunt considerati ca fiind distanti si nereceptivi, necomunicativi si dificili de cunoscut;

Nu vor participa din proprie initiativa la intruniri sau interviuri de evaluare si datorita faptului ca de cele mai multe ori sunt exagerat de critici cu ei insisi.

In cazul unei comunicari eficiente cu managerii "inchisi" se recomanda unele strategii, cum ar fi:

Evitarea amenintarilor sau instalarea unor stari de insecuritate;

Sa nu fie intrebati nimic, mai bine vor fi intrebate alte persoane sau se va lua decizia necesara intr-un mod discret;

Subordonatii sa nu se agite prea mult si intr-un mod care poate deveni suparator;

Aplicarea noilor proceduri descoperite fara a astepta alte indrumari, critici sau

ajutor de la sef.

In ceea ce priveste subordonatii "inchisi", imbunatatirea procesului de comunicare cu acestia se face utilizandu-se, in principal, unele metode, cum ar fi:

Asigurarea unui mediu de lucru in care sa se simta in siguranta, fara prea multe interactiuni cu restul angajatilor si cu putine responsabilitati;

Schimbarile de politica ale organizatiei sa fie explicate prin intalniri fata in fata, inainte ca mesajele informale, zvonurile sa ajunga la ei;

Clarificarea organigramei si responsabilitatilor prin sarcini precise si clare;

Aratandu-le si un usor interes pentru familia sau problemele lor personale (in limite rezonabile, ocazional).