ASAMBLARI MECANICE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul „Asamblari mecanice” face parte din curriculum-ul de nivel 3 (clasa a XI-a liceu tehnologic si clasa a XII –a pe ruta SAM).

Competentele vizate prin acest modul au caracter tehnic general, facand parte din cunostintele absolut necesare acestui nivel de calificare al absolventilor.

Continuturile prevazute se vor parcurge in orele de instruire practica saptamanala si in cadrul laboratorului tehnologic.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul:

Asamblari mecanice

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

specificul domeniului si calificarii

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice

1. Structura procesului tehnologic de asamblare

- operatiile si fazele de asamblare, manuirile, piesa de baza, completul, subansamblul, ansamblul

2. Documente tehnologice necesare realizarii operatiei de asamblare

- scheme de asamblare, fise tehnologice si planuri de operatii, ciclograma asamblarii

3. Precizia de prelucrare si asamblare

- abateri dimensionale, de forma si de pozitie

4. Metode de asamblare

- metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, metoda ajustarii, metoda reglarii

5. Pregatirea pieselor pentru asamblare

- retusare, razuire, rodare, lepuire, lustruire, gaurire, alezare, filetare, spalare

6. Asamblari nedemontabile

Prezentarea generala a asamblarilor nedemontabile

- asamblari prin presare (prin incalzire sau racire, prin deformare)

- asamblari prin lipire (lipire moale, lipire tare, metode de lipire)

- asamblari prin nituire (fazele operatiei de nituire, masini de nituit), NTSM la nituire

- asamblari prin sudare; NTSM la sudare

7. Asamblari demontabile

Prezentarea generala a asamblarilor demontabile

- asamblari prin pene si stifturi, prin caneluri, prin conuri, cu elemente elastice

- asamblari prin filet (parti componente, siguranta in exploatare, asigurarea piulitelor impotriva autodesfacerii, scule folosite la montare si demontare)

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi efectuarea unor lucrari practice si de laborator.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I.Locul modulului in cadrul planului de invatamant

Modulul „Sanatatea si securitatea muncii” se studiaza in clasa a XI-a Liceu tehnologic, respectiv clasa a XII a – ruta SAM, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Sanatatea si securitatea muncii

II.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.Sugestii metodologice

1. Modulul „Sanatatea si securitatea muncii” face parte din Stagii de pregatire practica si are alocate un numar de 48 de ore / an, din care laborator tehnologic 24 ore.

Continuturile incluse in structura modulului ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati privind securitatea la locul de munca, sanatatea, prevenirea si stingerea incendiilor, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite

2. Parcurgerea continuturilor modulului „Sanatatea si securitatea muncii” si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare in ateliere, dotate cu materiale didactice specifice iar in desfasurarea orelor de laborator sa se foloseasca:

seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice,

planse didactice,

panoplii si machete didactice sau/si functionale,

bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a.

In context

lucrul in grup,

simularea,

practica in atelier / la locul de munca,

discutiile de grup,

prezentarile video,

prezentari multimedia si electronice,

temele si proiectele integrate,

vizitele etc.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de

comunicare,

negociere,

luarea deciziilor,

asumarea responsabilitatii,

sprijin reciproc,

precum si a spiritului de echipa, competitional si a creativitatii elevilor.

3. Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari.

Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea .