Cadrul de referinta pentru realizarea Consilierii si Orientarii

Probleme generale

Pregatirea elevilor pentru lumea muncii reprezinta o preocupare constanta in ideile pedagogice si practicile educationale, iar in ultima perioada poate fi considerata o zona preferata a relatiei dintre scoala si comunitate in sens larg.

Intre masurile de reforma luate in Romania in ultimii 10 ani, Consilierea si Orientarea s‑a aflat constant in atentia politicilor educationale si a fost introdusa ca arie curriculara distincta in noile planuri cadru de invatamant, incepand cu anul scolar 1998‑1999.

Insa regandirea acestui domeniu al educatiei a inceput cu mult inaintea anului 1998 si o serie de documente legislative evidentiaza acest fapt (vezi Cadrul legal de organizare si functionare a activitatii de asistenta psihopedagogica. Bucuresti, CNROP, 2000).

Numeroase documente europene actuale aduc in discutie problema pregatirii elevului pentru integrarea in viata activa. Lucrarea Un deceniu de reforme ale invatamantului obligatoriu in Uniunea Europeana (1998, p. 13), grupeaza scopurile generale ale sistemelor de invatamant din Europa de Vest, in urmatoarele categorii:

oportunitati sociale egale pentru toti cetatenii, fara discriminare;

educatie de baza pentru intreaga populatie;

promovarea reformei si a schimbarii sociale;

pregatirea elevilor pentru viata adulta;

dobandirea motivatiei pentru invatarea continua si pentru intampinarea si promovarea schimbarii;

bunastarea si realizarea personala.

Ultimele trei scopuri sunt strans legate de problema Consilierii si Orientarii, dar in mod particular cel referitor la "pregatirea pentru viata adulta". Fata de alte etape ale dezvoltarii sistemelor de invatamant, pregatirea pentru viata adulta nu mai priveste doar pregatirea viitoarei forte de munca: "scolile trebuie sa aiba responsabilitatea transmiterii normelor sociale, ceea ce nu se mai intampla numai in familie sau in comunitatea locala, ca in societatile mai putin evoluate. Lumea patronatului a devenit nesigura si complexa (.), iar timpul liber, o parte din ce in ce mai importanta din viata oamenilor, atat in termeni calitativi, cat si cantitativi. Acest lucru face din pregatirea pentru diferite sfere din ce in ce mai strans legate ale vietii adulte o cerinta vitala" (idem, p. 15).

Pregatirea elevilor pentru lumea muncii este parte a unui proces mult mai amplu, care priveste pregatirea pentru a face fata provocarilor viitorului. Cateva posibile intrebari-cheie si raspunsurile asociate lor sunt identificate in lucrarea in limba engleza "Pregatirea elevilor pentru secolul 21" (Uchida, 1996, p. 6, 16). Acestea sunt:

Cum pot educatorii, cetatenii, parintii, oamenii de afaceri si guvernantii sa contribuie la succesul copiilor?

Ce ar trebui sa stie copiii?

Ce comportamente si deprinderi vor fi importante?

Cateva dintre raspunsuri sunt identificate in continuare: deprinderi de gandire, alfabetizare functionala si operationala si intelegerea statisticii; deprinderi de relationare interpersonala, incluzand vorbirea, ascultarea si abilitatea de a fi parte a unei echipe, intelegerea istoriei universale si a lumii afacerilor, intelegere multiculturala, incluzand diversitatea si nevoia unei perspective internationale, cunoasterea unor limbi de circulatie internationala si a geografiei lumii; deprinderi de gandire critica, de rezolvare de probleme, negocierea, proiectarea unei investigatii, interpretarea si utilizarea datelor.

Terminologie

a.      a. Din domeniul Consilierii si Orientarii.

Orientarea profesionala este un proces de sprijin continuu al indivizilor de-a lungul vietii, pentru a-i face capabili sa-si croiasca propriul drum profesional prin autocunoasterea aspiratiilor si a aptitudinilor, prin informare si consiliere despre aspectele muncii si despre schimbarile intervenite in lumea ocupatiilor, a pietei muncii, in realitatile economice si in oportunitatile de formare (Orientare si consiliere. Ghidul profesorului, CNROP, 2000).

b. Din domeniul curriculum-ului.

Curriculum inseamna, in sens larg, ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe toata durata parcursului sau scolar. In sens restrans, acesta este definit ca ansamblul acelor documente scolare de tip reglator care consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului. Acest ansamblu de documente poarta numele de curriculum formal sau oficial.

Componentele curriculum-ului national din Romania sunt: planurile cadru de invatamant, programele scolare, manualele alternative, auxiliarele didactice.

Curriculum la decizia scolii (CDS) este o parte componenta a curriculum-ului national care acopera diferenta dintre trunchiul comun (Curriculum comun), adica numarul minim de ore pentru fiecare disciplina obligatorie si numarul maxim de ore pe saptamana, disciplina sau an de studiu prevazute in planul-cadru. CDS poate lua forma unor aprofundari sau extinderi ale programelor scolare pentru disciplinele obligatorii sau a unor obiecte de studiu noi (disciplinele optionale). Raportul dintre trunchiul comun si CDS variaza pe parcursul scolaritatii.

c. Din alte domenii ale stiintelor educatiei: mediu social-economic defavorizant, pedagogie compensatorie, invatamant diferentiat, disparitate regionala, participare redusa la scolaritate, elevi cu cerinte educative speciale (CES), dificultati de invatare.

Sistemele de invatamant opereaza cu o terminologie diversa, dar se poate constata o tendinta de unificare a acesteia. Termenii utilizati cel mai des sunt cei de "educatie vocationala" si "educatie pentru cariera". Este relevanta o analiza a evolutiei semnificatiilor pe care le au termenii de specialitate. Astfel, domeniul "orientare profesionala" (engl. vocational guidance), care se focalizeaza pe informare si sfatuire, este tot mai mult inlocuit de consiliere, in care "accentul nu cade pe diagnoza situatiei elevului si recomandarea unor ocupatii potrivite, ci pe ajutorul dat elevilor pentru a face fata problemelor legate de orientarea carierei, articularea perceptiei despre sine cu perceptia despre optiunile deschise pentru el si analiza lor inainte de a lua decizii" (Watts, 1985, p. 30).

Aceasta focalizare ia forma unui domeniu de educatie numit "educatia pentru cariera". Schimbarea de focalizare are loc pe fondul situarii elevului in centrul deciziilor educationale, aspect ce fundamenteaza toate reformele recente.

Daca educatia profesionala este legata de achizitia de cunostinte si deprinderi legate de un anumit loc de munca, pe care elevii le vor aplica direct in legatura cu o ocupatie sau un grup de ocupatii, miscarea catre "educatia pentru cariera" are in vedere corelarea si intrepatrunderea dintre mai multe domenii: "self awareness", "opportunity awareness", "decision learning" (autocunoastere, constientizarea sanselor, invatarea deciziei):

"self awareness" = a ajuta elevul sa exploreze ce fel de persoana este, care ii sunt valorile si ce poate sa devina in termenii abilitatilor, intereselor si aptitudinilor, ale structurii de personalitate;

"opportunity awareness" = a ajuta elevii sa exploreze ce inseamna lumea muncii, ce oportunitati, ce recompense si satisfactii le ofera;

"decision learning" = a ajuta elevii sa-si dezvolte deprinderi de luare a deciziilor.