Consilierea cadrelor didactice in scoala de masa
Scoala este o institutie sociala, un loc in care grupuri de elevi din medii sociale diferite si largi se intalnesc. Atat cultura sociala dominant, cat si contextual politic si economic carora le apartine scoala inluenteaza si isi lasa amprenta asupra vietii de relatie si schimburilor intre cei care functioneaza in mediul scolar. Scoala nu mai este un spatiu inchis, o enclava a societatii, ea preia tensiunile si problemele acesteia, conflictele si dilemele ei. Ca atara, cand vorbim despre scoala, nu putem blama in nici un fel profesorii pentru problemele care pun in central lor scoala.
Se constata si se admite ca prezenta violentei in scoli nu este ceva neobisnuit, nu este un fenomen intamplator, sporadic si nici specifica scolii. Comportamentele agresive si incidenta violentei sunt vizibile in viata cotidiana, fiind mediatizate frecvent. Chiar daca, in mod utopic, media ar eleimina orice imagine sau mesaj verbal cu un continut de natura violent, putem fi siguri ca audienta ar resimti frustrare si nemultumire. Caracterul emotional al violentei produce simultan atractie si spaima, iar destul de des fascinatie. Exista argument conform carora societatea au dat semne de cruzime mai mari ca astazi, ele justificand brutalitatea si caracterul aprig al vietii, ca derivat al conditiei umane, al naturii umane.
Orice profesor realizeaza ca ceea ce pare indisciplina si neglijare a unor reguli care fac sa functioneze o institutie - asa cum este si scoala - poate degenera in violenta, dincolo de intelegere, si ca acest comportament nu este decat unul dintre simptomele unei patologii sociale complexe si grave, a carei etiologii - la fel de complexa si grava - include diferite variabile:
tulburari ale functionarii familiei,
presiunea grupului si a mediei;
confuzia/ignoranta/lipsa unei "culturi parentale", exprimate prin necunoastere;
lipsa de autoritate a diferitelor instante in actul educational.
La scoala nu se mai vine cu placere ca altadata, chiar daca nu toti elevii o faceau odinioara. Acum, la scoala, mai ales in zonele defavorizate social ar trebui sa corelam stilul de viata cu valorile existente inca, iar valorile unui individ in formare, asa cum este copilul depind in mare masura de context, de societate, de cultura locala. In functie de valoarea individuala si sociala a experientelor de invatare, de importanta grupului scolar pentru integrare, de perceptiile si reprezentarile sociale asupra rolului scolii intr-o societate sau comunitate, se pot identifica urmatoarele perspective:
perspectiva individuala pune accentul pe identificarea si evidentierea problemelor specifice de invatare ale fiecarei categorii de copii cu cerinte educationale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice apartinand diagnosticului medical si psihopedagogic care activeaza la cadrele didactice, colegii de clasa, parinti sau alte persoane din societate o serie de prejudecati si stereotipuri atitudinale, comportamentale si chiar verbale, periclitand buna relationare si comunicare intre toti actorii actului educational;
perspectiva de grup se refera la relatiile elevului cu ceilalti colegi de clasa si la metodele de rezolvare in grup a problemelor de invatare sau la modalitatile de intercunoastere intre elevii cu cerinte educative speciale si ceilalti elevi din clasa, ca o conditie a acceptarii si recunoasterii reciproce a valorii lor in grupul din care fac parte;
perspectiva curriculara evidentiaza unele aspect referitoare la flexibilizarea continuturilor si adaptarea mijloacelor de invatare, asigurarea eficientei invatarii pornind de la particularitatile individuale ale fiecarui elev, rezolvarea dificultatilor de invatare prin folosirea unor tehnici specifice invatamantului incluziv (invatarea interactive, negocierea obiectivelor, modalitati de sprijinire a elevilor la orele de curs sau in afara lor prin intermediul profesorilor de sprijin, profesorilor itineranti, profesorilor consultanti sau al unor elevi din clasa, evaluarea continua).
Profesorul, in modelul traditional este considerat o autoritate ce detine adevarul si care, in actul predarii, il impartaseste si elevilor. Scoala incluziva vede in profesor o sursa de experienta pentru copii, care mediaza intre cunoasterea valorilor culturii umane si elevii clasei. "Profesorul devine si un gen de cercetator interesat de resursele existente in comunitate care pot fi exploatate in actul invatarii si de posibilitatile prin care mijloacele de invatamant pot fi corelate cu aceste surse". (Jenkinson,1997)
Analizand atitudinea cadrelor didactice fata de procesul de integrare a copiilor cu cerinte speciale in scoala de masa, distingem urmatoarele tipuri:
atitudinea de diferenta - si de neimplicare manifestata prin izolarea elevilor cu dizabilitate, conduit diferentiata in relationarea cu elevii integrati, promovarea in fata elevilor clasei a unui model de conduit deficitar in raporturile cu elevii integrati (care va fi imitate si extins chiar in afara mediului scolar), evaluarea subiectiva, discriminarea in atribuirea sarcinilor, lipsa de tact, duritatea in limbaj;
atitudine de protejare exagerata manifestata prin diminuarea dificultatii sarcinilor scolare in comparative cu ceilalti copii sau excluderea de la realizarea unor sarcini mai complicate (copiii cu dizabilitate integrati deseneaza sau coloreaza, in timp ce restul elevilor din clasa rezolva o sarcina specifica disciplinei din program), acordarea unui sprijin in exces la unele lectii, evaluarea prin supraaprecierea elevilor integrati (din dorinta de a-I motiva si valorize in fata celorlalti, dar fara un rezultat evident in timp), conduita afectiva exagerata;
atitudine obiectiva - si echilibrata fata de procesul de integrare scolara manifestata prin profesionalism, interactiune, comunicare si antrenarea elevilor integrati pe parcursul lectiilor, in egala masura, fara elemente discriminatorii, adaptarea la potentialul lor de intelegere si actiune, evaluare corecta si obiectiva, implicarea in toate activitatile clasei, cunoasterea particularitatilor si a individualitatii fiecarui copil, cooperarea eficienta cu specialistii care sustin serviciile de sprijin la nivelul scolii.
Educatorii din scoala de masa trebuie sa satisfaca o serie de cerinte:
In functie de tipul dizabilitatilor sau cerintelor speciale, educatorii ar mai putea lua in considerare si urmatoarele alternative:
Personalitatea pedagogica, in cadrul instructiv-educativ, este definita prin intermediul trasaturilor de personalitate care dau stabilitte profilului psihologic professional, si mai putin prin intermediul starilor. Adevarata apropiere dintre cadrul didactic si copii se realizeaza in momentul in care personalitatea pedagogica se suprapune complet cu personalitatea generala, comportamentul manifestat in cadrul professional imbinandu-se in mod armonios cu cel desfasurat in situatiile obisnuite. Atunci cand cele doua planuri - cel personal si cel profesional- se imbina, cadrul didactic isi va desfasura activitatea cu mai multa naturalete si eficienta.
Comportamentul pedagogic se concretizeaza in metodele si mijloacele instructiv-educative utilizate in cadrul lectiilor. Toate acestea, relationate si correlate cu trasaturile de personalitate specifice educatorului si cu atitudinea lui fata de procesul de predare-invatare, fata de continuturile ce urmeaza a fi transmise copiilor si fata de copii in general, genereaza un stil pedagogic individual.
Invatamantul actual are un pronuntat caracter formativ, cadrul didactic trebuie sa fie orientat spre adoptarea unor metode de lucru activ-participative, in cadrul carora elevul sa fie pus in fata unor situatii problematice care pot fi rezolvate prin eforturile proprii, sa I se creeze posibilitatea de cercetare si satisfacere a curiozitatii constructive, sa descopere singur si sa aplice in mod creator setul de cunostinte si deprinderi acumulate. Intregul proces educational trebuie integrat intr-o relatie deschisa cu elevul, bazata pe comunicare si empatie, educatorul valorificand aspectele pozitive ale personalitatii elevului luand in considerare interesele, inclinatiile si cerintele educationale ale acestuia.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |