Folosirea altor instrumente de evaluare (investigatia, proiectul, protofoliul)

Nu mai este nevoie sa explicam ce este evaluarea si/sau care este importanta acesteia in cadrul procesului de predare/invatare. Rolul si ponderea ei sunt deja locuri comune. In cele ce urmeaza vom puncta numai cateva jaloane pentru aceasta secventa a procesului de predare/invatare.

Se evalueaza pentru a avea o masura a muncii depuse, pentru a regla din mers eventualele deficiente care pot aparea (evaluare formativa) sau pentru a verifica eficienta unui anumit ritm de lucru/program (evluarea sumativa).

Momentul ales este si el important, de aceea trebuie bine delimitat in timp de catre cei care fac evaluarea.

Ajunsi fiind in acest punct, se impune totusi sa insistam asupra importantei auto-evaluarii, intrucat este esential ca elevii sa fie in masura sa se aprecieze. Obisnuiti sa faca acest lucru, elevii devin constienti de ceea ce li se cere, prin urmare vor invata mult mai eficient.

Modul in care se face evaluarea are si el ponderea sa, intrucat alegerea in mod nu tocmai judicios a metodei de evaluare va conduce la aprecieri eronate, neconforme cu realitatea. Parte din aceasta etapa poate sa fie cunoscuta de catre elevi si deja se obisnuieste ca acestia sa aiba la dispozitia lor un barem minimal de notare/corectare.

Dar nu ne propunem aici sa face o analiza a evaluarii ca proces ci sa supunem atentiei si alte metode de evaluare in afara celor traditionale.

Ca metode alternative de evaluare se pot lua in calcul observarea sistematica a elevilor, investigatia, proiectul, portofoliul, auto-evaluarea.

Ne vom opri in cele ce urmeaza la cateva dintre ele, la cele care se iau in calcul mai ales contributia reala a elevului: investigatie, proiect, portofoliu.

Investigatia reprezinta o metoda de lucru presupunand cautarea de informatii pe o tema data. Se caracterizeaza prin aceea ca poate fi o sarcina care este efectuata fie individual, fie in grup, iar ca timp de lucru, acesta se limiteaza la ora de curs.

Obiectivele investigatiei sunt:

- intelegerea si clarificarea sarcinilor in grup;

- colectarea si organizarea de date;

- redactarea unui raport privind rezultatele investigatiei

Se vor evalua, in afara acuratetei informatiilor, a organizarii acestora si:

- creativitatea si initiativa elevilor;

- implicarea in grup;

- flexibilitatea si deschiderea catre idei noi.

In cazul limbilor moderne, printre obiectivele care trebuie urmarite se vor impune si cele care tin strict de natura disciplinei predate si in stransa legatura cu natura investigatiei.

Investigatia poate fi un punct de plecare in realizarea de lucrari de mai mare anvergura si reprezinta o etapa fireasca in munca de concepere a unui proiect, spre exemplu.

Profesorul poate constitui o grila de evaluare in care sa ia in calcul criterii de evaluare (printre care si cei de mai sus.

Exemplu:

Sarcina de lucru: alcatuirea unei fise de identitate a unui autor

Elevilor li se poate sau nu sugera o anumita ordine a informatiei care trebuie gasita sau nu, in functie de nivelul de cunostinte al clasei, de anul de studiu etc.

Grila de evaluare a profesorului ar putea fi:

Se mai pot adauga aici, in functie de nevoile profesorului si de nivelul clasei, nivelul de cunostinte de limba folosite, structura frazei si coerenta globala a textului raportului etc.

In general, se evalueaza deprinderile elevilor, atitudinea lor fata de sarcina in sine si mai putin nivelul de cunostinte atins. Raportul fiind prezentat de catre un singur elev, de regula cel mai bine pregatit care isi asuma rolul de lider, este dificil de finalizat o astfel de activitate cu o notare. Ea insa se poate constitui intr-o etapa premergatoare pentru atribuirea de note pentru nivelul de cunostinte al elevilor.

Proiectul este o o activitate mult mai ampla decat investigatia si presupune ca lucrul sa se intinda pe parcursul mai multor zile chiar, cu/fara consultarea profesorului. Lucrat in grup sau individual, si proiectul se finalizeaza cu prezentarea unui raport in fata clasei. Spre deosebire de investigatie, rezultatul final este insa mult mai elaborat (referat, afis, mica piesa de teatru etc.). Tema se propune de catre elev sau de catre profesor in corelatie cu nivelul si cu continutul cunostintelor elevilor. Pentru o mai mare libertate a elevilor, am putea sugera alcatuirea unei liste de teme/subiecte de catre profesor, prezentarea acesteia elevilor urmand ca acestia din urma ca isi aleaga o tema in functie de interesele lor, de usurinta cu care isi pot procura materialul documentar, etc. Tot la latitudinea elevilor este de preferat sa fie lasata si alcatuirea grupelor de lucru acolo unde este cazul. Poate in cazul claselor mai mici se poate interveni in ceea ce priveste componenta grupului de lucru. Trebuie totusi avut in vedere faptul ca elevii trebuie sa aiba o motivatie mult mai puternica pentru lucrul la un proiect, prin urmare gradul de libertate in acest caz trebui sa fie mult mai mare decat in cazul investigatiei.

Ce se evalueaza in fond la realizarea unui proiect? In general este vorba despre competente care tin de manipularea informatiei :

- gasirea unor metode de lucru adecvate;

- utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

- corectitudinea informatiei;

- organizarea informatiei si a materialelor in raport;

- calitatea prezentarii.

In cazul unei limbi moderne este totusi de remarcat ca se urmareste nivelul de cunostinte de limba straina si de usurinta cu care elevul manipuleaza limba straina pentru a comunica un bagaj de informatii.

Cand s-a lucrat in grup (de cele mai multe ori este cazul), evaluarea trebui sa tina cont de acest lucru, nota nefiind acordata decat in functie de contributia fiecarui elev la proiect. Atunci cand rezultatul final este foarte elaborat, diferentierea se poate efectua prin notarea departajata a fiecarei secvente a raportului, fiecare elev prezentand parte lucrata de el.

In cazul limbilor moderne, o notare minimala ar putea sa tina cont numai de realizare si de prezentare.

Exemplu:

Clasa:

Daca vrem ca evaluarea sa fie facuta cu cat mai multa acuratete, tabelul poate lua in calcul si realizarea celorlalte obiective.

Pentru fiecare din itemi, ramane la latitudinea profesorului de a gasi un sistem de notare. Noi am propune o medie : (10 p. realizare + 10 p. prezentare)/2

Portofoliul este poate cea mai complexa activitate de evaluare si de autoevaluare iar rezultatul final este o colectie eterogena de documente care poate cuprinde:

- date despre programul elevului;

- temele pentru acasa;

- proiectele realizate in decursulul unei perioade de timp (in general un semestru sau tot anul), precum si o scurta "istorie" a acestora (data la care a fost dat in lucru, echipa de lucru cu atributiile fiecaruia, timpul de lucru esalonat in zile, bibliografie consultata, etc.);

- fise de autoevaluare de tipul: stiu sa fac, calitati/defecte.

- tot ceea ce s-a lucrat la clasa in decursul perioadei vizate, etc.

Ceea ce este foarte important este faptul ca in cazul portofoliului interactiunea profesor elev este de natura mai dinamica, intrucat din acest "dosar" de prezentare generala a elevului reies clar progresele facute de acesta, profesorul intervenind si el notand/punctand ori de cate ori este cazul vreun aspect al activitatii elevului. Portofoliul reprezinta de fapt o etapa superioara a procesului de evaluare, deschizand calea catre auto-evaluare. Din aceasta perspectiva, protofoliul reprezinta si o cheie de control mult mai eficienta pentru parinti sau ceilalti factori de decizie pentru ca el este o oglinda a tuturor activitatilor de clasa si a eficientei lor.

In Ghidul de Evaluare difuzat de Ministerul Educatiei Nationale exista un model de portofoliu si insistam asupra faptului ca acesta este numai o propunere, organizarea informatiei continute in portofoliu, forma de prezentare pot varia de la clasa la clasa. De notat insa ca la clasele mai mici (in primii ani de studiu) aceasta metoda de evaluare exhaustiva trebuie aplicata cu destul de multa grija insistand mai ales asupra creerii deprinderii de a se auto-evalua a elevului decat pe performantele efective ale acestuia. Indiferent insa de nivelul de studii ale elevilor, trebuie avute in vedere urmatoarele:

- o buna alegere a materialelor care trebuie sa existe in portofoliu;

- organizarea calendaristica a acestora;

- fiecare document trebui adnotat de catre profesor (note, observatii, etc.)

- eventual, elevul poate face o prezentare a portofoliului, a ceea ce a remarcat el insusi din materiale cu privire la evolutia lui.

Este dificil de imaginat un sistem de notare pentru un astfel de document, cu atat mai mult cu cat el contine materiale care deja au fost supuse unei notari. Eficienta lui consta nu atat intr-o nota finala, cat in o mai buna apreciere a muncii depuse atat de profesor cat si despre elev in decursul unui semestru, a deprinderilor pe care acesta din  urma le-a insusit. Calitatea documentelor din portofoliu mai poate fi un indiciu de valoare asupra atitudinii elevului fata de disciplina predata ceea ce poate fi de un real folos pentru profesor, acesta putand remarca efectiv care activitati au avut cea mai mare eficienta.

Nu este lipsita de interes ideea ca si profesorii pot avea si ei propriul portofoliu de activitate in paralel cu cel al elevilor si aceasta poate fi o propunere interesanta care ar putea ajuta la observarea multor detalii din activitatea de zi cu zi, detalii care ar putea trece neobservate si care isi au, evident, rolul lor in procesul de predare invatare.

Nu avem pretentia de a fi prezentat complet cele trei metode de evaluare alternativa insa se impune sa insistam asupra faptului ca fiecare din aceste metode de lucru ofera o foarte mare libertate atat profesorului cat si elevului si instatam mai ales asupra faptului ca in toate cele trei cazuri elevul poate si trebuie sa devina in mod constient parte activa a procesului de evaluare.