Lucrarea de fata militeaza pentru un invatamant activ, care sa-l ajute pe elev sa-si insuseasca in mod constient cunostintele prevazute in programa scolara si, in acelasi timp sa-si formeze trasaturi pozitive de caracter: vointa, perseverenta, spirit de intrajutorare, etc.

Prin studiile de caz folosite elevul este pus in situatia de a lua singur deciziile sau in grup, atunci cand lucrul are loc in echipa, pentru a ajunge la scopul propus, in cazul verificarii, dimensionarii , determinarii sarcinii capabile pentru diferite piese ,elevii sunt pusi in situatii intalnite in practica

Lucrarea de fata face un apel cadrelor didactice de a folosi studiile de caz, jocurile didactice,problematizarea ,simularea , activitatile in grup.

Prin studiile de caz, jocurile didactice, elevii se exteriorizeaza, participa efectiv si se implica afectiv, jocul are o motivatie superioara, antreneaza chiar si elevii timizi, sarcinile sunt efectuate cu placere, fara trairea subiectiva a efortului, jocul destinde, creeaza un climat de incredere in fortele proprii, o descatusare totala.

Jocul de rol permite intelegerea unor situatii de comunicare si formarea abilitatilor de comunicare cu clientii si cu colegii de munca. Este important ca profesorul sa-i ajute pe elevi sa reflecteze asupra rolului pe care il joaca si sa inteleaga atitudinile pe care le pot adopta persoanele puse in situatiile respective.

Noile manuale scolare de discipline tehnice au numeroase exemple din cadrul diferitelor activitati practice , tabele, grafice, exercitii, probleme ce pot fi folosite ca punct de plecare pentru realizarea unor jocuri de rol. Reusita jocului depinde de maiestria cadrului didactic.

Nici continutul, nici spiritul programei nu urmaresc insusirea unor termeni stiintifici pretentiosi. Scopul principal prevazut in programa este acela de a-i interesa pe toti elevii in asimilarea unui volum de cunostinte logice, simple, polivalente, pe baza carora sa se orienteze in problemele lumii inconjuratoare si sa exprime judecati si rationamente - se poate realiza prin utilizarea jocului didactic.

Dinspre atractia si hazul jocului de rol, drumul importantei acesteia se ramifica in:

o       formarea deprinderilor de munca organizata,

o       prevenirea oboselii,

o       gasirea de noi cai eficiente de invatare,

o       evaluarea propriilor rezultate si evaluarea rezultatelor colegilor,

o       integrarea elevului in colectiv,

o       instituirea unor relatii de fair-play,

o       dezvoltarea rapiditatii si a preciziei in actiune,

o       formare intelectuala, morala, estetica, formarea conduitei civice,

o       suscitarea curiozitatii si a unor noi interese de cunoastere.

Competentele, ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi dobandite prin invatare, din punct de vedere profesional permit practicarea cu succes a profesiei. In contextul formarii profesionale a elevilor, competentele generale sunt exprimate in termeni de cerinte care descriu ce trebuie sa demonstreze elevii la finalul unei secvente de instruire pentru a putea accede la urmatorul nivel de pregatire sau pentru a obtine un loc de munca.

Prin problematizare, important este efortul de gandire, dezvoltarea curiozitatii stiintifice si dorinta de a nu primi cunostintele de-a gata, ci de a cauta prin forte proprii adevarul in fata unor probleme noi.

Problematizarea solicita la maxim gandirea elevilor, realizandu-se printr-o mai mare acumulare de cunostinte, precum si printr-o dezvoltare pronuntata a gandirii. Gradul de dificultate, efortul depus de elev pe drumul parcurs de la intrebare la raspuns sunt mult mai mari si mai complexe in cadrul problematizarii. Prin specificul ei, problematizarea se intemeiaza pe crearea unor situatii conflictuale, care conduc gandirea elevului din descoperire in descoperire, pana la epuizarea continutului unei teme.

Problematizarea poate fi utilizata in toate etapele procesului de invatamant si nu numai in predare, unde, e drept, poate fi folosita mai frecvent.

Formularea concluziilor desprinse in urma interpretarii rezultatelor obtinute in vederea adoptarii deciziei educationale adecvate.

Evaluarea performantelor elevilor are urmatoarele functii:

diagnostica- se fac, cunoscute situatiile si factorii care conduc la obtinerea anumitor rezultate ale elevilor pentru a stabili eventualele proceduri de remediere a punctelor critice;

prognostica- se anticipeaza performantele viitoare ale elevilor pe baza rezultatelor inregistrate si al planificarii secventelor urmatoare ale activitatii de invatare; aceasta functie este complementara functiei de diagnoza;

de certificare a nivelului de cunostinte si abilitati ale elevilor la sfarsitul unei perioade lungi de instruire(ciclu de invatamant, invatamant obligatoriu etc.);

de selectie a elevilor pentru accesul intr-o etapa superioara de invatamant sau intr-un program specific de instruire( gimnaziu, liceu, invatamant superior, cursuri postuniversitare, cursuri speciale in domenii artistice etc); aceasta functie permite clasificarea/ ierarhizarea elevilor in urma rezultatelor obtinute;

Evaluarea mai indeplineste urmatoarele functii specifice:

functia motivationala, stimuleaza activitatea de invatare a elevilor prin valorificarea optima a feedback-ului pozitiv oferit de actul evaluarii;

functia de orientare scolara si profesionala, ajuta elevii in urma evaluarii sa-si aleaga forma corespunzatoare de invatamant.

1 Tipuri de evaluare

Dupa momentul in care se realizeaza evaluarea:

a evaluarea initiala - se realizeaza la inceputul unui nou ciclu de invatare sau program de instruire in scopul stabilirii nivelului de pregatire a elevilor; in functie de aceste rezultate se realizeaza planificarea activitatilor viitoare ale profesorului;

b evaluarea continua (formativa) - insoteste intregul parcurs didactic, realizandu-se prin verificari sistematice ale tuturor elevilor asupra intregii materii; aceasta ofera permanent raportarea la obiectivele operationale propuse si evidentiaza progresul inregistrat de la o secventa la alta a instruirii; feedback-ul obtinut este mult mai util si eficient, ajutand elevul si profesorul sa isi adapteze activitatea viitoare la specificul situatiei

c evaluarea sumativa (cumulativa) - se realizeaza la sfarsitul unei perioade mai lungi de instruire( de exemplu capitol, semestru, an scolar, ciclu de invatamant etc.)

Daca se urmareste drept criteriu cine realizeaza evaluarea, aceasta poate fi de doua tipuri:

1. evaluare interna-efectuata de catre aceeasi persoana/institutie care este implicata direct si in activitatea de instruire(de ex. prof. de la clasa)

2. evaluare externa- in care se implica o persoana/institutie, alta decat cea care asigurat realizarea procesului didactic.

Metode de evaluare

Metode traditionale de evaluare

Probe orale

proba orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor;

proba orala= metoda de evaluare cea mai des utilizata la clasa- nu este recomandata in situatii de examen;

Probe scrise

Sunt preferate datorita avantajelor de eficientizarea procesului de instruire si cresterea gradului de obiectivitate;

Dezavantaj major: relativa intarziere in timp a momentului in care se realizeaza corectarea unor greseli sau completarea unor lacune identificate.

Probe practice

Sunt utilizate in vederea evaluarii capacitatii elevilor de a aplica anumite cunostinte teoretice, precum si a gradului de stapanire a priceperilor si deprinderilor de ordin practic. De la inceputul anului scolar elevii trebuie sa fie avizati asupra:

tematicii lucrarilor practice

modului in care vor fi evaluate(baremele de notare)

conditiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activitati(aparate etc).

Principala problema a invatamantului actual - supraincarcarea - nu tine numai de continutul programei, ci si de traditiile ultimilor ani si de presiuni exterioare exercitate asupra sistemului (presiunile ciclului scolar urmator, olimpiadele, presiunile parintilor, stangacia muncii diferentiate).

Poate fi utilizata drept proba de evaluare orice forma de verificare - orala, scrisa sau practica - traditionala sau alternativa, daca sunt indeplinite conditiile:

sunt stabilite capacitatile si continuturile care se evalueaza;

obiectivele de referinta;

tipurile de itemi adecvati

descriptorii de performanta;

modalitatea in care se vor face cunoscute parintilor si elevilor rezultatele obtinute

Metodele complementare de evaluare ofera elevilor posibilitati variate de a demonstra ceea ce stiu(ansamblu de cunostinte), dar mai ales ce pot sa faca (priceperi, deprinderi, abilitati).

Observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor furnizeaza profesorului informatii relevante asupra performantelor elevilor, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia.

Pentru observare profesorul are la dispozitie:

fisa de evaluare:este completata de profesor, in ea inregistrandu-se date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le identifica in comportamentul sau modul de actiune a elevilor sai; profesorul este cel care decide ce comportament va fi observat si inregistrat.

Avantaj: este acela ca nu depinde de capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul, profesorul fiind cel care inregistreaza si interpreteaza comportamentuil tipic sau alte produse si performante ale elevului.

Dezavantaj: marele consum de timp pe care il implica, la care se adauga faptul ca aceste notari nu au o cota ridicata de obiectivitate.

scara de clasificare:reprezinta un set de caracteristici(comportamentale) ce trebuie supuse evaluarii, insotit de un anumit tip de scara(scara Likert)Elevului ii sunt prezentate un numar de enunturi, in raport de care acesta trebuie sa-si manifeste acordul sau dezacordul, intre cinci trepte: puternic acord; acord; indecis(neutru); dezacord;puternic dezacord.Un element esential in construirea unei scari de clasificare il constituie redactarea unui bun enunt la care elevul sa poata raspunda.

lista de control/verificare pare asemanatoare cu scara de clasificare ca maniera de structurare(un set de enuntur, caracteristici, comportamente etc), se deosebeste de aceasta prin faptul ca prin intermediul ei doar se constata prezenta sau absenta unei caracteristici, comportament etc., fara a emite o judecata de valoare oricat de simpla.

Exemplu: (desfasurarea unei activitati experimentale in laborator)

Elevul:

a urmat instructiunile specifice activitatii, Da Nu

a cerut ajutor cand a avut nevoie; Da  Nu

a cooperat cu colegii pentru a realiza produsul final Da  Nu

a finalizat sarcina de lucru Da  Nu

Avantaj:se elaboreaza relativ usor, fiind obiectiva in evaluarea abilitatilor care pot fi clar divizate in pasi specifici.

Investigatia ofera posibilitatea elevului de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate, pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs.

In cadrul investigatiei obiectivele evaluate(ex.: definirea si intelegerea problemei; identificarea procedeelor de obtinere a informatiilor; formularea si testarea ipotezelor; elaborarea unui scurt raport despre rezultatele investigatiei ) capata semnificatii diferite, corelate cu gradul de complexitate a sarcinii de lucru si cu natura disciplinei la care se aplica. Un element important in desfasurarea unei investigatii, dupa proiectarea ei, il constituie preexperimentarea, ceea ce asigura un plus de validitate instrumentului de evaluare pe care profesorul intentioneaza sa-l propuna elevilor sai.

Activitatea didactica desfasurata prin intermediul acestei practici evaluative,poate sa fie organizata individual sau pe grupuri de lucru, iar aprecierea modului de realizare a investigatiei este de obicei de tip holistic.

Aportul acestui tip de activitate asupra dezvoltarii capacitatilor de ordin aplicativ ale elevilor este considerabil.

Portofoliul

Acesta include rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observare sistemica a comportamentului elevului, proiectul, autoevaluarea), precum si sarcini specifice fiecarei discipline.

Portofoliul urmareste progresul elevului de la un semestru la altul, de la un an scolar la altul si chiar de la un ciclu de invatamant la altul.

Este important la un portofoliu: -scopul pentru care a fost proiectat

-contextul si modul de proiectare al acestuia

O functie importanta pe care o preia portofoliul este aceea de investigare a majoritatii "produselor" elevilor, care de obicei raman neinvestigate in actul evaluativ. De asemenea sarcina evaluarii continue este preluata cu succes si fara tensiunea pe care ar putea-o genera metodele traditionale de evaluare aplicate frecvent. Portofoliul poate constitui parte integranta a unei evaluari sumative sau a unei examinari.

Autoevaluarea- elevul isi apreciaza singur prestatia si ia masurile care crede ca sunt necesare pentru ameliorarea rezultatelor scolare.

A se autoevalua poate insemna si a-si da raspuns la intrebarile:

Ce alte metode pot folosi pentru rezolvarea sarcinii date?

Am rezolvat bine?

In cat timp am rezolvat?

Care este pasul urmator?

Ce pot pune in portofoliu care sa ma reprezinte?

Formarea capacitatii de autoevaluare este sustinuta de o serie de actiuni ale profesorului:

prezentarea la fiecare lectie a obiectivelor formulate sau competentelor care se asteapta de la elevi

propunerea profesorului ca elevii sa-si puna intrebari ca cele de mai sus si sa-si dea raspunsuri sincere

incurajarea evaluarii in grupuri sau cu intreaga clasa

formularea de concluzii la sfarsitul activitatii de formare: am invatat.., am descoperit ca.., am folosit metoda..., se putea folosi si metoda..., nu am stiut..etc.

OBSERVATIE!

Folosirea unui singur instrument de evaluare nu are capacitatea de a masura intregul si de a oferi o imagine reala si obiectiva asupra realizarii obiectivelor si competentelor formulate. Este foarte indicata matricea de evaluare care acopera evaluarea a cat mai multor obiective si competente.

Clasa..  Obiect de studiu...

la clasele aXa se completeaza competentele derivate

se trec codurile obiectivelor operationale sau competentelor derivate date de profesor in proiectul didactic

Metodele complementare de evaluare asigura o alternativa la formulele traditionale.Valentele lor formative le recomanda sustinut in acest sens . Este cazul investigatiei, proiectului, portofoliului, care in afara faptului ca reprezinta importante instrumente de evaluare, reprezinta sarcini de lucru a caror rezolvare stimuleaza invatarea de tip euristic.

Valentele formative ale metodelor complementare de evaluare:

oportunitatea creata profesorului de a obtine noi si importante informatii asupra nivelului de pregatire a elevilor sai; pe baza acestor informatii profesorul isi fundamenteaza judecata de valoare, pe care o exprima intr-o apreciere obiectiva a performantelor elevilor si a progreselor scolare ale acestora.

posibilitatea elevului de a arata ceea ce stie si, mai ales, ceea ce stie sa faca, intr-o varietate de contexte si situatii;

oferirea unei imagini permanent actualizate asupra performantelor elevilor, in raport cu abilitatile si capacitatile pe care acestia le detin

exersarea abilitatilor practic- aplicative ale elevilor

CONCLUZIE: metoda este cea care contureaza proiectarea si realizarea actiunii evaluative, de la stabilirea obiectivelor de evaluare si pana la construirea si aplicarea instrumentului de evaluare prin care intentionam sa obtinem informatiile necesare si relevante pentru scopurile propuse. Deci instrumentul de evaluare este parte integranta a metodei.

Calitatile instrumentelor de evaluare

Principalele calitati ale unui instrument de evaluare numit test sunt:

validitatea - acuratetea cu care testul respectiv masoara ceea ce intentioneaza sa se masoare.

Pentru ca un test sa fie valid, trebuie sa acopere intregul continut al programei de examen, tinand cont de lungimea, ponderea sau importanta diferitelor aspecte ale continutului la care face referire.

Tipuri de validitate:

validitatea de continut masura in care testul acopera in mod uniform elementele de continut majore pe care le testeaza; aceasta apreciere se face prin estimarea concordantei dintre itemii testului si obiectivele operationale definite pe baza continuturilor esentiale ale programului de instruire;

validitatea de construct- exprima acuratetea cu care testul masoara un anumit construct specificat (ex. inteligenta,creativitatea,succesul scolar): de asemenea valideaza raportul item-nivelul invatarii

validitatea concurenta-reflecta masura in care scorurile inregistrate la un test relationeaza cu alte masurari realizate asupra acelorasi abilitati.

validitatea predictiva -vizeaza masura in care testul poate face prognoza performantelor viitoare ale elevului.; acest test vizeaza estimarea/determinarea corelatiei dintre performanta inregistrata la un test care a fost administrat si performanta la teste care urmeaza a fi sustinute la aceeasi disciplina de studiu sau asupra aceleiasi extensii curriculare.

validitatea de fatada (face Validity) exprima masura in care testul este relevant si important pentru cei testati.

Factorii care testeaza validitatea unui test sunt:

indicatii neclare

nivelul de dificultate inadecvat al itemilor din test

itemi incorecti din punct de vedere tehnic

test prea scurt

administrarea si/sau corectarea necorespunzatoare a testului;

fidelitatea - reprezinta calitatea unui test de a produce rezultate constante in urma aplicarii sale repetate;

obiectivitatea - reprezinta gradul de concordanta intre aprecierile facute de evaluatori independenti in ceea ce priveste un raspuns bun pentru fiecare dintre itemii unui test; testele standardizate au o foarte buna obiectivitate;

aplicabilitatea (sau validarea de aplicare) desemneaza calitatea unui test de a fi administrat si interpretat cu usurinta;

Proiectarea testelor utilizate in evaluare

In proiectarea unui test trebuie avute in vedere printre altele, urmatoarele etape:

determinarea tipului de test;

proiectarea matricei de specificatii;

definirea obiectivelor de evaluare;

construirea itemilor;

elaborarea schemei de notare;

pilotarea si revizuirea testelor precum si a schemei de notare;

administrarea testelor;

corectarea si analiza rezultatelor;

Matricea de specificatii

Dupa determinarea tipului de test, se utilizeaza matricea de specificatii pentru a putea fi siguri ca testul masoara obiectivele educationale definite anterior si are o buna validitate de continut. Pe liniile matricei sunt enuntate continuturile testate, iar coloanele contin nivelurile cognitive la care dorim sa masuram aceste continuturi(de ex. cunoastere, intelegere, aplicare, analiza si sinteza). Astfel se determina numarul de itemi necesari pentru fiecare continut corelat cu nivelul cognitiv.

Pentru administrarea unei probe de evaluare etapa urmatoare matricei de specificatii o constituie scrierea efectiva a itemilor, elementelor componente de baza ale instrumentului de evaluare, pe baza obiectivelor de evaluare formulate cat mai clar. Pentru a incheia procesul de evaluare a testului, se utilizeaza schema de notare, pe baza careia vor fi corectate si punctate lucrarile elevilor.

Schema de notare

Poate avea in vedere notarea analitica sau notarea holistica(globala). Notarea analitica se poate aplica testelor de tip formativ cand principalul scop este acela de a identifica si analiza erorile elevilor, cu scopul ameliorarii programului de instruire si invatare. Procedeul presupune determinarea principalelor performante (unitati de raspuns) pe care elevul trebuie sa le evidentieze la raspunsul sau la fiecare item. Unitatilor de raspuns li se acorda puncte care, insumate, determina nota, pentru un anumit item. Notarea holistica este utilizata cand nu este necesar un feed-back asupra naturii erorilor. Ea consta in formarea de catre profesori a unei impresii despre un raspuns in totalitatea sa si incadrarea acestuia intr- o categorie prestabilita. Conform L. Carey, etapele in proiectarea unei scheme de tip holistic sunt:

stabilirea categoriilor care vor fi utilizate(admis- respins, bun- satisfacator, slab, 0-2 -puncte-2-4 puncte-4-6 puncte-6-8 puncte-8-10 puncte);

determinarea criteriilor de evaluare pentru fiecare categorie;

citirea rapida de catre examinator a tuturor raspunsurilor testelor si formarea impresiei generale;

incadrarea raspunsurilor in categoriile stabilite;

recitirea testelor plasate in cadrul aceleiasi categorii, pentru a face comparatie;

reancadrarea anumitor teste in categorii superioare sau inferioare categoriei in care au fost plasate initial;

acordarea aceleiasi note tuturor testelor incadrate in aceeasi categorie.

Tipuri de itemi

Descrierea generala a tipurilor de itemi

Itemul repezinta cerinta formulata (sarcina de lucru) si raspunsul asteptat din partea celui evaluat.

Comportamentul observabil specifica ceea ce trbuie sa fie capabil sa realizeze elevul dupa parcurgerea unui modul.

Criteriul de performanta reprezinta nivelul (minimal) la care trebuie realizat comportamentul observabil.

Obiectivele de evaluare sunt de fapt obiectivele operationale stabilite de fiecare profesor sau grup de profesori dupa analizarea curriculumui.

In procesul educational se urmareste formarea competentelor profesionale care se traduc in obiectivele operationale,care dupa Mager, se copum din comportamente pe care elevul trebuie sa le demonstreze (ce?),conditiile in care se formeza aceste comportamente (cum?) si criteriul de performanta sau nivelul de reusita (cat?).De aceea in curriculum, obiectivele instruirii sunt formulate astfel incat sa sugereze utilizatorului stabilirea obiectivelor operationale in functie de taxonomia lui Bloom.

Probele sunt instrumente de evaluare proiectate, administrate si apreciate de catre profesor.Elementele probei de evaluare sunt itemii.

ITEM=<INTREBARE>+<FORMATUL ACESTEIA>+<RASPUNSUL ASTEPTAT>

CLASIFICAR Itemii se clasifica dupa criteriul grad de obiectivitate oferit de corectare, astfel:

Exemple de itemi la disciplina "Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata"

Itemi cu alegere multipla

Scrieti pe foaia de examenn litera corespunzatoare raspunsului corect:

Pentru trasarea liniilor paralele se foloseste :

a) echerul

b) echerul si rigla

c) raportorul

Itemi cu alegere duala

Scrieti pe foaie litera A daca considerati ca afirmatia de mai jos este adevarata sau litera F daca considerati ca afirmatia este falsa:

1. A F Solicitarea de forfecare se intalneste la taierea tablelor.

2. A F In cazul in care un corp este supus simultan la cel putin doua

solicitari simple , se spune ca este supus unei solicitari simple.

Itemi de tip pereche

In coloana A sunt enumerati cativa parametrii ai energiei electrice, iar in coloana B unitatile de masura corespunzatoare acestora. Scrieti pe foaie asocierile dintre cifrele din coloana A si literele corespunzatoare din coloana B.

A B

1. linie a. inclinata

2. format b. zona de identificare

3. scriere c. intrerupta

4. indicator d . A2 .

Itemi cu raspuns scurt

Care sunt tipurile de deformatii la care sunt supuse corpurile in rezistenta materialelor?

Itemi de completare

Completati spatiile libere cu cuvinte:

1. Cu σ se noteaza tensiunile .

2.Cu τ se noteaza tensiunile

Itemi de tip rezolvare de probleme

Un automobil are viteza initiala V_o = 10m/s si in timpul t₁= 20 secunde atinge viteza de 80 km/h, ruleaza cu aceasta viteza 10 minute, dupa care incetineste si se opreste in 25 secunde. Se cere:

a.         Sa se precizeze ce tipuri de miscari executa automobilul daca ruleaza pe un drum rectiliniu.

b.         Sa se determine valorile acceleratiilor pentru cele trei faze de rulare

c.          Sa se calculeze distantele parcurse de automobil in cele trei faze de rulare

d.         Sa se calculeze viteza automobilului dupa secunde de la inceputul

fiecarei faze de rulare.

Itemi de tip eseu

Imaginati-va un interviu cu un reprezentant al unei firme de produse folositepentru asamblari demontabile. Elaborati cel putin cinci caracteristici importante pentru promovarea unui produs pe piata.

5.2. NECESARUL DE COMPETENTE SI NEVOILE DE FORMARE PROFESIONALA

O economie bazata pe cunoastere este una in care generarea si exploatarea cunoasterii a inceput sa joace un rol predominant in crearea bunastarii, nu este numai pur si simplu indepartarea frontierelor cunoasterii, este de asemenea efectiva utilizare si exploatare a tuturor tipurilor de cunoastere in toate activitatile tehnico-stiintifice.

O data cu dezvoltarea tehnologiei este necesara si intarirea abilitatilor fortei de munca. Investitia in abilitati trebuie sprijinita prin dezvoltarea unei culturi la locul de munca, care sa permita exploatarea cunoasterii, creativitatii si a angajamentul fortei de munca.

Nevoile de formare profesionala nu pot fi legate decat strict de piata muncii. Cererea de munca, respectiv de formare profesionala are ca punct de plecare nevoia de servicii-munca din partea utilizatorilor acesteia. Cererea de munca si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente, pe de o parte, de dezvoltarea socio-economica ,tehnico-stiintifica , de amploarea si structurile activitatilor tehnice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social-demografice.

Competentele si abilitatile pe care elevii le vor dobandi pe parcursul perioadei de scolarizare trebuie sa fie in concordanta cu cerintele angajatorilor care vor trebui sa tina cont de cerintele economiei bazate pe cunoastere

Componentele de baza ale formarii sunt:

-Competentele profesionale - prin care se asigura satisfacerea exigentelor angajatorilor si a partenerilor sociali stabilite prin standarde de pregatire profesionala;

-Competentele tehnice - prin care se asigura integrarea competentelor profesionale in cunostintele tehnice generale de specialitate;

-Competentele polifunctionale prin care se asigura capacitatea de a interveni in activitati conexe cu activitatea de baza si de a exploata schimbarile care au si vor avea loc, o data cu construirea economiei bazate pe cunoastere in Romania.

Tinand cont de faptul ca educatia este recunoscuta prin Constitutie ca o prioritate nationala si, luand in considerare principalele coordonate ale Planului National de Dezvoltare, in noua etapa a reformei educatiei se vor avea in vedere urmatoarele obiective prioritare:

- Cresterea calitatii actului educational ,

ca baza a realizarii societatii

conoasterii in Romania

-Asigurarea pregatirii resurselor

umane prin nvatamanul peuniversitar

si prin invatarea permanenta

OBIECTIVE PRIORITARE

-Dezvoltarea personala a elevilor din perspectiva invatarii permanente

-Dezvoltarea coeziunii sociale si cresterea participarii cetatenilor la programele de dezvoltare economica si sociala a comunitatii sociale

Competente specifice vizate

C.S.1.Utilizarea conceptelor fizice in domeniul macanicii tehnice

C.S.2.Identificarea diferitelor tipuri de solicitari mecanice

C.S.3.Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta

C.S.4.Efectuari de calcule specifice diferitelor solicitari mecanice

C.S.5.Identificarea cauzelor si a consecintelor fenomenelor de flambaj si fluaj asupra

pieselor mecanice

C.S.6Explicarea structurii principalelor sisteme tehnice din mecanica.

C.S7..Identificarea si descrierea tipurilor de organe de masini

C.S.8.Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masini la diferite

solicitari

C.S.9.Recunoasterea principalelor mecanisme in fiferite tipuri de sisteme tehnice

mecanice

C.S.10.Identificarea organelor de circulatie a fluidelor in functie de caracteristicile

acestora si de conditiile de lucru

ANEXE PSIHO - METODICE

Unitatea de invatamant:Grup Scolar ICM nr.2-Craiova Aviz Director

Profesor:Ing. Balan Ileana

Disciplina:Mecanica aplicata

Catedra tehnica  Aviz sef catedra

Clasa :a-Xa -liceu tehnologic

Programa :

PLANIFICARE CALENDARISTICA

Unitatea de invatamant Gr.Sc.I.C.N.Nr.2Craiova Aviz Director

Catedra de cultura tehnica

Aria curriculara ,,Tehnologii"

Profesor ing.

Disciplina I.O.M.S. clasa a XI-a Aviz sef catedra

Programa scolara aprobata cu O.M. nr.5229/28.11.2000

PLANIFICARE CALENDARISTICA

Grupul Scolar I.C.M. nr.2 Craiova

Disciplina : Mecanica aplicata

Profesor:

Clasa a X -a

An scolar:2006-2007

Locul de desfasurare:Cabinetul tehnic

Titlul unitatii de invatare: Organe ale miscarii de rotatie

Numar de ore alocate:6 ore

PROIECTUL UNITATII DE INVATARE

Competente specifice:

C.S.1 - Utilizarea limbajului tehnic si de specialitate

C.S.2 - Utilizeaza notiuni si simboluri folosite in tehnica

C.S.3 -Prezentarea caracteristicilor constructive si functionale ale

elementelor sistemelor tehnice

C.S.4 - Precizarea rolului functional al organelor miscarii de

rotatie in functionarea sistemelor tehnice

Competente derivate:

C.D.1-Definirea rolului functional al osiilor,arborilor , lagarelor si

cuplajelor

C.D.2-Identificara elementelor constructive ale osiilor,arborilor,

lagarelor si cuplajelor

C.D.3-Identificarea solicitarilor la care sunt supuse osiile,arborii ,

lagarele si cuplajele

C.D.4-Specificarea materialelor de constructie pentru osii,arbori ,

lagarele si cuplaje

C.D.5-Clasificarea organelor miscarii de rotatie

C.D.6-Descrierea avantajelor si dezavantajelor folosirii unor anumite

organe ale miscarii de rotatie

C.D.7-Identificarea domeniilor de utilizare a osiilor,arborilor,lagarelor

si cuplajelor

Continuturi:

- Osii si arbori:

-rol functional , constructie,clasificare ,solicitari mecanice la care

sunt supuse ,materiale de constructie,domenii de utilizare, avantaje,

dezavantaje,

- Lagare cu rostogolire-rulmenti

-rol functional,constructie,clasificare,solicitari mecanice,materiale de

constructie simbolizare,domenii de utilizare,avantaje, dezavantaje

-Cuplaje

-rol functional , constructie,clasificare ,solicitari mecanice la care sunt

supuse ,materiale de constructie,domenii de utilizare, avantaje,

dezavantaje

Activitati de invatare:

-Definirea rolului functional al organelor miscarii de rotatie

-Discutii dirijate pentru identificarea elementelor constructive

ale organelor miscarii de rotatie

-Identifica tipurile de solicitari mecanice la care sunt supusi arborii ,

osiile, lagarele,cuplajele

-Identifica materialele din care se executa osiile,arborii, lagarele,

cuplajele

-Exercitii de clasificare a arborilor,lagarelor si cuplajelor

-Exercitii de citire a simbolurilor materialelor din care se executa

organele miscarii de rotatie

-Enumera domeniile de utilizare a osiilor,arborilor,lagarelor,cuplajelor

-Prezinta avantajele utilizarii organelor miscarii de rotatie

-Descriu dezavantajele utilizarii organelor miscarii de rotatie

- Exercitii de identificare a domeniilor de utilizare

Resurse: Planse didactice , Piese identice ca forma dar din materilae diferite

Manual,Carti de specialitate, Agenda tehnica , Soft educational ,

Calculatorul,Videoproiectorul, retroproiectorul ,diferite tipuri de

lagare, arbori, osii si cuplaje

Metode de organizare a clasei: Frontal

Pe grupe

Evaluare Evaluare continua

Obsrvarea sistematica

Lucrari practice

Fise de evaluare

Bibliografie :Manualul de Mecanica aplicata clasa a X a ,Liliana Tenescu,Ilie Banica,Sofia Stroe,Editura Sigma 2005 ,Mecanisme si organe de masini, Mecanica aplicata clasa a X a ,Gabriela Lichiardopol, Iuliana Mustata , Florina Daniela Pisleaga

Unitatea de invatare : Organe ale miscarii de rotatie

TEST DE EVALUARE

I.           Incercuiti literele carespunzatoare raspunsului corect. 

1Elementele sustinute care executa miscare de rotati sunt: 0.5p

a) suruburile;

b) osiile si arborii

c) arcurile

2.In cazul lagarelor cu rostogolire cuzinetul este inlocuit cu: 0.5p

a)     cuplaj;

b)    disc;

c)     rulment;

3.Pentru reducerea frecarii in lagar se folosesc ; 0.5p

a)     lubrifianti

b)    lichide de racire

c)     colivia

II.        Completati spatiile libere din propozitiile urmatoare astfel incat enunturile sa fie corecte:

a) Arborii sunt supusi la solicitari 1 incovoiere,

.2 si uneori compresiune

1 x 2=2p

b) Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura

1.. sau intermitenta pentru transmiterea miscarii de

rotatie de la un ..2.la altul sau de la un organ de masina

la altul.

0.5 x 2=1p

III.     In coloana A sunt organe ale miscarii de reotatie , iar in coloana B elemente componente ale acestora. Asociati cifrelor din coloana A literele din coloana B

A B

rulment a) fus

arbore  b) corpuri de rostogolire

cuplaj  c) cuzinet

d) manson

0.5p x 3=1.5p

IV Ce tipuri de rulmenti cunoasteti , dupa forma corpurilor de rostogolire ?

3p

Nota : Timp de lucru 20 minute

Se acorda un punct din oficiu

BAREM DE CORECTARE

I. 1-b 2-c 3-a 3*0.5=1.5puncte

II a) 1- compuse 2-rasucire(torsiune) 2*1 = 2 puncte

b) 1-permanenta 2-arbore 2*0.5=1punct

III 1-b 0.5puncte

2-a 0.5puncte

3-d 0.5puncte

IV.            rulmenti cu bile  1punct

rulmenti cu role(cilindrice,conice,butoias) 1punct

rulmenti cu ace  1punct

Un punct din oficiu

TOTAL 10puncte

PROIECT UNITATE DIDACTICA

Unitatea de invatamant: Grup Scolar Industrial Constructii de Masini nr.2

Clasa: a X-a A

Profesor: ing.

Disciplina Mecanica Aplicata

Data

Locul de desfasurare Cabinetul tehnic

Titlul unitatii de invatare Organe ale miscarii de rotatie

Tema :Lagare cu rostogolire

Tipul lectiei: predare- invatare

Numar ore alocate 50minute

Competenta specifice:

C.S.1- Utilizeaza notiuni si simboluri

C.S.2-Identifica diferitele tipuri de solicitari mecanice

C.S.3-Prezentarea caracteristicilor constructive si functionale ale

elementelor sistemelor tehnice

C.S.4-Precizarea rolului functional al organelor miscarii de rotatie

in functionarea sistemelor tehnice

Competente derivate:

C.D.1-Definirea rolului functional al rulmentilor

C.D.2-Identificara elementelor constructive ale lagarelor cu rostogolire

C.D.3-Identificarea solicitarilor la care sunt supuse lagarele cu rostogolire

C.D.4-Specificarea materialelor de constructie pentru lagarele cu rostogolire

C.D.5-Clasificarea lagarelor cu rostogolire

C.D.6-Descrierea simbolizarii lagarelor de rostogolire

C.D.7-Identificarea domeniilor de utilizare

Activitati de invatare:

-Discutii dirijate despre lagarele cu alunecare si despre rulmenti

-Exerseaza definirea rolului lagarelor cu rostogolire

-Discutii dirijate pentru identificarea elementelor constructive ale

lagarelor cu rostogolire

-Rezolvarea fisei de lucru pentru identificarea subansamblurilor constructive

ale lagarelor cu rostogolire

-Identifica tipurile de solicitari mecanice la care sunt supusi rulmentii

-Identifica materialele din care se executa rulmentii

-Exercitii de clasificare a lagarelor cu rostogolire

-Rezolvarea fisei de lucru pentru identificarea tipurilor de rulmenti

-Completeaza in fisele de lucru tipurile de lagare

-Exercitii de citire a simbolurilor rulmentilor

-Enumera domeniile de utilizare a rulmentilor

-Prezinta avantajele utilizarii rulmentilor

-Descriu dezavantajele utilizarii rulmentilor

Continuturi

Lagare cu rostogolire-rulmenti

-rol functional

-constructie

-solicitari mecanice

-materiale de constructie

-simbolizare

-domenii de utilizare

avantaje

dezavantaje

Tipul lectiei: mixt

Metode :

-expunerea , conversatia euristica, lucrul individual , completare fisa

de lucru, lucrul cu manualul, problematizarea, studiu de caz

Mijloace didactice:

-planse didactice, rulmenti de diferite tipuri, fise de lucru, manual,

(dupa caz Soft educational, videoproiector, calculator, retroproiector)

Metode de organizare a clasei:

-frontal

Evaluare: evaluare continua, observare sistematica, fisa de lucru , oral

prin aprecieri verbale ,finala prin analiza si notare

Resurse : -Manualul de Mecanica Aplicata clasa a -X-a, Liliana Tenescu ,

Ilie Banica, Sofia Stroe, Editura Sigma 2005

-Mecanica Aplicata 2006

-Mecanisme si organe de masini

FISA DE LUCRU 1

Lucrati individual  Numele si prenumele

elevului

Timp de lucru 10minute

1.Sa se completeze spatiile libere astfel incat enuntul sa fie corect din punct de vedere stiintific:

Lagarele sunt organe de masini complexe care asigura ¹...si . ..².. osiilor si arborilor sub actiunea sarcinilor.

2.Scrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt si notati in dreptul ei litera A

daca apreciati ca raspunsul este adevarat si F daca apreciati ca raspunsul este fals.

a.Dupa tipul fortei de frecare lagarele pot fi: radiale, axiale, radial-axiale.

b.La lagarele cu rostogolire cuzinetul este inlocuit cu un rulment.

c.Corpurile de rostogolire ale rulmentilor se executa din oteluri obisnuite.

d.Partile principale ale unui rulment sunt: inel interior si exterior, corpuri de

rostogolire, colivia.

3. Identificati tipurile de rulmenti:

Rulment.... Rulment....

Rulment.....

FISA DE LUCRU 2

I. 1.Ce tip de rulment este reprezentat in figura de mai jos ?

2. Identificati elementele constructive ale rulmentilor din figura.

II. Identificati tip de rulmenti di figura de mai sus.

III. In figura urmatoare recunoasteti organele de masini studiate pana in prezent

IV. Caracterizeaza notiunea de "lagar" precizand:

rol,

tipuri de lagare,

domenii de utilizare.

V. Inscrieti denumirile rulmentilor reprezentati mai jos dupa forma corpului de rulare:

FISA DE APLICATII

Numele si prenumele .

Clasa .

Data

I. Dimensionati o bara din otel, de sectiune dreptunghiulara, solicitata la intindere de o sarcina P=30kN, stiind ca:

rezistenta admisibila la tractiune a materialului barei este σa=140 MPa;

intre dimensiunile sectiunii transversale a barei exista urmatoarea relatie: a=3b.

II. Verificati rigiditatea barei de la punctul I., stiind ca:

lungimea initiala a barei este l=30cm; 6

modulul de elasticitate longitudinal al materialului barei este E=2,1·10 daN/cm²;

alungirea maxima admisa pentru bara in timpul utilizarii este de 1 mm.

III. Se considera asamblarea nituita cu eclise, din figura de mai jos, solicitata de sarcinile T=120kN:

Numiti tipul solicitarii la care sunt supuse elementele asamblarii:

Tablele asamblate sunt solicitate la., iar niturile la.

2) Indicati, pe desenul asamblarii, sectinile solicitate ale niturilor.

3) Calculati numarul de nituri necesar pentru realizarea asamblarii stiind ca:

se utilizeaza nituri cu diametrul d= 8 mm;

rezistenta admisibila la forfecare a materialului nitului este taf =140 N/mm² ;

IV. Calculati forta necesara pentru decuparea unei piese cu grosimea de 2 mm, al carei contur este indicat in figura de mai jos, stiind ca rezistenta de rupere la forfecare a materialului semifabricatului utilizat (tabla cu grosimea de 2 mm) este r=350 N/mm².

SOLUTII ALE PROBLEMELOR DIN FISA DE APLICATII

I. Anec=Nef/ a ; Nef= 30kN = 30 000N; a = 140 N/mm²;

Anec=30 000/140 = 214.28 mm²; Anec=a·b=3b²= 214,28 mm²

b=√ 214,28/3= 8,45 mm. Se alege b=8,5 mm. Se calculeaza a=3b=3·8,5=25,5 mm.

Dimensiunile sectiunii transversale sunt: a=25,5mm; b=8,5mm. 5

II. Δlef=Nef·l/E·Aef; Nef= 30kN = 30 000N; l=30 cm= 300mm;E= 2,1·10 MPa; Aef=25,5·8,5=216,75mm²; Δlef=30 000·300/(2100000·216,75)=90/216,75=0,41 mm<1mm.

Bara indeplineste conditia de rigiditate impusa.

III. 1. Tablele sunt solicitate la tractiune, iar niturile la forfecare.

3. T1=2·πd²·af/4= 2·3,14·8²·140/4=14067.2N ≈ 14,10kN- forta care solicita un nit, nitul avand doua sectiuni de forfecare

n=T/T1=120 000/14 100=8,51 se adopta valoarea n=9 nituri

IV. T ≥ r·A, unde A-aria sectiunii taiate simultan.

A= (40 + 50+ 40+20+20+10+20+20)·2=440 mm²

Tmin = 350·440= 154 000N= 154kN

PROBA DE AUTOEVALUARE

Rezolva sarcinile urmatoare si compara cu raspunsul corect. Autoevalueaza-te, conform punctajului acordat. Timp de lucru:10minute.Se acorda 1 punct din oficiu.

1) Identificati elementele unui nit reprezentat in figura urmatoare: 1 punct

1).

2).

3).

2) Identificati din lista data, sculele folosite la operatia de nituire si notati-le in tabelul alaturat

Lista: subler, ciocan de lacatuserie, ciocan de lipit, tragator, menghina, pila, capuitor, burghiu.

3 puncte

3) Indicati rolul capuitorului?

. ..1 punct

4) Enumerati fazele nituirii manuale, analizand cu atentie schemele urmatoare. 4 puncte