Insuccesul scolar-semnificatii si factori

INSUCCESUL SCOLAR-SEMNIFICATII SI FACTORI

Insuccesul, cu forma sa grava de esec, inseamna nereusita, infrangere sub povara propriei neputinte sau a greutatilor exterioare.Insuccesul si esecul sunt respinse de societate, de colectivitate, de individ.Ca reactii fata de insucces apar dispretul, dezamagirea, compasiunea care pe unii ii alina iar pe altii ii umileste. Insuccese si esecuri putem avea pe orice plan: scolar, profesional, familial, al relatiilor afective intime, pe planul vietii stiintifice, artistice etc.Daca pentru succes luptam, de insucces ne ferim, il ocolim.Orice insucces se traieste ca suferinta, dezamagire, disperare, resemnare.

Acestea deterioreaza interiorul psihologic, genereaza complexe de victima, deterioreaza relatiile cu ceialti-familia (certuri, violente fizice si verbale), cu prietenii, cu colegii de la locul de munca, colegii de clasa, colegii din formatiunile politice, culturale, artistice-pot provoca inbolnaviri.

Conduita insuccesului influienteaza in rau ambianta relatiilor cu altii.Fenomenul negativ persistent cu care se confrunta scoala este insuccesul.Acesta se reflecta in randamentul deficitar al invatarii, sub nivelul cerintelor si obiectivelor si, uneori, sub nivelul propriilor capacitati.

Insuccesul se manifesta sub doua aspecte:

1. Ramanerea in urma la invatatura sau retardul scolar

2. Esecul scolar.

I.1.Ramanerea in urma la invatatura sau retardul scolar

Se manifesta prin incapacitatea temporara de a face fata obligatiilor scolare,incapacitatea sau refuzul de a invata,de a nu avea rezultate in concordanta cu capacitatile.Cauzele sunt multiple.Retardul scolar este real,elevul nu poate avea rezultatele pe care le-ar dori sau care i se cer sau aparent,elevul poate sa invete,dar refuza,ii lipseste motivatia.

Retardul scolar este:

a)      De scurta durata, explicat prin dificultati temporare-oboseala, stare de boala, convalescenta, acomodare dupa vacanta, evenimente stresante din viata intima sau familie-si sunt sanse mari de redresare.

b)      De lunga durata, cu sanse reduse de redresare cu eforturi mari din partea elevului si a celor ce vor sa-l ajute, se apropie de o forma a esecului.

I.2.Esecul scolar

Este forma severa a insuccesului scolar si se manifesta prin: abandon (refuzul temporar sau definitiv de a frecventa scoala) si prin repetentie (incapacitatea de a promova in clasa urmatoare), aceasta este o sanctiune a neimplinirii obligatiilor scolare.

Insuccesul scolar cu toate formele lui de manifestare,reprezinta ansamblul pierderilor scolare ale caror efecte se repercuteaza negativ asupra integrarii sociale si profesionale si asupra relatiilor de convietuire cu semenii.Mediul social-cultural deteriorat in anumite perioade de framantari,convulsii sociale influenteaza negativ,politica scolara si calitatea organizarii pedagogice a institutiilor de invatamant.Din acest punct de vedere,mai cu seama,deficienta activitatii de predare si erorile de evaluare au cea mai mare influenta negativa asupra randamentului invatarii.

Nedreptatirea frecventa prin notare si excesele de severitate blocheaza si demobilizeaza elevul.Evenimentele stresante in viata de familie (boala, divort, conflicte), dezinteresul familiei fata de scoala si mediul prietenilor ostili scolii influienteaza negativ atitudinile fata de obligatiile scolare.

Insuccesul scolar mai reprezinta alternativa negativa nefavorabila a randamentului scolar fiind denumita nereusita scolara sau esec scolar.Mai putem defini, insuccesul sau succesul scolar ca exprimand gradul de adecvare dintre nivelul dezvoltarii psihofizice a elevului si solicitarile obiective ce i se adreseaza in procesul de invatamant.

Putem spune ca succesul scolar va desemna concordanta ce se stabileste intre solicitari si nivelul dezvoltarii psihofizice a elevului iar insuccesul scolar este un indice al discordantei dintre cei doi poli.

In ceea ce priveste insuccesul, in literatura de specialitate se face distinctia intre:insuccesul generalizat si insuccesul particular.

In insuccesul generalizat este vorba despre elevi, care intampina dificultati de adaptare la viata scolara in ansamblu si care nu fac fata baremelor minime la majoritatea obiectivelor de invatamant

In insuccesul particular sunt inclusi elevii care intampina greutati la unele obiecte de invatamant sau pentru o anumita perioada de timp.

Esecul scolar este periculos, deoarece el determina efecte negative atat in plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului in cauza, care isi pierde tot mai mult increderea in propriile posibilitati si va ajunge sa dezvolte o teama fata de esec cat si in plan social, fiinca un esec scolar induce o marginalizare sociala a elevului in cauza.

Esecul scolar se traduce mai intai prin dificultatea copilului de a se mentine la acelasi nivel cu clasa prin asimilari intarziate apoi prin repetentie.In evaluarea corecta a esecului scolar trebuie sa luam in considerare persistenta si amploarea cu care acesta se manifesta

Esecul scolar poate avea grade diferite de amplitudine:

-o amplitudine redusa, atunci cand insuccesul se manifesta doar in raport cu anumite materii sau sarcini de invatamant

-ca urmare a unui mod neinteresant in care sunt predate diferite materii.Acest insucces daca nu este contracarat la timp poate duce la situatii de corigenta a elevilor in cauza sau la examene restante.

Cand esecul vizeaza toate materiile de invatamant se poate spune ca dobandeste un caracter generalizat.Un astfel de elev, absenteaza nemotivat, in clasa perturba orele si realizeaza glume de prost gust.

Exista doua tipuri de esec scolar:

a) Esec scolar de tip cognitiv

b) Esec scolar de tip necognitiv

a) Esecul scolar de tip cognitiv atesta niveluri scazute de competenta la elevii respectivi, provocand rezultate slabe la examene si concursuri scolare respectiv la corigente si repetentie.Aceste nivele se explica fie prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala, fie printr-o serie de neajunsuri in plan motivational, volitional si operational de genul:

-nivel foarte scazut de aspiratii in legatura cu activitatea scolara si cu propriul ,, Eu "

-reduse disponibilitati de vointa necesare formularii obiectivelor de invatare si depasirii obstacolelor care apar pe parcursul invatarii

-absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua rezultatele scolare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de scoala

-insuficiente la nivelul operatiilor logic abstracte ale gandirii, de tipul (incompetenta de limbaj, incapacitatea de a relationa informatiile, absenta unui mod dialectic de gandire care sa alterneze judecatile pro si contra, absenta spiritului critic in gandire)

b) Esecul scolar de tip necognitiv vizeaza inadaptarea la rigorile vietii de elev,la exigentele de tip normativ pe care le presupune functionarea oricarei scoli sau oricarei colectivitati scolare.Elevul dezadaptat recurge la abandonarea scolii in favoarea unui mediu mai putin coercitiv,de obicei cel al strazii sau al grupurilor de tineri necontrolati

I.3. Esecul scolar-o problema de personalitate

Conditia esentiala a succesului sau esecului psihologic consta deci, in angajarea eului, in realizarea sarcinilor (fixarea unui scop, intreprinderea actiunii de realizare a obiectivului, perceperea performantei rezultate din activitate etc.).Prin urmare,esecul psihologic nu depinde de un nivel absolut al realizarii,intrucat el rezulta,in esenta,din raportarea eului la propria performanta,relatie traita emotional sub forma de sentiment al insuccesului.Elevul dezinteresat de randament,datorita neangajarii in activitate (o sarcina impusa, dar neacceptata de elev) nu-si mobilizeaza posibilitatile reale in vederea realizarii optime a sarcinii,in acest caz el nu resimte nereusita sa obiectiva sub forma esecului, a insuccesului.Alteori, elevul poate fi satisfacut chiar si de un rezultat socotit de altii nesatisfacator sau,dinpotriva,el este nemultumit de o performanta cotata de altul ca satisfacatoare.Calitatea si intinderea dorintelor, ca si natura, gradul de adaptibilitate, prezinta deci, diferente individuale accentuate.

Elevul se adapteaza la fiecare situatie scolara concreta cu intreaga lui personalitate, totusi, in procesul dinamic al adaptarii, implicarea diverselor componente ale personalitatii variaza de la o situatie la alta etc.

Esecul mai sever si repetat pare sa favorizeze agresivitatea, conduitele dezorganizate, regressive care, la randul lor constitue factori inhibitori ai dezvoltarii proceselor intelectuale.

Elevul care inregistreaza esec dupa esec, indiferent de cauzele initiale ale insuccesului, nu-si formeaza sentimentul sigurantei,al increderii in sine,indispensabil pentru a intampina o noua situatie scolara.Elevul inadaptat, cu experienta repetata si recenta a insucceselor, nu poate evita si nici refuza situatiile scolare planificate riguros prin programe, orare, ritmuri de avansare, forme de activitate, el nu are posibilitatea de a alege.Frica sa, se naste din aceasta contradictie fundamentala intre obligatia de a actiona si constiinta,anticiparea nereusitei (a pedepselor).

In fata situatiei scolare devenita astfel stresanta, elevul inadaptat poate reactiona in mai multe feluri, in functie de toleranta sa la fustrare, trebuinta de autorealizare, pragul de reactivitate emotionala, constiinta de sine etc.

Astfel, in general, elevul care prezinta o frica accentuata de esec se angajeaza-cand are posibilitatea de a alege-in sarcini foarte usoare la care probabilitatea succesului este ridicata, sau in sarcini foarte grele, la care nereusita este evidenta prin dificultatea obiectiva a sarcinii.El evita acele sarcini la care probabilitatea reusitei/nereusitei este medie

In lumina teoriei lui J.W.Atkinson se observa ca din raportul dinamic dintre nevoia de succes si trebuinta de a evita esecul-trebuintele polare pe care se caracterizeaza intr-un anumit grad orice persoana-rezulta uneori o tendinta de a evita insuccesul, in defavoarea nevoii de succes.Predominarea trebuintei de a evita succesul poate astfel inhiba angajarea persoanei in sarcini de dificultate medie.

Evitarea sistematica a acestor sarcini scolare printr-o opozitie pasiva sau activa,constienta sau inconstienta,generala sau selectiva poate determina o ,,inanitie psihica'' a elevului,datorita nesatisfacerii cronice a nevoii de a fi apreciat,de autoafirmare,de realizare tocmai la varsta scolara cand aceste trebuinte sunt in plina dezvoltare.

Alteori, elevul, se distanteaza spatio-temporar fata de factorul traumatizant (nota rea) prin fuga de acasa, vagabondaj sau evadeaza in lumea imaginara, devenind personajul, eroul principal al propriilor reverii