I. Dupa nivelul de generalitate reflectat
Stiinte pedagogice fundamentale
Teoria educatiei
Teoria procesului de invatamant (Didactica generala)
Stiintele pedagogice aplicative
a) pe domenii de aplicativitate
- pedagogia speciala pedagogia deficientelor/defectologie
pedagogia ocrotirii
pedagogia aptitudinilor speciale
- pedagogia sociala pedagogia muncii
pedagogia mass media
pedagogia artei
pedagogia sportului
pedagogia militara
pedagogia medicala
b) pe perioade de varsta
pedagogia prescolara
pedagogia scolara
pedagogia universitara
pedagogia adultilor
c) pe discipline de invatamant
metodica predarii limbii romane (pedagogia, didactica limbii romane)
metodica predarii matematicii (pedagogia, didactica matematicii)
metodica predarii fizicii (pedagogia, didactica fizicii)
metodica predarii chimiei (pedagogia, didactica chimiei)
metodica predarii biologiei (pedagogia, didactica biologiei)
metodica predarii educatiei tehnologice (pedagogia, didactica educatiei tehnologice)
metodica predarii istoriei (pedagogia, didactica istoriei)
metodica predarii geografiei (pedagogia, didactica geografiei)
metodica predarii educatiei fizice (pedagogia, didactica educatiei fizice)
metodica predarii desenului (pedagogia, didactica desenului)
metodica predarii muzicii (pedagogia, didactica muzicii)
II. Dupa metodologia de cercetare predominanta
Istoria pedagogiei
Pedagogia comparata
Pedagogia experimentala
Pedagogia cibernetica
Planificarea educatiei
Politica educatiei
III. Dupa tipul de interdisciplinaritate activat
Interdisciplinaritate clasica
a) Pedagogia psihologica (Psihologia educatiei, Psihopedagogia, Psihologia procesului de invatamant etc.)
b) Pedagogia sociologica (Sociologia educatiei, Sociopedagogia etc.)
c) Pedagogia filosofica (Filosofia educatiei .)
d) Pedagogie axiologica
e) Pedagogie antropologica
f) Pedagogia fiziologica
g) Pedagogie economica
h) Pedagogie politica
i) Pedagogie informatica
Transidisciplinaritate
a) Managementul educational
b) Pedagogia curriculumului
c) Pedagogia invatarii
De aprofundat :
a) Clasificarea dupa fiecare criteriu
b) Stabilirea relatiilor intre criterii
Un punct de vedere si mai diferit este cel al lui Xypas (1985a). Acest autor reprezinta pedagogia printr-un triunghi echilateral ale carui repere unghiulare sunt filosofia, arta si stiinta. Fiecare unghi deschide o alta perspectiva asupra pedagogiei : "Analiza diverselor definitii ale pedagogiei dezvaluie persistenta a trei conceptii diferite, care uneori se exclud reciproc, alteori devin complementare:
Dupa prima, pedagogia ar fi o disciplina normativa care se ocupa indeosebi de finalitatile educatiei, in functie de cele ale Omului si Societatii. Desi se bazeaza si pe sociologie, ea ar fi o ramura a filosofiei, al carei principal instrument de cercetare a fost si va ramane speculatia.
Dupa cea dea doua, pedagogia ar fi o arta, adica o indemanare practica rezultata din intuitia educatorului, care s-ar putea exprima printr-un set de tehnici artizanale a caror valabilitate si aplicabilitate sunt impuse prin utilizare.
Dupa cea de-a treia, in sfarsit, pedagogia ar fi o disciplina stiintifica vizand descrierea si explicarea faptului educativ. Ea ar face parte din stiintele umane, a caror metodologie ar imprumuta-o si, fiind o disciplina aplicata, ar intretine cu disciplinele-mama (indeosebi cu psihologia) acelasi gen de raporturi pe care il are medicina cu fiziologia" (Xypas, 1985a, p. 3 - 4)
Asa cum rezulta din modelul prezentat in fig. 1, pozitia pedagogiei stiintifice este superioara: "Pe scurt, putem prezenta pedagogia printr-un punct situat undeva, in interiorul unui triunghi echilateral ale carui varfuri A, B, C corespund, respectiv, stiintei, filosofiei si artei [.]. Reamintim acea proprietate a triunghiului echilateral conform careia suma distantelor de la oricare punct interior la cele trei laturi este egala cu inaltimea; aceasta inseamna ca suma proiectiilor unui punct P pe cele trei laturi va fi egala cu inaltimea. Vom avea deci PD+PE+PF=AH. Pedagogia fiind reprezentata de punctul P, partea sa stiintifica va fi desemnata prin PD, PE va fi partea artizanala iar PF, partea normativa" (Xypas, 1985a, p.4)
Triunghiul pedagogiei (Xypas) :
Normativa
A
D
P
B F H C
Stiintifica Artizanala
Fata de aceste puncte de vedere, pozitia noastra va fi diferita. Noi nu vom pune accentul pe componente, pe domeniile sau ramurile "pedagogiei sistematice". Pe noi ne intereseaza in primul rand raporturile dintre diversele moduri de cunoastere pedagogica. Pentru ca, in ultima instanta, diversele "pedagogii" (stiintifica, filosofica, normativa, tehnologica etc.) nu sunt discipline diferite, ci abordari specializate ale aceluiasi "obiect", folosind metode si referinte deosebite. Educatia, ca "obiect" ramane unitara chiar daca interpretarile noastre vor fi pluraliste. Cu alte cuvinte , in optica noastra, "pedagogicul" este departe de a fi regnul inert al unor sedimentari incremenite. El este mai degraba un camp de tensiuni epistemologice: crize, conflicte, interactiuni, fecundari reciproce, disparitii si nasteri de noi forme de cunoastere.
In aceasta perspectiva, ne va interesa in mod deosebit articulatia diverselor cunostinte specializate in raport cu pedagogia stiintifica. Pentru aceasta, vom lua ca pivot cunostintele stiintifice fata de care vom incerca sa identificam doua "rupturi epistemologice": in raport cu prestiinta si cu metastiinta.
O alta abordare care ne poate inspira in analiza noastra este sistemul binar propus de Planchard (1968). El vorbeste de o "pedagogie integrala" structurata pe doua axe : pe de o parte, filosofia, centrata pe finalitati, pe de alta, stiinta, limitata la cunoasterea realitatilor concrete. Aceasta polarizare a pedagogiei integrale impune o dialectica aparte, un mod de cunoastere realizat prin patru operatii intelectuale: speculatia, aplicatia, actiunea si producerea unui rezultat. Fara a intra in detalii, ne multumim sa reproducem sistemul binar al lui Planchard sub forma din Tabelul 2.
Tabelul 2. Sistemul binar al lui Planchard
|
|
||||||||||||||
P EDAGOGIA GENERALA SAU FILOSOFICA |
SPECULATIA |
Filosofia |
Obiectul |
Stiinta |
SPECULATIA |
P EDAGOGIA GENERALA SAU FILOSOFICA |
Omul | ||||||||
Finalitati |
(Natura concreta) |
||||||||||||||
APLICATIA |
APLICATIA |
||||||||||||||
Studiul ideilor filosofice in raport cu educatia |
Omul educabil |
Antropologia (biologie, psihologie, medicina etc.). Sociologia pedagogica. Istoria educatiei. |
|||||||||||||
ACTIUNEA |
Statistica (instrument) |
ACTIUNEA |
|||||||||||||
Etica pedagogica |
Pedagogie experimentala. Tehnici educative |
||||||||||||||
REZULTATUL |
Idealul educativ
|
Omul educat prin |
Mijloace adecvate |
REZULTATUL |
|||||||||||
PEDAGOGIA INTEGRALA |
|||||||||||||||
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |