Lectii alimentatie

Lectii alimentatie

Lectia 1

Scopul lectiei : A-i invata pe copii sa respecte orarul de masa; (importanta regularitatii alimentatiei).

Ilustratie

Dimineata a sosit, iar Ionut trebuie sa se scoale, sa si pregateasca ghiozdanul si sa mearga la scoala. In timp ce Ionut isi arunca hainele una cate una pe el, mama sa pregateste micul dejun, de fapt - unul mai mare, apoi il cheama si pe Ionut

Tic-tac, tic-tac, tic-tac - Tirrrrrr! Ora 7: 30. Fax catre imparatia digestiva: soseste vizita "Cavalerilor Ordinului Culinar".

Ionut s-a asezat la masa, mana apuca furculita, gura se deschide, in timp ce fax-ul a ajuns deja la destinatie, trezind din amorteala intreaga suita de reprezentanti ai Imparatiei digestive".

Asa ca printisoarele enzime,

Cum au auzit de veste,

S-au facut cat mai cochete;

Una-si unge fata cu o crema

Alta-si prinde-n par o clema

Toate intra in alerta

De parca-ar urma o serbare.

{i cu bucurie mare,

Indata au pornit

Sa ureze bun venit

Cavalerilor sositi.

In timp ce pasesc in teritoriul gastric, Cavalerii Ordinului culinar surprinsi de-asa festivitate exclama

"Ia te uita ce primire,

Noi privim chiar cu uimire

Cat sunteti de cordiale!

Dar si noi avem cadouri

Multe si variate feluri,

Minerale, proteine,

Glucide si vitamine,

Chiar si ceva lipide,

Ca s-aveti in orice vreme

Tot mai multa prospetime.

Incarcate de cadourile, in marea lor bucurie, printisoarele enzime s-au gandit sa trimita cateva daruri la alte regate ale "Imparatiei corpului" .

Asa ca au pregatit o alifie de proteine cu lipide pentru intretinerea frumusetii fetelor din Regatul Muschilor, cu diamantele de calciu au impodobit "Castelul Oaselor", iar cu iscusinta unor farmaciste au pregatit complexe polivitaminizate cu adaus de glucide pentru a asigura vitalitatea "Regelui Creier", care guverneaza peste intreaga imparatie.

Cavalerii ordinului culinar au semnat un tratat prin care se angajau sa asigure in continuare tezaurul intregii Imparatii a Corpului si au raportat ca urmatoarea contributie nutritiva va avea loc peste 5 ore, timp socotit de la ora primei lor vizite.

Pentru aceasta cavalerii au solicitat prezenta intregului comandament, precum si a gardei de onoare a Imparatiei digestive, astfel incant sa fie asigurata securitatea primirii si distribuirii tezaurului trimis.

Ora 12:20. Miscare in toata imparatia.

Ora 12:30. Tirrrr! (suna ceasornicul)

Comandantul "Sucul Gastric" convoaca adunarea si face apelul:

- Soldati cu HCl (pentru protectia antibacteriana

- Prezent! raspund soldatii.

- Declar deschisa actiunea de primire, inregistrare si distribuire a tezaurului culinar ce va sosi in urmatoarele secunde, actiune ce se va desfasura in prezenta inaltei elite a printisoaelor enzime.

Iata cum indata

In randuri toti s-au asezat,

Bratele si-au mobilizat,

Asteptand cu nerabdare

Ordinul de salutare

A gardei cavaleresti.

Timpul insa trece, iar ochii tuturor se-ndreapta spre ceasornicul din perete care anunta ora 13:00., 13:30. Firavele enzime au inceput sa slabeasca de atata stat in picioare, soldateii cu acid impreuna cu comandantul lor "Sucul gastric" tropaie nervosi, inspectand toate portile de acces si in final se ia hotararea ca fiecare sa se retraga la adapostul lui, pedepsind astfel lipsa de cuvant a "Cavalerilor Ordinului Culinar", neasigurandu-le securitatea la trecerea prin Imparatie.

Nota pentru instructor - incercati si o varianta a povestirii in care "Cavalerii ordinului Culinar" sosesc mai devreme de ora programata, situatie in care de asemenea nu are cine sa le faca primirea, intrucat toti demnitarii Imparatiei sunt angajati in diferite servicii.

Aplicatie:

- Faceti un program de servire a mesei si respectati-l.

- intervalul de timp dintre doua mese sa fie de cel putin 5 ore.

Timpul necesar digestiei gastrice este de aproximativ 3 ore, dupa care se continua cu procesul de absorbtie intestinala. Este necesar un anumit "timp de odihna pentru organele digestive, dupa ce acestea si-au terminat lucrarea, (aproximativ 1 ora) astfel incat sa se poata asigura un suc gastric calitativ pentru urmatoarea masa. Daca se intarzie peste ora de servire a mesei, organismul nu va mai fi pregatit sa primeasca hrana necesara

Acelasi lucru se intampla si daca masa este servita mai devreme, care va intrerupe procesul digestiv anterior, sau nu va lasa timp suficient organelor digestive pentru refacere (odihna si secretia unui suc gastric.

Lectia 2

Scop: A-i invata pe copii ca este necesar ca dimineata sa serveasca un 'mic' dejun bogat si consistent, iar seara cel mult o cina usoara.

ILUSTRATIE:

Subsemnatul 'Junior Stomac', domiciliat in regiunea abdominala, angajat in calitate de functionar calificat in digestie la uzina 'Corpul uman', inaintez prezentul memoriu, prin care doresc sa va aduc la cunostinta o situatie lamentabila care se petrece de multa vreme la locul de munca:

- In urma cu 12 ani, am fost angajat in aceasta Uzina, luandu-mi obligatia sa asigur digestia alimentelor, in scopul furnizarii materiei prime necesara functionarii normale a uzinei 'Corpul uman'.

In contractul de munca erau prevazute 3 mese / zi, dimineata fiind masa cea mai bogata, iar seara, masa cea mai usoara, dupa care mi se prevedea o odihna de 7-8 ore.

Am semnat contractul, dorind sa-mi indeplinesc constiincios sarcinile de serviciu.

Insa curand de la data angajarii, am constatat ca seful meu nu-si respecta cuvantul. De multe luni de zile, seful meu ma tine noaptea la serviciu, in afara programului prevazut in contract, iar eu abia spre dimineata apuc vreo 2-3 ore de somn. A doua zi, fara sa ma-nrtebe daca ma simt bine sau nu, sunt chemat din nou la lucru.

Prea obosit fiind de atatea nopti nedormite, mi s-a intamplat ca in cateva dimineti sa nu ma pot trezi la timp, intarziind la program . si sa nu va spun ce tratament aspru mi-a aplicat: a tipat la mine, m-a facut lenes si chiulangiu.

Va rog, nu ma intelegeti gresit, nu fug de munca! Sunt dispus sa muncesc toata ziua, dar credeti-ma ca am nevoie de odihna noaptea!

De altfel sunt si eu un biet 'Junior Stomac'! Daca situatia nu se va remedia, mi-e teama ca am sa ma imbolnavesc grav.

In speranta ca ma veti intelege si ca imi veti acorda un ajutor adecvat, am inaintat prezentul memoriu catre Forul Superior de Ocrotire a Sanatatii.'

Data, Semnatura,

10 dec. 96 Junior Stomac

C a t r e

FORUL SUPERIOR DE OCROTIREA SANATATII

Aplicatie:

Denumirea mesei de dimineata reflecta o conceptie gresita despre importanta mesei de dimineata. 'Micul' dejun ar trebui sa fie de fapt cea mai importanta masa a fiecarei zile si numit in consecinta 'marele' dejun.

Cercetari facute pe grupe de scolari au evidentiat ca neservirea mesei de dimineata duce la aparitia senzatiei de foame in timpul orelor, senzatie care este insotita de scaderea atentiei, neliniste, neastampar, iritabilitate, nervozitate. Copii care plecau la scoala fara sa manance au avut in general rezultate mai slabe la invatatura, memorie deficitara si eficienta mai scazuta la calcule aritmetice.

De obicei, lipsa senzatiei de foame la sculare se datoreaza obiceiului de a manca mult seara. In cursul orelor de somn, digestia este mult prelungita, fiind necesar un timp dublu comparativ cu cel necesar unei digestii normale. Somnul devine agitat, iar stomacul este jefuit de odihna necesara refacerii lui.

Lectia 3

TEST DE FRUMUSETE

Scopul lectiei: A-i invata pe copii ca o masa aranjata placut stimuleaza digestia.

Ilustratie:

Bing-bang, bing-bang, bing-bang.Este ora 12.

A venit ora mesei de pranz. Printre farfuriile din bucatarie este mare forfota.

- Hei, v-ati aranjat, dragele mele farfurii, platouri si castroane? intreaba sefa de bucatarie.

- Atentie: incolonaaa-rea! Dupa mine inaiiin-te!

Indata toate au plecat in sir, oprindu-se la comanda, pe masa din sufragerie. Acum toate asteptau cu emotie sosirea musafirilor (copiilor) la masa.

Foarte infometati, copiii sosesc in graba mare, isi rotesc ochii peste platouri si incep sa strige:

- Hei, eu te vreau pe tine, vino aici! zice un copil unuia dintre platouri ce era foarte aranjat.

- Si eu tot pe tine te vreau! striga un alt copil.

- Ba sa-mi opresti si mie putin - zice un al treilea copil.

Iata cum platoul face curse de la un copil la altul, fiind foarte incantat ca este dorit.

Dar tot plimbandu-se de la un colt al mesei la celalalt, intalneste o farfurie ce sta bosumflata.

- Surioara, ce stai asa suparata? o intreba compatimitor fratiorul ei platoul. Fii vesela la masa!

- Nu pot, ii raspunse farfuria. Pe mine nimeni nu ma place. Mai bine stateam acasa. Daca ai sti cat am muncit pentru masa asta! Toata dimineata am pregatit mancare sanatoasa, bogata in vitamine, proteine si minerale. Dar astia sunt copiii, nici nu stiu sa pretuiasca. Apoi nu sunt nici asa proasta. Am si-un pic de carte. Ma pricep la ceva leacuri de stomac, de ficat..

- Iarta-ma, o intrerupse platoul. Tu in oglinda te-ai uitat?

- Si ce-i cu asta? Ce spun eu si ce intrebi tu! ii raspunse farfuria.

- Pai, uite ce legatura are. Ca sa te doreasca cineva, trebuie sa arati si tu mai bine. Uite ce jeg ai pe dos. De cand nu te-ai mai spalat?

- Pai, la mine nu prea vine apa calda.

- Da?! Si daca dai cu rece, crezi c-ai sa racesti? Si apoi, alte haine tu nu mai ai? Te-as sfatui sa pui ceva mai colorat pe tine.

- Hm! Cu ce crezi ca mi-ar sta bine? intreba mirata farfuria.

- Cred ca te-ar prinde un pic de rosu si ceva verde.

- Dar de unde sa iau? intreba din nou farfuria.

- Ei, de unde?! Verde poti sa procuri de la nenea Patrunjel, rosu de la nea Gogosar sau de la tanti Rosia. Fii isteata si descurca-te.

- Da, ai dreptate, ofta farfurioara. Sa stii ca imi strang catrafusele si plec sa ma aranjez.

Ajunsa din nou in bucatarie, domnisoara farfurie isi facu intai un dus, apoi isi aranja frumos toalele (preparatele de mancare), se garnisi cu marar si patrunjel, se mai imbujora si cu ceva gogosar. Isi mai facu si ceva pistrui cu mac si porni din nou la masa.

Ia priviti ce bucurie

Traieste-acum a noastra farfurie,

Ce ore-ntregi gatitu-s-a in bucatarie,

Avand ca de-obicei bucate sanatoase,

Dar si chiar foarte aratoase.

Masa s-a terminat si toti copiii au plecat incantati. Doar farfuriile au ramas in urma facand evaluarea zilei.

- Cum a fost, surioara Farfurie? o interba sfetnicul Platou.

- Stii, ai avut dreptate. Te-am ascultat si am facut tot ce mi-ai spus.

- Ei, si?.

- Si am avut succes, ii raspunse farfuria.

- Ai cumva vreun sfat pentru noi? o iscodi din nou Platoul.

- Da! raspunse farfuria.

'Ca sa fii mereu in top,

Tinand gurile-n galop,

Nu-i de ajuns sa fii gustoasa,

Si nici numai sanatoasa:

NU UITA SA FII FRUMOASA!

Un proverb vechi spune: 'Noi mancam cu ochii', si este adevarat. Mancarea din fiecare farfurie, precum si masa in intregime trebuie sa fie atractiv aranjata. Inainte ca fiecare farfurie sau platou sa fie asezate pe masa, trebuie sa treaca proba de frumusete. La vederea unei mese aranjata atractiv, enzimele digestive incep sa fie secretate. Pe de alta parte, atunci cand o masa este neglijent pregatita, digestia poate fi inhibata.

Lectia 4

Scopul lectiei: A-i ajuta pe copii sa inteleaga efectul daunator al alcoolului asupra sanatatii.

Ilustratie

De pe raftul unui bufet, o sticla de alcool avea limbarita, atragand atentia tuturor cumparatorilor. Fiindca a simtit ca e bagata in seama, a inceput sa-si cam dea in petec:

'-Sunt o sticla de alcool,

Pe betivi am monopol.

Viata e o veselie,

Pentru cei ce stiu sa tie

Corpul meu cel gratios

In stomacul burduhos.

(Pauza. Aaaaaa incepe sa se balbaie, dar in final isi revine si se hotaraste sa spuna totul.)

Dar ce vine dupa aceea

Nu prea-mi place sa va spun:

Merg picioare fericite

Pe carari impleticite,

Dand prin santuri prietenoase,

Ce se-arata bucuroase

Ca traiesc zi de onoare.

Asta-i viata de picioare

Ce tras-au o dusca mare!

Mainile imbratiseaza

Garduri, pomi, cate-o cladire,

Parc-ar fi la intalnire.

Si-apoi limba da din coate,

In eforturi disperate,

Reusind abia a scoate

Cuvintele-ncrucisate.

Dar in asta bucurie

Ce-i de-a dreptul nebunie,

Nu poti sta o vesnicie.

Nervii acum ti s-au slabit

Caci prin gropi ei au racit,

Ba chiar rani au suferit.

Si un ulcer la stomac,

Iar la inima atac,

Iti vor pune si-un capac

Cu-o ciroza la ficat.

Alcoolul- reduce capacitatea creierului de a aduna informatii, slabeste memoria, perceptia si judecata.

(E.G.White: 'Vinurile si bauturile tari amortesc capacitatile omului intr-o asa masura incat acesta nu mai poate face o distinctie clara intre bine si rau, intre sfant si nesfant, intre curat si necurat.)

- reduce capacitatea globulelor albe de a lupta impotriva bolii, marind astfel riscul numeroaselor cancere;

- mareste riscul bolilor de inima;

- creste tensiunea arteriala;

- irita stomacul, producand ulcere gastrice si sangerari.

- afecteaza ficatul, locul cel mai important in care se desfasoara metabolismul.

Lectia 5

Scopul lectiei: A-i invata pe copii efectul daunator al supraalimentatiei.

Ilustratie

Aflata in fata unei mese copioase, nestapanita si needucata pofta da tarcoale cu lacomie prin fiecare farfurie si castron, lingand si inghitind cu nesat tot ce e mai bun.

Invartite pana au ametit, bietele alimente ajung in stomac, unde in sfarsit, zic ele, au dat de odihna. Dar nu-si trag bine rasuflarea, ca multi alti indivizi de acelasi soi cu ele s-au aglomerat in timp foarte scurt, incat conditiile de supravietuire au devenit foarte suparatoare. La un moment dat, o spagheta nemai putand indura maltratarea, a strigat indignata la dl. Cartof ca a calcat-o pe coada. Nici Ridichea nu e mai putin nemultumita de situatie, intrucat si-a patat rochia cu zeama de la d-na Rosie, care tocmai s-a inghesuit langa ea.

Altii, insa, mai voinici, au inceput sa-si faca loc, dand din coate. La un moment dat nu mai era loc nici in picioare, asa ca alimentele care au sosit mai tarziu, au gasit de cuviinta sa se catare pe pereti stomacului.

Indignat de situatie, stomacul a rabdat, a rabdatpana a explodat A luat microfonul si a inceput sa strige la toate alimentele care au indraznit sa vina peste numarul de locuri:

'Cum dar, oare v-ati permis

Sa veniti asa la risc?

Ca aveti sau n-aveti loc,

Voi nu v-ati gandit deloc?

Pe unii i-ati inghesuit,

Pe altii chiar i-ati imbrancit,

Cei mai slabi s-au sufocat,

Si-apoi in picioare i-ati calcat.

Si dac-ati intalnit

Vreunul mai batos,

Pe-a lui spinare ati suit

Pana cand l-ati dat pe jos.

Acum luati aminte la ce spun:

Daca o sa mai indrazniti

Sa veniti neprogramati

Cu chef ce cearta in stomac,

O sa vedeti ce-am sa va fac,

Cand muschii toti mi-oi incorda,

Si cu voi afar-oi da.

Cale-ntoarsa o sa faceti

Si iar prin gura o sa treceti,

Dar de asta data cu directia

Drept - cosul de gunoi,

O sa v-aplice lectia.

Pus in fata situatiei alarmante, copilul si-a convocat toti subalternii: mainile, limba, gura si ochii, tragandu-le la raspundere pentru cele intamplate. Dar toti acestia, intr-un glas s-au unit, spunand ca vinovata pentru toate abuzurile este Pofta.

Imediat inculpata este chemata in fata instantei si confruntata cu faptele. Data in vileag, Pofta si-a recunoscut vina, promitand solemn ca nu va mai fi nicicand lacoma.

Astfel, in plina adunare,

Hotararea e semnata

Ca la masa-mbelsugata

Poate acum orice sa fie,

Nu e greu sa te supui

Daca pofta-i pusa in cui.

Aplicatie: Evitati supraalimentatia!

Mancati doar pentru a va satisface senzatia de foame, nu pofta!

Efectele supraalimentatiei:

- tulburari digestive: greata, voma, indigestie, etc.

- durere epigastrica (in capul pieptului), senzatie de greutate;

- alterarea starii generale: indispozitie, cefalee (durere de cap); febra, incapacitate de concentrare, incapacitatea de a depune un efort intelectual; iritabilitate; nervozitate.

Timpul de digestie al alimentelor este in mare masura dependent de cantitatea alimentelor ingerate. O sarcina digestiva mare va aduce un aport sangvin crescut (vasodilatatie in teritoriul digestiv), fapt care va duce la diminuarea irigatiei sangvine la nivelul celorlalte teritorii ale organismului, cele mai afectate fiind extremitatile corpului (au tendinta de a se raci repede). Uneori rezultatul mancarii peste masura se simte indata: greata varsaturi, etc.; alteori nu se simte nici o durere, dar organele digestive isi pierd puterea vitala si submineaza temelia tariei fizice.

Meditati la urmatorul paragraf inspirat:

'Mancarea peste masura ingreuneaza si intuneca spiritul. Un stomac incarcat inseamna un creier incarcat. Cele mai pretioase cuvinte pot fi atunci ascultate fara sa fie pretuite, din cauza ca mintea este tulburata de o hrana nepotrivita.' (D.V. p. 220).

Lectia 6

Scopul lectiei: A-i invata pe copii rolul unei masticatii complete a alimentelor.

Ilustratie

In casa d-nei 'Gura-plina', nazdravana limba se joaca cu fratiorii ei mai pitici: dintii, carora le aduce tot felul de bucati: de paine, mere, cartofi, etc., tot ce prinde. Fiindca acestia poarta cutitase la ei, nazdravana limba ii foloseste pe dinti la taiatul diferitelor bucati de alimente, cu care apoi se joaca, iar cand se plictiseste de ele, le face rotocoale (bineinteles, destul de grosolane), le urca in varful topoganului (adica la esofag), le face vant si da cu ele jos.

- Iata ce-am mai prins: o spagheta lunga, subtirica, numai buna pentru a sari coarda - spune foarte incantata nazdravana limba. Dar nu-i trebuie prea mult, ca se plictiseste de ea, o face ghem si o arunca pe tobogan la vale. Si pentru ca n-a fost prea priceputa ca sa innoade ghemul la capete, acesta, in timp ce se rostogolea, a inceput sa se desire, falfaind deasupra capului stomacului.

- Ce sfoara o mai fi si asta? - zice nedumerit stomacul, tragand cu mainile de ea. Trebuie s-o duc la laborator, sa vad ce este!

In urma analizei de laborator, laborantul ii spune:

- D-le Stomac, nu fi prea ingrijorat, e o spagheta, asa ca o poti digera. Dar ca

sa-ti fie mai usor, tine aici o foarfeca si taie-o in bucatele mai mici.

In timp ce stomacul statea turceste si ciopartea cu foarfeca la spagheta lui, se trezeste cu o lovitura in cap.

- Auuuu! se vaita stomacul, dupa care a inceput sa strige:

- Maaa, care arunci cu bolovani de sus? Termina odata! Am sa te reclam ca

mi-ai vatamat integritatea corporala.

Dar nazdravana limba habar-nu-are de vaietele stomacului, asa ca a continuat sa arunce pe topogan cu tot ce nimerea: bucati de cartofi, boabe de fasole, castraveti netaiati, etc.

- Ajutoooor!.ambulantaaaaa., se aude un tipat prelung. Stomacul a lesinat!. striga speriati vecinii lui.

In cateva minute, dl. Stomac este transportat la sectia de reanimare, unde este bandajat, pus in ghips si anuntat ca va fi spitalizat timp indelungat.

Abia acum nazdravana limba s-a cumintit. avand mustrari de constiinta ca a traumatizat un organ nevinovat. A promis solemn ca niciodata nu va mai arunca alimentele ca pe bolovani in stomac, ci impreuna cu fratiorii ei dintii le va taia si faramita foarte bine.

Felicitari pentru asa hotarare! (Ne pare insa rau ca este scump platita).

Aplicatie

Mestecati bine orice aliment introdus in gura. O buna masticatie favorizeaza contactul cu enzimele digestive, facilitand digestia alimentelor. Digestia anumitor principii alimentare (de ex. glucide) incepe in cavitatea bucala sub actiunea unei enzime (ptialina) din secretia salivara. O masticatie insuficienta va forta stomacul la o munca suplimentara de faramitare a alimentelor, ceea ce va cheltui o buna parte din energia necesara procesului de digestie, care poate aduce tulburari nu numai digestive ci si la nivelul intregului organism.

NU UITA ca o masticatie buna inseamna un stomac linistit, prin urmare si un creier linistit!

Lectia 7

Scopul lectiei: A-i invata pe copii efectul daunator al folosirii alimentelor prea reci sau prea fierbinti la masa.

Ilustratie

FILM DOCUMENTAR

La cinematograful 'Stomacala', maresalul Garzii de protectie impotriva abuzurilor oamenilor' a convocat Consiliul Imperial format din judecatori stomaci pentru a prezenta marturia unui stomac de 12 ani si a unui film documentar acuzator, ce prezinta abuzurile suferite de micul stomac. Se mentioneaza ca micul stomac se afla in administratia proprietarului Ionut.

Maresalul ia cuvantul:

'Dragi stomaci greu incercati,

Luati loc, va asezati.

V-am chemat in sala mare,

Pentru-un film de lung metraj.

Sa vedeti ce s-a intamplat

Cu un biet stomac de-al nostru,

Ce de chin s-a saturat!

Hotarat sa spuna totul,

Aici azi s-a prezentat

Marturie sa depuna,

Iar voi sa-l ascultati.

De-a facut un rau sau bine,

Consiliul va hotari.

Dar pe cel ce in ruine

L-a adus din zi in zi,

Provocandu-i rani amare

Si dureri naucitoare,

Trebuie sa-l pedepsim,

Poate-asa vom reusi

Prin constrangeri, revolutii

Ca sa le venim de hac

Tuturor ce atnteaza

La o viata de stomac.

Pe ecran incepe sa se deruleze filmul. Maresalul invita stomacul - victima sa vorbeasca:

- 'Era vara, cald afara,

Ma pregateam de plimbare,

Cand deodata ma trezesc

Cu ceva rece-n spinare.

Brrr! ce friguri m-au luat,

Mainile mi-au inghetat.

Ajutor! am incercat

Sa strig cat ma tinea gura,

Zadarnic! De sus picara

Bucati mari de inghetata,

Ce trebuia digerata.

- Hapciu! Hapciu! Imi clantaneau dintii

Am incercat atunci sa-mi sun parintii.

Vroiam sa le cer ajutor,

Frica-mi-era ca puteam sa mor,

Si nu stiam ce puteam sa fac!

- Ce vreti, eu sunt doar un minor stomac.

N-am putut insa sa stabilesc legatura

Din cauza bucatilor frisca

Ce cadeau de-a dura.

Si tot asteptand un ajutor sa vie,

Am facut pneumonie.

Cinci saptamani intr-un spital am stat,

Din cauza unui baiat necugetat.

(Planset)

Consiliul priveste la bietul stomac cu compatimire. Maresalul il bate pe umar incurajator si-i cere baiatului sa continue.

- 'Abia iesisem din spital,

Si parca ma simteam ceva mai bine,

Cand m-am trezit asa deodata

Cu-o ploaie prea fierbinte peste mine.

Auuu! ma arde ! Hainele mi-au luat foc!

981. Pompieri, veniti ca nu-i de joc!

Dar cine sa asculte pe-un biet stomac baiat,

Ce nici cinci clase nu si-a terminat!

Am strigat acum, ca si inainte,

Dar nimeni nu a luat aminte.

Arsuri de gradul II si III am suferit,

Si in spital din nou am poposit.

Injectii, perfuzii si pastile,

Degeaba! semnele au ramas drept marturie.

Voi cere daune morale pentru asa barbarie.

Discursul stomacului-victima a luat sfarsit, iar filmul s-a terminat. Stomacii spectatori sunt zguduiti. Toti au ramas fara cuvinte in fata dramei stomacelului. Consiliul il condamna pe vinovat, pe Ionut-proprietarul, la retragerea dreptului de a avea stomac, de a se hrani normal.

Aplicatie: Lichidele, alimentele reci si fierbinti produc leziuni ale mucoasei gastrice, datorita temperaturii extreme. Aceasta afecteaza digestia. Enzimele din sucul gastric nu pot sa actioneze decat la o temperatura optima.

Daca se beau lichide reci sau calde (indiferent ca este vorba de bauturi racoritoare sau de supa), digestia se opreste pana ce temperatura continutului stomacal este din nou normalizata.

Lectia 8

Scopul lectiei: A-i invata pe copii sa cultive un spirit de multumire si incredere in Dumnezeu, fapt care va influenta favorabil sanatatea lor fizica.

Ilustratie:

Trist si ingandurat,

De multe griji innourat,

Ba chiar nemultumit,

Caci el sufera cumplit,

Ionut pleca intr-o plimbare

Sperand sa iute pe carare

De toate ce din cale afara

Ii faceau viata amara.

Si-n timp ce pasii-si tara agale,

O furnica-i iese in cale:

Ionut: - Ce faci tu aici, furnica,

Harnica si mititica,

Ce te lupti mereu si iar

Sa strangi boabe in hambar?

Nu ti se pare deloc greu,

Cum deseori patesc si eu?

Furnica: - Nu, dragul meu!

Cu dragoste eu dobandesc

Hrana ca sa ma hranesc

Si-apoi Domnului Ii multumesc

Ca graunte imi gasesc.

- Cri-cri-cri, cri-cri-cri,

Un greier interveni.

Ionut: - Asta da! Tu nici habar n-ai,

Canti de parca n-ar fi bai:

Cri-cri-cri, cri-cri-cri,

De vremuri grele nici nu stii.

Greierele: - Cum sa nu cant eu

Cand cunosc pe Domnul meu?

Ia invatatura de la mine,

Si-ti va fi si tie bine.

Ionut: - Bine, bine.

Dac-ai fi ca mine,

Asta n-ai mai spune!

Si asa porni Ionut pe ganduri,

Intrand apoi in niste cranguri

Zari aici prin ramurele,

Culmea, voioase pasarele,

In muzica fermecatoare

Curata si-naltatoare,

Cand deodata una-i zise:

Vrabia: - Ce ai de nu esti ferice?

Noi am fost lasate

Ca prin dulce melodie

Sa iti facem bucurie

In lunga calatorie.

Dar noi nu privim in jos,

Ce darama orice curajos,

Ci ascultam fara incetare

Pe Domnul fara murmurare,

Si astfel cantam de zor

Spre bucuria tuturor.

Ionut: - O, vrabiuta, nu ma-nveti si pe mine?

Vrabia: - Eu pe tine?

Tu nu stii a canta

Despre Isus cu gura ta?

Si inca Domnul ti-a mai dat,

Cu darul vorbirii te-a inzestrat,

Cu inteligenta te-a incununat,

Si pe mine doar cirip, cirip

Mai mult de-atat nu stiu sa zic.

Canta si tu cu gura ta!

Si-ntr-o clipa vrabia se-ntoarse

Si-i zise Pa!

Ionut: - Ramanand fara cuvant,

Ochii mi-au cazut pe-o floare

Ce era plina de culoare

Si-n taina raspandea parfum

Soptindu-mi ca e randul ei acum.

Floarea: - Mai ramai putin dragul meu,

Stai sa vezi ce spun si eu,

Ca noi nu ne simtim bine

In poiana fara tine.

Te rugam sa vii mai des

Ca sa ne-ntovarasim

Si prieteni buni sa fim.

Sa stii ca si noi ne ofilim

Dar continuu nadajduim

Ca la ziua de apoi

Vom fi nemuritoare si noi.

Asa ca - fii cu curaj!

Ionut: - Ooo! ofta-ndelung Ionut

Daca stau sa ma gandesc,

Tuturor va multumesc

Greier, vrabie, furnica,

Si tu mica floricica,

De la voi am invatat

Sa nu fiu descurajat,

Ca sa am motiv sa cant si eu,

Sa preamaresc pe Dumnezeu.

Caci pentru mine S-a jertfit

Fiindca nespus m-a iubit.

Aplicatie: 'Curajul, nadejdea, credinta, simpatia, iubirea promoveaza sanatatea si prelungesc viata. O minte multumita, un spirit placut constitue sanatate pentru trup si putere pentru suflet.'

(E.G. White)

'Este o datorie a noastra a ne impotrivi melancoliei, gandurilor si sentimentelor de nemultumire - tot asa cum e datoria noastra de a ne ruga'.

(Divina vindecare)

Credinta si iubirea dau nastere unor emotii pozitive care stimuleaza secretia unor hormoni foarte importanti din creierul nostru care dau pacea mintii si care intaresc sistemul imunitar. In schimb, gandurile negative (razbunare, ura, nemultumire, vinovatie) provoaca descarcarea hormonului de stress (cortizonul si adrenalina) care ataca sistemul imunitar, ceea ce duce la aparitia simptomelor neplacute (neliniste sufleteasca, insomnie, tulburari de digestie, etc.), pana la instalarea diferitelor boli.

Lectia 9

Scopul lectiei: A le arata copiilor efectul daunator al tutunului.

Ilustratie

La Spitalul de Urgenta

In goana mare o ambulanta

Transporta un plaman firav,

De boala chinuit grozav.

- Buna ziua, domnule doctor,

Pana s-ajung credeam ca mor.

(Pacientul vorbeste greu, intrerupt brusc de o tuse interminabila. Apoi a continuat:)

De multe zile eu tusesc,

Si nu pot sa ma linistesc,

Iar noaptea nu ma odihnesc.

Abia vorbesc de ragusit,

Sigur cred c-am racit!

Sunt si foarte ametit,

Si la fata-nvinetit.

N-am nici pofta de mancare,

Si slabesc fara-ncetare.

Dintii-mi sunt innegriti

Iar ochii mereu inrositi.

Am ramas fara miros

Si-s din ce in ce mai nervos.

Acum domnule doctor,

O reteta da-mi sa scap,

Caci tare sunt dat peste cap.

Privind Plamanul de pe scaun,

Ce da din el numai tutun,

Cu fumul ce tasnea pe gura

De parca-ar fi fost trenul din gara,

Doctorul se pregatea acum

Sa-i spuna ca trebuia sa se lase de fum.

- Domnule Plaman,

Situatia nu-i asa de simpla,

Nici vorba doar de o raceala.

Boala ta este chiar grava,

Si este data de-o otrava,

Nicotina din tigari

Ti-a taiat mult din carari.

Pentru a ta boala urata

Se scrie numai o reteta:

'Fara fum, fara tutun'.

Eu atata pot sa-ti spun.

Aplicatie:

Tutunul contine un drog care produce dependenta: nicotina. Nicotina ajunge la creier in 7 secunde.

Fumul de tigara contine peste 4000 de substante chimice, cele mai multe fiind recunoscute ca fiind substante carcinogene (care provoaca aparitia cancerului).

Substantele iritante din fumul de tigara determina:

- ingustarea cailor respiratorii

- cresterea numarului celulelor care produc mucus,

- cresterea cantitatii de mucus secretat si incetinirea miscarilor ciliare.

Toate aceste efecte combinate duc la ingreunarea pronuntata a respiratiei, afectand aparatul respirator.

Alte boli cauzate de tutun: infarct miocardic, accidentul vascular cerebral.