Metode didactice - Studiul de caz

Metode didactice - Studiul de caz

Ca metoda de cercetare in domenii stiintifice cum ar fi: medicina, psihologie, pedagogie, sociologie, economie, istorie, literatura etc., studiul de caz consta in analiza si dezbaterea unui "caz" , de exemplu, o situatie particulara a unei persoane, a unui elev, a unei organizatii, institutii, intreprinderi etc.

Ca metoda instructiv-educativa, studiul de caz are caracter activizator si presupune organizarea si desfasurarea activitatii instructiv-educative pe baza analizarii si dezbaterii unor situatii reale, a unor "cazuri", valorificate ca premise pentru desprinderea si formularea unor concluzii, reguli, legitati, principii etc. In acelasi timp, studiul de caz reprezinta o metoda de cercetare care permite elevilor confruntarea directa cu o situatie reala si care favorizeaza astfel cunoasterea inductiva.

Prin utilizarea studiului de caz, elevii dobandesc informatii cu caracter teoretic si, in acelasi timp, analizeaza si studiaza o serie de situatii concrete, inspirate si chiar decupate din practica vietii cotidiene, din conduita umana. Astfel, el se constituie intr-o modalitate eficienta de apropiere a procesului de invatare de contextul extrascolar.

In practica instruirii se valorifica urmatoarele tipuri de cazuri, inventariate de Roger Muchielli:

incidente semnificative, corelate cu o stare de fapt ambigua, neclara si disfunctionala

situatie particulara, inedita si evolutia sa in timp

situatia unui individ aflat la un moment dat in incurcatura, care se confrunta cu dificultati de diferite naturi

un moment problematic din viata profesionala, scolara etc. a unei persoane.

In utilizarea studiului de caz se parcurg, de obicei, urmatoarele etape metodice:

alegerea cazului, respectiv "decuparea" lui din realitate

prezentarea cazului, familiarizarea cu el si sistematizarea informatiilor

analiza-sinteza cazului si obtinerea informatiilor necesare prin intrebari adresate profesorului, prin documentare bibliografica si practica

stabilirea variantelor de solutionare

alegerea solutiei optime, respectiv luarea hotararii prin confruntarea variantelor, com-pararea valorii lor, ierarhizarea lor in functie de valoare si optarea pentru solutia optima.

Valorificarea eficienta a studiului de caz in procesul instructiv-educativ presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

cazul sa fie strict autentic (de aceea, pentru culegerea datelor se recurge la interviuri, studiul unor dosare si documente - scrisori, date biografice si autobiografice, confesiuni etc.; se pot analiza cazuri filmate, cazuri inregistrate pe benzi de casetofon sau magnetofon, cazuri scrise, cu ajutorul celor din urma putandu-se alcatui cazuoteci)

cazul sa reprezinte o situatie "totala", adica sa contina toate datele necesare analizarii si solutionarii lui

prezentarea cazului sa creeze o situatie-problema, pentru a carei rezolvare, elevii sa adopte decizii si/sau sa stabileasca un diagnostic

sa se identifice si sa se valorifice functia instructiv-educativa a cazului prin crearea cadrul teoretic necesar analizei, prin valorificarea functiei de model pe care o indeplineste cazul pentru intreaga clasa de fenomene din care face parte, respectiv prin extrapolarea si generalizarea experientei acumulate, astfel incat structurile cognitive achizitionate sa faca posibil transferul de cunostinte si sa se implice in analiza si intelegerea altor cazuri

cazul sa fie pregatit inainte de a fi integrat in strategiile de instruire si valorificat in procesul didactic.

Desi studiul de caz reprezinta o metoda cu caracter activizator, rolul profesorului nu este diminuat, ci, dimpotriva, potentat si consta in urmatoarele:

selectarea unei varietati de cazuri, adaptate obiectului de invatamant si particularitatilor de varsta ale elevilor

evidentierea regulilor de solutionare a mai multor cazuri similare

prezentarea cazului, organizarea si conducerea procesului de analiza a acestuia, dirijarea dezbaterilor, sugerarea mai multor variante de solutionare, incitarea elevilor la cautari, ghidarea lor in alegerea variantei optime (fara sa anticipeze ipotezele, solutiile si opiniile la care pot ajunge elevii singuri si fara sa-si impuna in mod neconditionat propria opinie, pe care elevii sa o imbratiseze doar pentru ca vine de la profesor)

conducerea intregii activitati didactice in cadrul careia se utilizeaza studiul de caz, astfel incat sa se asigure eficienta utilizarii metodei, efectuarea de catre elevi a unui autentic exercitiu bazat pe cautari descoperiri, gasiri de raspunsuri si argumentatii.

Avantajele pedagogice ale metodei studiului de caz sunt multiple:

asigura o apropiere eficienta a procesului de invatare de viata cotidiana, de realitatea inconjuratoare, de practica

obisnuieste elevii cu colectarea de informatii, cu selectarea, structurarea, sistematizarea si valorificarea lor, cu elaborarea de decizii argumentate

este o metoda cu o exceptionala valoare euristica si aplicativa

are rol formativ deosebit gratie demersurilor de studiere a situatiilor tipice/a cazurilor din unghiuri de vedere diferite, gratie cautarii si gasirii mai multor variante de solutionare etc.

asigura premisele necesare realizarii unui invatamant activ, punand elevii in situatia de a-si argumenta ipotezele, explicatiile si demersurile proprii si de a participa activ la solutionarea cazului prin aflarea si evaluarea opiniilor colegilor, prin realizarea sintezei acestora cu ale sale, in acest fel, conturandu-se varianta optima

contribuie la formarea si dezvoltarea spiritului critic al elevilor, a capacitatii de examinare si evaluare critica a diferitelor strategii si variante de solutionare a unei situatii-problema

favorizeaza capacitatea de predictie a elevilor de anticipare a evolutiei evenimentelor si, pe aceasta baza, de a lua decizii eficiente.