DE CERCETARE CLIMATUL PSIHOSOCIAL SI COMUNICAREA DIDACTICA

LICEUL TEORETIC "NICOLAE CARTOJAN", GIURGIU

PROIECT DE CERCETARE

CLIMATUL PSIHOSOCIAL SI COMUNICAREA DIDACTICA

Proiect de cercetare

Tema: Climatul psihosocial si comunicarea didactica

Ipoteza: In ce masura profesorul este preocupat de crearea unui climat psihosocial adecvat comportamentului de invatare al elevului?

Obiective: 

identificarea obstacolelor  comunicarii inteligibile in contextul scolar;

formarea unei atitudini comunicative pozitive;

surprinderea principalelor caracteristici ale climatului psihosocial;

constientizarea importantei statutului de interactiune psihosociala al comunicarii didactice.

Motivarea alegerii temei

Nu de putine ori, elevii sunt nemultumiti de profesorii lor, reprosandu-le acestora inadaptarea discursului, lipsa pregatirii demersului instructiv-educativ, indiferenta fata de sentimentele lor, intransigenta, autoritate excesiva etc.

Insa tot de atatea ori, profesorii reproseaza elevilor atitudinea indiferenta fata de procesul instructiv-educativ, lipsa interesului pentru activitatile propuse, comportament sfidator, obraznicie etc.

Trebuie constientizat faptul ca la baza unui demers instructiv-educativ de calitate sta comunicarea didactica eficienta, ce presupune, mai intai de toate, existenta instantelor comunicarii (emitator, receptor, mesaj, cod, context), dar si indeplinirea unor conditii specifice fiecarei instante.

Comunicarea didactica nu presupune doar schimbul de informatii, ci si o interactiune psihosociala in care subiectii (profesori, elevi) sunt afectati de o presiune, reala sau imaginara, pe care o exercita cei din jurul lor (Kiesler & Kiesler, 1969).

De tipul de presiune manifestat (pozitiv, negativ, neutru) depinde succesul actului invatarii.

Astfel, atat profesorii, cat si elevii ar trebui sa tina seama de faptul ca procesul de comunicare este unul "vital", am putea spune, ce presupune o activitate psifizica de punere in relatie a doua sau mai multe persoane in scopul influentarii atitudinilor, convingerilor, comportamentelor destinatarilor si interlocutorilor lor (Ross R.), oamenii impartasind informatii, idei si sentimente (Hyles S. si Weaver R.), un proces de viata esential prin care acestia prin generarea, transformarea si folosirea informatiilor isi pot duce viata la bun sfarsit (Brent D. R.).

Analiza de context

Numeroase studii teoretice si cercetari experimentale atesta influenta pozitiva sau negativa a conditiilor situationale asupra comportamentului uman.

Situatiile de viata din spatiul imediat al elevului conditioneaza schimbari pozitive/negative in atitudinile, motivatiile si comportamentele subiectilor(elevi, profesori)

Supunerea sau nesupunerea la solicitarile profesorului sunt explicate prin influentele situationale, precum:

v    distanta psihologica dintre profesor si elevi;

v    prezenta fizica a autoritatii;

v    prestigiul profesorului si al institutiei;

v    pozitia persoanei in ierarhia autoritatii;

v    gradul de traire a responsabilitatii fata de sarcini;

v    presiunea membrilor grupului;

v    sistemul de administrare a pedepselor si recompenselor;

v    comunicarea interpersonala;

v    climatul psihosocial al grupului dat de norme, reguli, relatii de conducere, comunicare etc.

Modelul psihosocial al invatarii presupune urmatoarele componente structurale aflate in interdependenta:

v    personalitatea profesorului (aptitudini, atitudini, matricea psihologica, capacitatea empatica, competenta psihosociala, motivatie, rol-status, stil comportamental, imagine de sine etc.);

v    personalitatea elevului (capaciatate intelectuala, structura motivationala, perceperea de sine si de altul, grad de constientizare, structura cognitiva, atitudini, valori etc.);

v    caracteristicile grupului (atmosfera psihosociala, starea socioafectiva, norme si valori, natura relatiilor interpersonale, motivatii, atitudini etc.);

v    situatia de invatare (natura si continutul sarcinii, complexitatea si gradul de organizare, obiective, metode si strategii, programe analitice, principii didactice, feedbackuri etc.).

In cadrul acestui model psihosocial al invatarii scolare, rolul central revine personalitatii profesorului si relatiilor sale interpersonale cu personalitatea in formare a elevului (grupului).

Nivelul si calitatea succesului scolar sunt determinate, in mod prioritar, de nivelul si functionalitatea aptitudinilor si atitudinilor psihosocioeducationale, insa, de asemenea, reusita scolara este conditionata si de alti factori de natura sociala, culturala, motivationala.

Folosind cu precadere comunicarea inteligibila, bazata pe argumente rationale si convingatoare, profesorul urmareste sa schimbe atitudinile si comportamentele elevilor in acord cu cerintele programei scolare, cu obiectivele instructiv-educative.

Grup tinta:

v    30 de elevi (fete), clasa cu profil pedagogic - invatatori;

v    15 profesori care predau la clasa respectiva.

Metodologia cercetarii:

Cercetarea s-a desfasurat pe o perioada de doua luni (martie - aprilie, 2007), in cadrul orelor de comunicare didactica si a celor alocate practicii pedagogice.

Metode si instumente de investigare

v      saptamana I (1 ora)- joc de rol ( activitate pe grupe ). Fiecare grupa isi desemneaza un reprezentant care va juca rolul unui profesor ce preda la clasa. Activitatea a avut ca scop identificarea de obstacole in comunicarea inteligibila. Mentionez ca s-au format 5 grupe de cate 4 elevi si 2 grupe de cate 5 elevi.

v      saptamana a II-a (1 ora) - (activitate pe grupe). Fiecare grupa propune cauzele ale obstacolelor comunicarii inteligibile, identificate in urma jocului de rol impreuna cu exemple de modificare a actului didactic in functie de aceste cauze. Mentionez ca exemplele sunt expuse oral, iar participantii pot adresa intrebari clarificatoare.

v      saptamana a III- a (1 ora) - palariile ganditoare. Sunt 6 palarii ganditoare, fiecare avand cate o culoare: alb, rosu, galben, verde, albastru si negru. Membrii grupului isi aleg palariile si vor interpreta astfel rolul precis, asa cum considera mai bine. Rolurile se pot inversa, participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in acord cu rolul pe care il joaca:

Palaria albastra: defineste problema;

Palaria alba: ofera informatiile si materialele disponibile in legatura cu problema discutata;

Palaria verde: vizeaza solutiile posibile;

Palaria galbena: are in vedere posibilitatile reale de realizare a solutiilor propuse;

Palaria neagra: evidentiaza slabiciunile fiecarei solutii date propuse.

Palaria rosie: stimuleaza participantii (clasa) sa raspunda la intrebari de genul: "Ce simtiti in legatura cu solutiile propuse?";

v      saptamana a IV-a (1 ora) - chestionarul. Chestionarul imbina tehnica anchetei cu procedeul masurarii de tip scalar a opiniilor. El a fost astfel structurat incat sa surprinda principalele caracteristici ale climatului psihosocial: socioafectiva, motivationala, cognitiv-axiologica, instrumentala. Chestionarul vizeaza deopotriva si sinceritatea, dar si capacitatea subiectilor de perceptie sociali, de constientizarea si valorizarea adecvata a evenimentelor, comportamentelor, situatiilor din clasa scolara.

v      saptamanile a V-a - a VIII-a - practica pedagogica. Elevele au sustinut ore la clasele primare, in sistem de practica pedagogica, conform graficului de practica, dupa modelul psihosocial, la diverse materii. Dupa sustinerea orei, fiecare si-a facut o autoevaluare.

v      aplicarea chestionarului profesorilor (saptamanile a IV-a - a VIII-a ).

CHESTIONAR

PRIVIND OPINIA PROFESORILOR DESPRE CLIMATUL PSIHOSOCIAL DIN CLASA

Pentru fiecare intrebare exista 5 posibilitati de raspuns. Alegeti-o pe cea care corespunde cel mai mult parerii dumneavoastra.

5- in foarte mare masura

4- in mare masura

3- intr-o masura potrivita

2- in mica masura

1- intr-o foarte mica masura

1. Apreciati ca activitatea de invatare pe care o desfasoara elevii in clasa, sub coordonarea dvs., le creeaza acestora satisfactii?
2. Se manifesta relatii de cooperare intre elevii clasei, intre acestia si dvs, in realizarea sarcinii de invatare?
3. Elevii clasei sunt integrati si acceptati reciproc pentru a rezolva impreuna sarcini de invatare?
4. Credeti ca exista o potrivire din punct de vedere cognitiv si preferential intre elevii ce coopereaza in realizarea sarcinilor de invatare?
5. Se manifesta relatii de competitie intre elevii clasei?
6. Apreciati stilul de conducere si competenta liderului formal (responsabilul, sefului) clasei?
7. In timpul activitatii de invatare in clasa, elevii sunt incurajati si apreciati obiectiv de colegii si profesorii lor?
8. Elevii clasei dovedesc ca sunt capabili de cunoastere si comunicare interpersonala?

CHESTIONAR

PRIVIND OPINIA ELEVILOR DESPRE CLIMATUL PSIHOSOCIAL DIN CLASA

Pentru fiecare intrebare exista 5 posibilitati de raspuns. Alegeti-o pe cea care corespunde cel mai mult parerii dumneavoastra.

5- in foarte mare masura

4- in mare masura

3- intr-o masura potrivita

2- in mica masura

1- intr-o foarte mica masura

1. Apreciati ca activitatea de invatare pe care o desfasurati in clasa, sub coordonarea profesorului, va creeaza satisfactii?
2. Se manifesta relatii de cooperare intre elevii clasei, intre acestia si profesori in realizarea sarcinii de invatare?
3. Sunteti integrat si acceptat de colegi pentru a rezolva impreuna sarcini de invatare?
4. Credeti ca exista o potrivire din punct de vedere cognitiv si preferential intre elevii ce coopereaza in realizarea sarcinilor de invatare?
5. Se manifesta relatii de competitie intre elevii clasei?
6. Apreciati stilul de conducere si competenta liderului formal (responsabilul, sefului) clasei?
7. In timpul activitatii de invatare in clasa, elevii sunt incurajati si apreciati obiectiv de colegii si profesorii lor?
8. Colegii de clasa dovedesc ca sunt capabili de cunoastere si comunicare interpersonala?

Interpretarea rezultatelor

In cadrul primei activitati propuse, jocul de rol, elevii au identificat cu usurinta obstacolele intalnite in comunicarea didactica a modelelor de profesori alese. Astfel, la finalul jocului de rol, s-au sintetizat obstacolele identificate intr-o piramida.

Pentru cea de-a doua activitate 43,33% dintre elevi au propus drept cauza a invatarii mecanice pregatirea metodica insufienta a profesorului, 20,66% considera dezinteresul una dintre cauze.

76% dintre elevi considera densitatea informatiilor un obstacol al comunicarii inteligibile determinat de 66,33% programa scolara incarcata, 26,66% resursele de timp, iar restul alte cauze.

In urma celei de-a treia activitati, s-au constatat urmatoarele:

Palaria albastra: nu a intampinat probleme deosebite in definirea unei probleme intalnite la clasa.. Astfel a propus spre discutie modelul profesorului irascibil, model intruchipat de unul dintre profesorii de la clasa

Palaria alba: a oferit informatiile despre temperamentul profesorului respectiv, dar si despre factorii externi (viata personala, profesionala) care ar duce la aceasta irascibilitate ce se manifesta fara motiv la clasa, fiind canalizata asupra elevilor, astfel profesorul reusind sa se elibereze de tensiunile negative;

Palaria verde: a propus ca solutii posibile: schimbarea profesorului de la clasa, discutii elevi-profesor, diriginte-profesor si chiar director-profesor in vederea constientizarea statutului de dascal si a existentei problemei cu care se confrunta, eliberarea de tensiunile negative acumulate prin activitati constructive, hobby-uri, consultarea unui psiholog psihopedagogic.

Palaria galbena: a considerat ca pentru solutiile propuse exista posibilitatile reale de realizare, insa doar daca profesorul accepta sa colaboreze si trateaza cu seriozitate cele constatate de cei din mediul sau;

Palaria neagra: a fost de parere ca schimbarea profesorului nu constituie o solutie reala problemei, deoarece alti elevi vor avea parte de acelasi tratament. A considerat ca vor exista probleme de comunicare cu profesorul vizavi de acesta problema, intrucat profesorul se va considera jignit si asta va duce la repercursiuni asupra lor.

Palaria rosie: a stimulat elevii intregii clase sa participe la discutie si sa isi exprime opinia referioare la solutiile propuse. S-a ajuns la concluzia ca un prim pas trebuie sa fie acela de a solicita dirigintelui sa acorde o mai mare importanta acestei situatii.

Referitor la activitatea ce a presupus aplicarea de chestionare atat elevilor, cat si profesorilor, raspunsurile subiectilor (elevi si profesori) au fost centralizate in tabele sintetice:

Analiza comparativa raspunsurilor elevilor si profesorilor lor, face posibila desprinderea unor concluzii:

activitatea de invatare scolara desfasurata in clasa ca fiind "in mare masura satisfacatoare" de 26, 66% dintre elevi, spre deosebire de 80% dintre profesori;

23, 33 % dintre elevi considera ca exista relatii de cooperare in realizarea sarcinilor intre elevi si profesori in "mare masura", si doar 3, 33 % in "foarte mare masura", in timp ce profesori considera 40% "in mare masura", acelasi procentaj si pentru in "foarte mare masura";

valori apropiate se obtin la itemul al III-lea unde intr-o medie de 45 % (46,66% si 43,33%), elevii se considera acceptati si integrati in grupul scolar in mare si foarte mare masura, profesorii fiind de acord cu aceasta in proportie de 40%.

36,66% dintre elevi considera ca exista o compatibiblitate cogniniv-preferentiala intr-o masura potrivita, 60% dintre profesori considera acesta afirmatie veridica.

itemul privind aprecierea relatiilor de competitie manifestate intre membrii clasei evidentiaza ca niciun profesor nu crede ca acesta este prezenta in mica si foarte mica masura, spre deosebire de elevi care cred in proportie de 43,32% (26,66% + 26,66%) ca este prezenta in mica si foarte mica masura, in schimb 40% dintre profesorii considera ca aceasta se realizeaza in mare masura, insa nici un elev nu considera ca acesta este prezenta in mare masura, 13, 33% alegand raspunsul "foarte mare masura";

in ceea ce priveste incurajarea si aprecierea obiectiva ca nici un profesor nu aconsiderat ca acesta este prezenta in mica si foarte mica prezenta, spre deosebire de 10% dintre elevi care considera aprecierea obiectiva prezenta in foarte mica masura si 26,66% in mica masura.

100% dintre raspunsurile profesorilor considera ca elevii sunt capabili de cunoastere si comunicare interpersonala in mare masura, iar 63, 33 % dintre elevi considera drept raspuns corect "in foarte mare masura".

Se observa astfel, cu usurinta, diferente mari de viziune asupra climatului psihosocial al invatarii intre raspunsurile elevilor si cele ale profesorilor lor.

Este ingrijorator faptul ca nici un profesor nu a ales nici un raspuns situat la polul inferior pentru niciunul dintre itemi.

Concluzii

Pe ansamblu s-a constatat ca profesorii manifesta tendinta de supraapreciere a caracteristicilor climatului psihosocial din clasa, comparativ cu raspunsurile elevilor.

Profesorii stapanesc in insuficienta masura fenomenele, procesele psihosociale, mecanismele structurarii relatiilor interpersonale in comunicare, cooperare, competitie si socioafective din clasa scolara. Ei sunt centrati asupra dimensiunii cognitive a invatarii si ignora latura psihosociala a acesteia, considerata atributie a profesorului diriginte.

Elevii au dat dovada de implicare, mai ales, ca esantionul ales este o clasa cu profil pedagogic - invatatori. Ei avut posibilitatea de a privi aceasta problema atat din ipostaza elevului, cat si a dascalului.

In urma acestei experiente, ei au reusit sa inteleaga cat de importanta este componenta psihosociala a actului invatarii si, in acelasi timp, cat de greu este sa realizezi un climat psihosocial favorabil.

Este necesar ca programele de studiu sa fie adaptate permanent la posibilitatile, aptitudinile si interesele elevilor, la transformarile vietii sociale, iar profesorul sa incerce sa creeze un climat psihosocial adecvat comportamentului invatarii elevului/clasei.

Bibliografie

Ciobanu, Olga, Comunicare didactica, Editura ASE, Bucuresti, 2003;

Dumitriu, Gheorghe, Comunicare si invatare, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1998.