DIDACTIC Clasa: a VII-a VERBUL. DIATEZA PASIVA

PROIECT DIDACTIC

Data 18.XII.2007

Clasa: a VII-a A

Profesor:

Titlul lectiei: VERBUL. DIATEZA PASIVA

Tipul lectiei: Lectie mixta (comunicare de noi cunostinte si formare de priceperi

si deprinderi)

Obiective operationale: - sa recunoasca in text verbele la diateza pasiva

- sa identifice predicatul verbal cand verbul este la diateza

pasiva

- sa utilizeze in diferite contexte diateza pasiva

- sa formuleze enunturi continand verbe la diateza pasiva

- sa stabileasca reguli pornind de la modelul dat

- sa descopere modalitatea de a deosebi valoarea auxiliara si

copulativa a verbului "a fi"

- sa utilizeze in diferite contexte diateza pasiva

Strategii didactice:

Mijloace: - Schema tablei,fise de lucru, fise de evaluare

Metode si procedee: Conversatia, explicatia, exercitiul, invatarea prin

descoperire, problematizarea

Resurse: Capacitatile de invatare ale elevilor, cunostintele insusite in

orele anterioare

Bibliografie: G. Cornita - "Metodica predarii si invatarii limbii romane"

Ed. Umbria, Baia Mare, 1993

Ioana Radu Guciu - "Dificultati ale limbii romane grupate pe

tipuri", Ed. Nomina, Pitesti, 2006

Luiza Popescu, T. Costache, G. Lazarescu - "Limba romana in

Conformitate cu noul DOOM", Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2007

EVENIMENTE INSTRUCTIONALE

1. Captarea atentiei si asigurarea climatului:

Profesorul noteaza absentii, verifica tema de casa, le cere elevilor sa explice

sensul cuvintelor: pasiv, activ, reflexiv.

2. Anuntarea subiectului noii lectii

Elevii sunt anuntati ca vor aprofunda notiunea de DIATEZA PASIVA

3. Prezentarea noilor cunostinte

S C de ag.(S logic)

a) Cartea este citita de Mihai.

(sufera  (autorul

actiunea) actiunii)

b) Fiind certat s-a suparat.

(gerunziu)

c)A fi certat este neplacut.

(infinitiv)

Prin intrebari profesorul va conduce elevii sa descopere ca:

1) pentru a pune un verb la diateza pasiva trebuie sa aiba Cd., sa fie tranzitiv,

2) elementele de recunoastere ale diatezei pasive sunt:

- verbul a fi - valoare auxiliara - indica mod, timp, persoana, numar

- participiul verbului de conjugat - indica conjugarea si se acorda in gen

si numar cu S

- complement de agent ( prezent sau subinteles)

3) la diateza pasiva verbele devin intranzitive (cele dublu tranzitive, monotranzitive)

4) Functii sintactice: - la modurile personale predicat verbal.(a)

- la moduri nepersonale alte functii sintactice (b,c)

Pentru a evita confuziile elevii sunt atentionati asupra formelor omonime (identice):

I. As fi invatat pe oricine. - diateza activa, mod cdt.-opt., perfect

Daca as fi invatat de altii n-as gresi. - diateza pasiva, mod cdt.-opt., prezent

II. Copilul este corectat de parinti.- PV-vb.la diateza pasiva,"a fi"val. aux.

Tema este corectata. - PN-vb.la diateza activa,"a fi"val. cop.

Elevii vor afla mai multe informatii despre complementul de agent:

a)Eforturile depuse de el au fost zadarnice.

b)Greselile au fost usor de remarcat de amandoi.

Intrebari: de cine? de catre cine?

Caz: Acuzativ

Poate fi exprimat prin substantiv, pronume(a), numeral(b).

Determina: verb la diateza pasiva, verb la participiu(a), verb la supin(b), verb la infinitiv.

4. Dirijarea invatarii si obtinerea performantei

1. Transforma la diateza activa.

Exercitiul este continuat de mine.

Premiul este decernat de primar

Neajunsurile sunt ignorate de participanti.

Observatie: Conform DOOM 2 unele verbe se conjuga diferit.

Exemplu: " a continua" la pers.I, sg.ind.,prez. are forma "eu continui"

" a decerna" se conjuga cu "-ez"

" a declara, a indruma, a perturba" se conjuga fara "-ez"

2. Identifica complementele de agent de la exercitiul 1 si precizeaza prin ce parti de

vorbire sunt exprimate.

3. Precizeaza conjugarea si diateza verbelor subliniate.

Aceasta-i tristetea cea mare a spicelor ca nu sunt taiate de luna.

Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci [.] nu bogatia, ci linistea colibei

tale te face fericit.

Indica verbele care pot fi trecute la diateza pasiva

a asculta pe cineva

a corecta pe cineva

a se bizui pe cineva

a conta pe cineva

5.Asigurarea feedbackului si evaluarii

Feedbackul este realizat permanent si se concretizeaza in aprecieri verbale.

Evaluarea se va efectua prin testul anexat.

6.Tema de casa

Alcatuiti o compunere careia sa-i dati un titlu sugestiv, in care sa folositi si verbele:

a scrie, a citi, a alunga, a taia, a felicita la diateza pasiva.

SCHEMA TABLEI

Diateza pasiva

S PV C de ag.

Cartea este citita de Mihai.

(sufera (vb.aux. indica (part.vb.indica (autorul

actiunea) mod,timp,pers, nr) conjugarea,se actiunii)

acorda cu S)

(C.de cauza)

Fiind certat s-a suparat. (mod gerunziu)

(S)

A fi certat este neplacut. (mod infinitiv)

1) verbele tranzitive pot avea diateza pasiva;

2) elementele de recunoastere: verbul auxiliar "a fi"+ participiul verbului de

conjugat,complementul de agent;

3) verbele devin intranzitive la diateza pasiva

4) functii sintactice: PV la moduri personale

alte functii la moduri nepersonale

Evitati confuziile:

As fi invatat pe oricine. - d.a., cdt. perfect

Daca as fi invatat de altii n-as gresi. - d.p., cdt.,prezent

Fata este corectata de parinti. - PV-d.p., "a fi" vb. aux.

Tema este corectata. - PN-d.a., "a fi" vb. cop.

Complementul de agent

Eforturile depuse de el au fost zadarnice.

Greselile au fost usor de remarcat de amandoi.

Intrebari:de cine? de catre cine?

Caz: Acuzativ

Exprimat prin: substantiv, pronume, numeral.

Determina: verbe la diateza pasiva, la mod nepersonal (participiu ,supin).

Propunator: prof. Saitos Alina  Numele:

Prenumele:

Clasa:

Test

Precizeaza diateza, conjugarea, modul si timpul verbelor subliniate.

Cand eu voi sosi acolo, el va fi plecat deja.

Expozitia a fost vizitata de un numar mare de persoane.

Sa fi fost invitat de prietenul sau, ar fi venit si el.

Identifica partile de vorbire determinate de complementul de agent.

A fi criticat de colegi nu e bine.

Cad frunzele batute de vant.

E usor de contestat de participanti.

Precizeaza felul predicatelor si valoarea verbului "a fi".

Eu sunt pregatit pentru examen.

Cabana a fost acoperita de zapada.