DIDACTIC LA DEZVOLTAREA LIMBAJULUI - Cuvintul linistit si dulce si pe-o fiara o incalzeste-un pic

PROIECT DIDACTIC LA DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Tema: „Cuvintul linistit si dulce si pe-o fiara

o incalzeste-un pic”

Obiective generale:

formarea priceperilor de comunicare, imbogatirea vocabularului, dezvoltarea corectitudinii gramaticale, formarea creativitatii verbale;

aprofundarea dezvoltarii operatiilor gindirii, a priceperilor de orientare in spatiu;

educarea atitudinii grijulii fata de animalele salbatice, largirea cunostintelor despre normele de conduita, educarea trasaturilor pozitive de caracter, atitudinii negative fata de faptele nechibsuite.

Obiective de referinta:

sa perceapa si sa deaosebeasca cuvintele-omonime, sa foloseasca diverse semnificatii ale acestor cuvinte;

sa se exprime clar, logic, concis, fluid, sa intretina o discutie, sa verbalizeze continutul unor actiuni;

sa improvizeze un fragment din povestea „Ursul pacalit de vulpe” sa modifice sfirsitul povestii;

sa manifeste interes si curiozitate fata de cele audiate.

Obiective operationale:

sa completeze labirintul si sa alcatuieasca imaginea in intregime;

sa examineze pietrele, sa le gaseasca o asemanare cu un animal, sa-i faca conturul si sa deseneze ce lipseste;

sa deseneze in integrame atitea liniute, cite elemente sunt in multimea data.

Strategii didactice:

Jocul „Ghici ce ai in jurul tau”.

Lucrul cu fisele individuale.

Exercitii de dezvoltare a atentiei auditive.

Inscenarea unui fragment din povestea „Ursul pacalit de vulpe”.

Moment de surpriza „Sosirea postasului”.

Convorbiri, explicarea sarcinilor, situatii de problema.

Citirea mesajului dupa imagini.

Resurse:

Jucarii moi.

Imagini pentru trecerea in AS.

Fise individuale (de evaluare).

Pietre, creioane simple, creioane colorate, carioci.

Telegrama, mesaj.

Teatru de miini.

Desfasurarea activitiatii:

I.       Jocul „Ghici ce ai in jurul tau”

Copii formeaza un cerc si cinta miscindu-se pe cerc:

In padure si la munte

Animale-s tare multe

(Copii se opresc si scandeaza imitind)

Am zarit un iepuras

Mititel si dragalas

Iar sub bradul ramuros

Sede lupul fioros.

Vesela ca si fetita

Sare Rita-Veverita

Ursul dorme in birlog

Sa nu-l deranjam deloc.

Un copil (doritor) trece in centrul cercului, unde sunt aranjate animalele – lupul, iepurasul, veverita, ursul – se uita atent ce animal are in fata, la spate, in stinga si in dreapta: apoi inchide ochii si efectueaza pasul dupa spusele educatorului:

Fa un pas drept inainte

Ce gasesti, ti-aduce aminte?

Fara a deschide ochii, ghiceste. Daca e corect, copii scandeaza:

Bravo, bravo ai ghicit

Treci la loc, iesti necajit!

Daca nu:

Vai de mine, n-ai ghicit

Treci la loc, esti necajit!

Cu ceilalti doritori se schimba directia pasului:

Fa un pas in urma ta

Hai ghiceste, nu mai sta

Fa pas in dreapta ta

Sa vedem, ghicesti ori ba!

Fa un pas in stinga ta

Hai ghiceste, nu mai sta.

Dupa joc copiilor li se propune sa traga cite o fisa, pe care este reprezentata hrana animalului, care se ascunde in AS. Cu fisele ei merg in AS sa hraneasca animalul dat.

II.            Lucrul in AS

1.    Biblioteca

a)     Uneste printr-o linie imaginile care au aceiasi denumire, dar inteles diferit.

leu            leu

(animal)                                      (moneda)

corn corn

(al vacii)                                      (cu magiun)

ac                                      ac

(de cusut)                                  (al ariciului)

Evaluarea:

1)     De ce ai unit aceste 2 imagini?

2)     Ce animal mai au coarne?

3)     Cine mai are ace?

4)     De cind ariciul are ace?

2.    Familia.

a)     Insceneaza un fragment din povestea „Ursul pacalit de vulpe „Ursul pacalit de vulpe”, cind Ursul cere peste de la Vulpe:

Ursul – Buna masa, cumatra!

Ti-i-i! De ce mai de peste ai,

Da si mie, ca ta-a-re mi-e pofta!

Vulpea – I-a mai pune-ti pofta-n cui, cumatre,

Ca doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu.

Evaluarea – Copiilor li se propune sa alcatuasca sfirsitul povestii astfel incit Ursul sa                      manince peste si sa ramina prieten cu Vulpea.

3.    Arta

(sarcina fisei e scrisa in AS)

„Pictorul, putin distrat,

Desenul n-a terminat,

Pe voi copii, v-a lasat

Sa ginditi.

Ce aveti de adaugat?”

a)     Deseneaza partea care lipseste

(coada vulpii)               (coada veveritei)

b)     Sa duca linii la hrana lor si sa coloreze.

Evaluarea:

1)     Ce ati adaugat?

2)     Cu ce se hraneste aceste animale?

3)     Prin ce se aseamana coada Vulpii cu a Veveritei?

4)     Dar prin ce se deosebesc?

5)     Numiti fiinte ce mai au coada?

6)     Dar ce obiecte au coada?

4.    Joc de masa

a)     Se completeze labirintul astfel incit gaina sa ajunga la casa ei.

b)     Sa alcatuieasca imaginea in intregime.

(Exista oare asa fiinte?)

Evaluarea:

1)     Cum se mai numeste casuta gainii?

2)     In ce povesti ne mai intilnim cu aceste personaje?

3)     Ce ati obtinut (animal, insecta, pasare, mamifer de apa)?

5.    Stiinta

a)     Deseneaza in diagrame tot atitea liniute, cite elemente au multimile date.

b)     Sa examineze pietrele si sa gaseasca asemanarea cu un animal, sa-i faca conturul si sa deseneze ce lipseste.

Evaluarea:

1)     Cu ce animal se aseamana piatra. Ce ai mai adaugat?

2)     Cite liniute ai desenat si de ce?

3)     Cum credeti, copii, le-ar placea animalelor da fie demierdate, alintate? Sa-l dezmierdam pe:

Urs – ursulica, ursulet.

Iepure – iepuras, iepurica.

III.          La covoras

(pe pernute)

Ed. – Iar acum sa ne intoarcem la covoras sa vedem ce mai fac animalele noastre. Sa ne                      amintim cite animale au participat la joc?

Copiii – La joc au participat 4 animale.

Ed. – Ce poate avea un animal in numar de 4?

Copiii – Animalele au 4 labe.

Ed. – Ursul a obosit si pleaca la culcare, au ramas cite animale?

Copii –Au ramas 3 animale.

Ed. – Ce poate avea un animal in numar de 3?

Copiii – animalele au 3 pernute la labute.

Ed. – Lupul pleaca dupa hrana ca e mort de foame si au ramas cite animale? – 2

Copiii – Animalele au – 2 ochi, 2 urechi, 2 sprincene, 2 obraji, 2 coarne.

Ed. – Iepurasul merge sa-si manince morcovul si ne-a ramas – 1 (jucarie) animal.

Ed. – Ce au animalele numai in numar de 1 – bot, nas, coada, cap.

IV.     Cuvinte incurcate

(la covoras)

Educatorul: Iar acum –

Fiti atenti, copii, pe-aici

A trecut un Pacalici,

In cuvinte a intrat

Binisor le-a incurcat!

Acum voi sunteti rugati –

Incercati sa-l corectati!

1.     Ursulica dimineata

Nimic nu mai vedea de ceapa. (ceata)

2.     Jucausul aricel

S-a jucat cu noi vitel. (nitel).

3.     N-ati vazut cumva pe-aici

Pe cei doi teposi amici? (arici)

4.     Lupul urma fioros

I-a intrat in minte-un os. (urla, dinte)

5.     Iepurasul cu curechi

S-a ascuns dupa urechi. (urechi, curechi)

Ed. – Cum sunt urechile iepurasului – lungi.

De ce?

Copiii – Iepurasul are urechile lungi fiindca Sana cea buna la tras de urechi (el a vrut sa fie mai                            mare).

V.            Soseste postasul

(copii merg in fata la tabla)

P. – Buna ziua, copiii !

Copiii – Buna ziua!

P. – Gradinita ---?- Da-a-a!

Grupa mare? – da-a-a!

V-am adus o telegrama. Cine-si pune semnatura?

Educatorul isi pune semnatura si citeste telegrama:

„Noi, animalele din padure, va rugam pe voi, copiii, sa ne veniti in ajutor cu un sfat pentru Vulpe. Ca sa stiti despre ce merge vorba cititi mesajul nostru”

(Postasul ne da mesajul)

Traia odata intr-o casuta din padure un iepuras. Era sfirsit de toamna. Pe copaci ramasesera unde si unde cite-o frunza. Iepurasul s-a uitat pe fereastra apoi si-a aruncat ochii la un ghem de ata de culoare albastra. Repede a luat andrelele si a inceput sasi impleteasca o pereche de manusi pentru anotimpul iarna. Zi si noapte a muncit la ele. Cind manusile erau deja gata, iepurasul a intins o masa mare cu bucate din varza si morcov, si i-a poftit in opetie pe arici, pe urs, pe veverita si pe vulpe. Oaspetii au servit cu pofta, dupa care iepurasul le-a aratat manusile. Toti au ramas incintati si l-au rugat sa le impleteasca si lor ceva: Ursul – o pereche de ciorapi in schimb pe un ulcior cu miere, Veverita – un fular si o caciula, propunindu-i un cos cu alune, iar ariciul i-a promis ca-i va imprumuta vre-un ac in caz ca manusile se rup.

Numai Vulpea s-a ridicat de la masa, s-a sters pe bot si-a zis:

In salata cu varza nu ajunge sare si apoi mie imi plac mai mult manusile din blana de iepure.

Toti au ramas cu gurile cascate. Iepurasul a inceput sa plinga.

Invataminte:

„Cuvintul, nu vine cu vintul,

El vine cu gindul,

Daca gindu-i sanatos

Si cuvintul e frumos

E bine sa te gindesti

Cind si cum i-l folosesti

Per nimeni sa nu jignesti

Iar cuvintele fermecate

Mai des trabuie aplicate”

Ed. – Ce cuvinte fermencate voi cunoasteti?

Copiii – Multumesc frumos, fiti amabil, va rog frumos, imi cer scuze, imi cer iertare,            buna ziua, la revedere, cu placere.

Ed. – Si va rog copii, unde nu va veti afla sa tineti minte ca: „Vorba este icoana                           sufletului”, „Cum e omul, asa-i si felul sau de a vorbi”, „Vorba dulce – inmulteste prietenii”.

B i b l i o g r a f i e:

1. „Dezvoltarea verbal artistica a prescolarilor”, Stela Cemortan.

2. „Dezvoltarea creativitatii la prescolari”, Stela Cemortan.

3. „Invatam cu bucurie a vorbi corect si-a scrie”, Vera Captari.

4. Curriculum prescolar.