Strategii (metode si tehnici) de invatare prin intermediul gandirii critice

Strategii (metode si tehnici) de invatare prin intermediul gandirii critice

Metoda SINELG. Asa cum indica si denumirea sa, Sistemul Interactiv de Notare si Eficientizare a Lecturii si Gandirii, introdus de Vaughan J. si Estes T. (1986), reprezinta o metoda/tehnica de munca intelectuala individuala (studiu individual), de invatare a invatarii, de cultivare si antrenare a gandirii critice. Prin intermediul ei, elevii sunt invatati sa realizeze si sa practice, atat la scoala cat si in afara ei, o lectura pragmatica, activa, interesata si eficienta.

Textele lecturate de catre elevi sunt investigate in conformitate cu un  algoritm formativ, care presupune cautarea si identificarea informatiilor si notarea, cu ajutorul unor semne conventionale, inscrise cu creionul pe margine, dupa cum urmeaza:

confirmarea unor informatii cunoscute/detinute deja de elevi ( P

aparitia (descoperirea) unor informatii noi ( + );

prezenta unor informatii contradictorii, fata de ceea ce stiu elevii, sa care le infirma cunostintele ( - );

identificarea unor informatii confuze, pentru care trebuie sa solicite lamuri suplimentare sau sa consulte alte materiale  ( ? ).

Nu se face abuz de adnotari, cam cate doua semne pentru fiecare paragraf (fireste in functie de varsta, de pregatirea si experienta acestora, de obiectivele lecturii).

Toate datele identificate se inscriu in "Tabelul SINELG" in care se clasifica informatiile, in conformitate cu semnele stabilite, obtinandu-se, astfel, o fisa de lectura care valorifica eficient monitorizarea/urmarirea si intelegerea informatiei:

Profesor Profesorii vor incuraja utilizarea metodei SINELG in toate momentele lectiei, dar mai ales in etapa de realizare a sensului, in parcurgerea independenta a unor fragmente din manual, a unor parti din articole de specialitate, ale unor texte istorice etc., in invatarea prin descoperire, rezolvarea unor probleme, investigarea unor studii de caz etc. Dupa lecturarea textului, este bine sa se faca o scurta pauza, invitand elevii sa reflecteze asupra celor citite. Profesorul urmareste tabelele elevilor, le cere sa revada cele citite si notate, sa le corecteze, si ii conduce in insertia informatiilor obtinute in invatare. In clasele mari de gimnaziu si la liceu, metoda SINELG contribuie la exersarea gandirii si exprimarii critice, elevii putand dobandi autonomie in studiu si in comunicarea, cu propriile lor cuvinte, a informatiilor dobandite.

Metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat  (K-W-L/What I Know, What I Want to Learn, What I Learned). Poate fi considerata ca o varianta a strategiei de invatare prezentata anterior, introdusa de Donna Ogle, 1986, adaptata activitatii dirijate de lectura/gandire care poate fi folosita pentru lectura textelor de informare (texte istorice, pasaje din manual si alte materiale de studiu), studierea unei teme, pe parcursul uneia sau a mai multor ore, prin formularea unor obiective precise ale acesteia. Metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat  este adaptata atat activitatii individuale cat si invatarii in grupuri mici (sau perechi), prin stimularea colaborarii dintre elevi.

Dupa ce se formeaza grupele de studiu si cadrul didactic prezinta tema sau materialul de studiat, li se solicita elevilor sa cerceteze atent, potrivit unui algoritm precis si sa completeze, pe o foaie aparte sau din caietul de notite, un tabel cu trei coloane, asa cum este cel de mai jos, rezultand o utila fisa de invatare, care se va regasi si pe tabla.

Intr-o prima etapa, dupa studiul individual sau in grup (perechi) si dezbatere, profesorul cere elevilor sa comunice ce stiu deja, idei si informatii care au fost trecute in coloana din stanga (Stiu). In cea de-a doua etapa, dirijati/tutoriati de profesor sau independent, dupa dezbaterea in perechi, elevii formuleaza intrebari, isi exprima nelamuririle despre subiectul propus, pe care le inscriu in coloana din mijloc (Vreau sa stiu).

In cea de-a treia etapa, li se cere elevilor sa parcurga inca o data textul (daca este vorba de o cercetare mai ampla, ei trebuie indrumati spre sursele in care vor gasi informatiile: biblioteci, reviste, carti, persoane informate etc.), din perspectiva intrebarilor care le-au formulat anterior, trecute in coloana a doua, pentru a valida datele inscrise in prima coloana si a descoperi raspunsurile pe care le vor inscrie in cea de-a treia coloana (Am invatat), aliniind raspunsurile cu intrebarile. Se realizeaza apoi o discutie cu intreaga clasa pentru a trece si in rubrica de pe tabla aspectele consemnate de elevi.

Intr-o a patra etapa, la sfarsitul activitatii, elevii sunt dirijati sa revina asupra celor invatate, pentru consolidare, iar profesorul ii indruma in activitatea de a afla raspunsuri la intrebarile nesolutionate, trasand noi directii de investigatie, ceea ce conduce la un nou ciclu al strategiei.

Jurnalul dublu constituie un instrument eficient de invatare in diferite conditii (lectura unui text, audierea unei conferinte, prelegeri, urmarirea unui film documentar, a unei emisiuni TV de stiinta etc.), bazat pe un formarea si operationalizarea unui algoritm de notare a informatiilor, asemanandu-se, in buna masura cu fisa de lectura. Astfel, elevii sunt invatati sa noteze, impartind in doua, pe verticala, paginile unui caiet sau o fisa. Ei noteaza, pe masura ce citesc un text sau audiaza conferinta/prelegerea, in partea stanga: pasaje si idei din textul lecturat si conexiuni cu altele, deja insusite, iar in partea dreapta: consemneaza propriile comentarii si intrebari (De ce este important ?; La ce te face sa te gandesti ?; Ce sentimente ai incercat ? etc.), si gandesc activ asupra celor citite, audiate/vizionate, emitand propriile judecati si idei pentru a le discuta in clasa.

Ca modalitati de invatare si utilizare a jurnalelor duble mai pot fi amintite: schimbul jurnalelor duble (in perechi sau in grup) si consemnarea insemnarilor/ideilor celuilalt pentru a le comenta si dezbate in clasa (Barone, 1992), si tehnica 'Lasa-mi mie ultimul cuvant', prin care fiecare elev scrie pe fata unei fise un citat din text sau o idee care i s-a parut cea mai importanta si un comentariu cu privire la citatul sau ideea respectiva pe cealalta fata a fisei; dupa ce elevii sa comenteaza citatul sau ideea, ultimul cuvant apartine celui care a emis-o/scris-o.

Jurnalul de invatare reprezinta o metoda de disciplinare a gandirii/ lecturii/invatarii, care ajuta elevii sa faca conexiuni personale cu materialul de studiu si care va conduce la invatarea reala. Inaintea lecturarii/invatarii, elevul va trebui sa raspunda la 3 intrebari despre subiectul care si l-a propus sa-l studieze si va completa urmatorul tabel:

Dupa lectura unei parti de text, elevul va raspunde la 4 intrebari inscrise intr-un tabel ca cel de mai jos:

Ambele tabele se constituie ca eficiente fise de lectura, facilitand invatarea.

Metoda ciorchinelui sau metoda cluster. Este o strategie complexa de invatare si comunicare a celor invatate, bazata pe munca proprie, care ii incurajeaza si ii determina pe elevi sa gandeasca liber si deschis. Aceasta poate fi folosita ca mijloc de a stimula gandirea inainte de a studia temeinic un anumit subiect sau de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a dezvolta noi asociatii sau de a reprezenta noi sensuri.

Metoda ciorchinelui este, inainte de toate, o strategie de cautare si gasire a caii de acces la propriile deprinderi, cunostinte, intelegeri sau convingeri legate de o anumita tema. Aceasta metoda, bazata pe activitatea de scriere, poate fi folosita atat in invatare ca activitate individuala cat si invatare ca activitate de cooperare, de grup, atat in faza de evocare cat si in cea de reflectie. De asemenea, metoda ciorchinelui (cluster) reprezinta o modalitate grafica de organizare si de integrare a informatiei in timpul si cadrul invatarii.

Realizarea unui ciorchine/cluster presupune scrierea unui cuvant-cheie sau a unei propozitii-nucleu, in mijlocul unei pagini, apoi identificarea si scrierea a cat mai multor alte cuvinte-cheie sau sintagme legate de tema respectiva si trasarea unor linii, sageti intre ideile si componentele care se afla in orice fel de legatura. 

Exista mai multe reguli pe care elevii trebuie invatati sa le respecte atunci cand elaboreaza un ciorchine/cluster:

sa se documenteze temeinic;

sa scrie tot ce le trece prin minte (fara a emite judecati de valoare) si sa noteze ideile;

sa nu se opreasca din scris pana nu a trecut timpul alocat, pentru ca ideile sa fie identificate si sa lase sa apara cat mai multe idei si conexiuni, fara a limita numarul lor.

Utilizat la inceputul lectiei poarta numele de "ciorchine initial", in vreme ce, folosit dupa lectura/invatarea textului, se numeste "ciorchine revazut" si solicita elevilor o analiza precisa a textului, pentru corectarea si completarea informatiilor invatate..

* * *

Metoda cubului. Este o strategie de predare si invatare care presupune abordarea studiului unei probleme, in echipe mici, din una sau din mai multe perspective.

Utilizand acest procedeu, cadrul didactic isi propune sa dezvolte la elevi intelegerea conceptuala a temei, sa dezvolte abilitatile de analiza anterioare scrierii si, nu in ultimul rand, sa dezvolte abilitatea de a fi ordonati in scris, urmarind exprimarea in paragrafe. Ea presupune studierea unei teme, a unui subiect, a unui izvor istoric etc. si utilizarea unui cub, pe care sunt trecute diferite instructiuni, si evident, solicita observatiile elevilor (comunicare rezultatelor analizei), notate pe fiecare fata a sa, dupa cum urmeaza:

Profesorul le cere elevilor sa cerceteze si sa scrie despre un anumit concept sau tema, utilizand parcurgerea fetelor cubului. Este de dorit sa se respecte algoritmul ordinii prezentate, pentru ai dirija pe elevi, in mod treptat, spre o gandire si exprimare complexa. Procesele de gandire, implicate in utilizarea metodei cubului, urmeaza, indeaproape, categoriile din taxonomia lui Bloom. Aceasta metoda, introdusa de Cowan G. si Cowan E. in 1980, poate fi folosita cu succes atat in etapa de evocare cat si in cea de reflectie.

Ganditi/Lucrati in perechi/Comunicati reprezinta o modalitate simpla, rapida si eficienta de invatare, punand accentul pe interactiunea, cooperarea, colaborarea elevilor in grupe mici (perechi).

In timpul activitatilor didactice, cadrul didactic formuleaza sarcini de invatare/probleme, cu mai multe solutii/rezolvari posibile, solicitand activitatea individuala si in perechi a elevilor. Dupa ce fiecare elev formuleaza raspunsuri individuale, pe care le inscriu pe caietele de notite, dezbat raspunsurile cu colegul de banca (in perechi), verificandu-se si incercand sa gaseasca raspunsul comun corect, pe care-l comunica. Profesorul poate dirija dezbaterea raspunsurilor furnizate in perechi si intre perechi, integrandu-le in structura stiintifica a lectiei.

Cautarea individuala a raspunsului, confruntarea si dezbaterea acestora in perechi si intre perechi, activizeaza si solidarizeaza invatarea, elevii fiind obligati sa sesizeze si sa sintetizeze, in timp scurt, esenta informatiilor primite, sa analizeze si sa compare raspunsul propriu cu cele ale colegilor si sa faca o alegere a raspunsului corect in comun si in cunostinta, comunicarea fiind clara si concisa, concentrata. Elevii sunt astfel invatati sa organizeze informatiile in noi structuri cognitive, sa le transpuna si sa le exerseze in contexte noi, invatarea mai buna sprijinindu-se si pe cultivarea stransei cooperari intre acestia.

Mai multe capete la un loc este o alta modalitate de organizare a invatarii prin cooperarea in grupuri alcatuite din 3-4 elevi. Fiecare membru al grupului primeste un numar de ordine (1, 2, 3, 4). Cadrul didactic formuleaza, in cadrul dirijarii invatarii, o intrebare/o problema. In cadrul grupurilor stabilite, fiecare elev va spune si va nota raspunsul sau, iar apoi, dupa dezbateri in cadrul grupului, se va formula raspunsul comun, pe care il va comunica clasei unul dintre numere (elev), anume solicitat. Aceasta modalitate de invatare asigura implicarea tuturor elevilor, dar nu trebuie absolutizata participarea egala a lor, mai ale in cadrul grupurilor neomogene..

Predarea reciproca. Este un procedeu derivat din jocul de rol, elevii exersand, empatic, invatarea prin predare, prin experimentarea rolului cadrului didactic. Invatarea se desfasoara in echipa (grupuri de 4-7 elevi). Fiecare elev primeste spre studiu acelasi text istoric, impartit in fragmente de catre cadrul didactic. Ca sarcini de invatare elevii: vor rezuma cele citite, vor pune o intrebare despre text celorlalti din grup la care asteapta raspunsul corect, vor clarifica neintelegerea, vor face o predictie pentru fragmentul urmator,  vor solicita citirea fragmentului urmator, precizand care este acesta.

De obicei, intrebarea adresata grupului trebuie sa vizeze problema esentiala a fragmentului studiat/predat. In cazul in care exista lucruri neclare, care nu pot fi explicate in grup, elevii solicita ajutorul cadrului didactic care dirijeaza invatarea. In vederea clarificarii informatiilor cadrul didactic pune la dispozitia elevilor suporturile didactice (plansele, culegeri de texte, dictionare, atlase, reviste, lucrari din biblioteca etc.).