Consilierea si Orientarea si managementul scolii

Stimularea schimbarii la nivelul scolii porneste de la premiza ca fiecare persoana este un agent al schimbarii. Obiectivele avute in vedere sunt: rezolvarea problemelor prin gasirea unor solutii in grup, impartasirea unei viziuni comune asupra nevoilor si intereselor scolii si participarea tuturor resurselor umane la construirea acestei viziuni, legatura scolilor cu mediul mai larg pentru a se evita aparitia unor practici izolate. In Romania, masurile de reforma au creat cadrul dezvoltarii institutiilor scolare. Astfel, prin noul curriculum national, scolile au posibilitatea de a‑si individualiza oferta educationala, rolul central fiind detinut de oferta curriculara. La nivelul scolii pot fi proiectate programe care vizeaza dezvoltarea resurselor umane si dezvoltarea relatiilor comunitare.

Acest mod de a considera institutiile scolare ar trebui sa aiba consecinte la nivelul diverselor componente ale curriculum‑ului.

Oferta curriculara

Curriculum‑ul propus de scoli trebuie sa ia in considerare resursele umane si materiale de care dispun acestea, conditiile locale concrete, interesele/optiunile elevilor si ale parintilor.

Elaborarea schemelor orare

Potrivit legislatiei actuale, schemele orare sunt modalitatile concrete prin care clasele si scolile isi alcatuiesc programul pe baza urmatoarelor repere:

optiunea pentru un numar de ore pe saptamana cuprins intre numarul minim si maxim alocat prin planul cadru de invatamant;

optiunea pentru completarea trunchiului comun, pana la numarul de ore ales (minim sau maxim) cu optionale si/sau cu extinderi ale disciplinelor din planul cadru de invatamant.

Metodologia de aplicare a planului cadru precizeaza ca: "schemele orare nu se construiesc prin insumarea de jos in sus pe coloana a numarului de ore minim, mediu sau maxim ale plajelor orare, ci prin calcularea in zig-zag a numarului minim, mediu si maxim de ore ale plajelor orare pe discipline, in functie de optiunile elevilor" (Planuri cadru pentru invatamant. 1999, p. 25).

Elaborarea schemei orare antreneaza institutia scolara, prin Consiliul de administratie (Metodologia de aplicare a planurilor cadru prezinta argumentele pentru alegerea unei variante in functie de invatatori, parinti si elevi).

Constatarile invatatorului si profesorului sunt esentiale in propunerea schemelor orare si a tipurilor de CDS. Identificarea unor dificultati in invatare si in adaptarea la mediul scolar poate avea drept consecinta propunerea unor optionale la nivelul ariei curriculare Consiliere si Orientare sau varianta curriculum aprofundat si, deci, maxim de ore pentru obiectele de studiu legate de achizitiile de baza.

Exemple: Argumente pentru alegerea unei variante de schema orara pentru clasa a VIII‑a, in functie de invatatori, parinti si elevi.

a.     a. Pentru elevii care manifesta inclinatii spre deprinderi practice si interese pentru arta. Varianta include maximum de ore pe ariile IV si VI si optionale in cadrul acestora. Este prevazuta o ora de optional pentru Consiliere si Orientare in cazul in care elevii doresc mai multe activitati in cadrul acestei arii (data fiind nevoia formularii unei optiuni scolare pentru urmatoarea treapta de scolaritate). A mai fost inclusa si o ora de optional in cadrul ariei Om si societate, de tipul Istoria tehnicii (idem, p. 60).

b.     b. Pentru elevii care provin din medii defavorizate, au probleme de integrare si nevoi speciale de invatare si prezinta interese pentru deprinderile practice. Varianta include maximum de ore la ariile III, V‑VII si optionale in cadrul acestora. Sunt incluse o ora de Consiliere si Orientare si una de optional, vizand un proiect comunitar, de exemplu, pentru a permite atat dezvoltarea unor comportamente adecvate, cat si crearea cadrului propice de integrare in comunitate dupa absolvirea scolii (idem).

Proiectarea CDS

In invatamantul obligatoriu, orele la decizia scolii sunt constituite din orele de extinderi (orele adaugate unor discipline dincolo de trunchiul comun), orele de aprofundare si orele afectate disciplinelor optionale.

Notificarea M.E.N. nr. 11667 din 27.07.1999 cu privire la statutul orelor din CDS in invatamantul primar si secundar ofera repere pentru realizarea acestui element component al curriculum‑ului national (de exemplu, posibilitatea de studiere extinsa a unor discipline/cursuri/teme prin intermediul activitatilor curriculare si complementare unei anumite arii curriculare).

In identificarea nevoilor educationale ale elevilor, constatarile invatatorului si profesorului sunt esentiale pentru propunerea schemelor orare si a tipurilor de CDS.

Prin oferta curriculara, scoala propune programe destinate unor nevoi speciale ale scolii. Intre domeniile care au dezvoltari recente in stiintele educatiei se situeaza si cel referitor la conceperea unor interventii cu caracter preventiv, activitati de sprijin si programe de remediere a unor dificultati la invatatura.

Intr‑o lucrare recenta (Iaurum, 2000) sunt conturate semnificatiile acestor domenii:

"Preventiei ii revine rolul de a oferi, din timp, suportul care sa impiedice ramanerea in urma la invatatura. Aceste interventii urmaresc, in primul rand, dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de domeniul aflat in discutie" (p. 9).

"Masurile de sprijin au rolul de a ajuta un elev sa depaseasca un anumit moment de neintelegere din orele de curs. Acestea se pot realiza prin activitatea curenta la clasa, prin individualizarea pe anumite secvente sau prin activitati relativ independente fata de cele organizate la clasa" (idem, p. 12).

Programul de remediere este conceput in cazul in care performantele elevului nu ating obiectivele propuse de programa scolara, ceea ce‑l impiedica sa urmeze ritmul clasei din care face parte; acesta are ca scop identificarea componentei deficitare si intensificarea interventiei in functie de problemele respective. Potrivit studiilor, "un program de remediere nu trebuie sa depaseasca 40 minute pe zi si sa dureze mai mult de 2‑3 saptamani consecutiv pentru fiecare elev; de asemenea, elevii nu trebuie sa resimta aceasta activitate ca pe o sanctiune" (idem, p. 14).

Bibliografie

Butnaru, Dan et al. Consiliere si orientare scolara. Editura Spiru Haret, Iasi, 1999.

Ciolan, Lucian. Proiectarea temelor integrate in cadrul curriculum‑ului la decizia scolii. In: Invatamantul primar. nr. 1‑2/1999.

Crisan, Alexandru et al. Curriculum national pentru invatamantul obligatoriu. Cadru de referinta. Bucuresti, MEN/CNC, 1998.

Georgescu, Dakmara et al. Planuri-cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar. Bucuresti, Editura Corint, 1999.

Iaurum, Gabriela. Interventii de remediere a dificultatilor de scris-citit. Bucuresti, Editura Corint, Colectia "Sanse egale", 2000.

Jigau, Mihaela (coord.). Invatamantul in zone defavorizate. Analize si strategii educationale privind invatamantul in zone defavorizate. Bucuresti, ISE, 1997.

Jigau, Mihai. Consiliere si orientare. Ghid. Bucuresti, CNROP, 2001.

Jigau, Mihai. Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma, 2001.

Uchida, Donna et al. Preparing students for the 21th century. American Association of School Administrators, 1996.

Sarivan, Ligia. Teoria inteligentelor multiple - noi pasi spre practica. In: Invatamantul primar. nr. 3‑4/1999.

Watts, A. G. Vocational Guidance in the Curriculum. In: Educational and Vocational Guidance, nr. 44/1985.

*** Strategia nationala de dezvoltare a resurselor umane, Bucuresti, Observatorul National Romania - European Training Foundation, 1999.

*** Un deceniu de reforme al invatamantului obligatoriu in Uniunea Europeana (1984‑1994). Bucuresti, Agentia Nationala Socrates, Unitatea Eurydice, 1998.

*** Orientarea scolara si profesionala a elevilor cu cerinte educative speciale. Ghidul consilierului. Bucuresti, CNROP, 2000.

*** Ghid de orientare antreprenoriala a femeilor somere. Bucuresti, Programul Natiunilor Unite Pentru Dezvoltare (PNUD), Centrul de Asistenta in Afaceri si Dezvoltare Locala, 1997.

*** Conflictele si comunicarea. Un ghid prin labirintul artei de a face fata conflictelor. Bucuresti, Editura Arc, 1998.