Aplicarea "procedeelor citirii rapide" in lectura textelor Braille

Aplicarea "procedeelor citirii rapide" in lectura textelor Braille

Specificul propriu-zis al lecturii tactil-kinestezice al textelor Braille in comparatie cu citirea vizuala consta in mecanismele perceptive investigatoare, in timp ce mecanismele centrale de decodificare nu se deosebesc in esenta in cele doua modalitati senzoriale, rezultatele finale fiind, in principiu, identice. Deoarece particularitatile explorarii tactil-kinestezice implicate in lectura textelor Braille deterina reducerea vitezei lecturii, in raport cu cea vizuala, pentru sporirea eficientei acesteia s-au aplicat diverse procedee de lectura rapida. S-a constatat ca, in general, nevazatorii care sunt buni cititori ai textelor Braille realizeaza doar 60 % din viteza lecturii elevilor vazatori.

Pe langa imbunatatirea conditiilor externe ale lecturii Braille (ca de exemplu optimizarea conditiilor de prezentare grafica, apelarea la texte scrise in Braille-ul abreviat etc.) s-au realizat investigatii care urmareau ameliorarea strategiior de citire, cu largi implicatii didactico-metodice. Experimentele si antrenamentele de acest gen vizeaza urmatoarele obiective mai importante:

familiarizarea subiectilor cu diferite cuvinte in care apar sucesiuni constante, tipice de grafeme;

citirea unor texte in versiuni abreviate in mod gradat;

valorificarea judicioasa a tehnicii citirii binmanuale;

marirea vitezei citirii prin prezentarea textelor intr-un ritm impus si din ce in ce mai accelerat;

influentarea parametrilor citirii prin intermediul factorilor motivationali;

promovarea si antrenarea "stilului personal" de lectura Braille al fiecarui subiect.

Metoda citirii rapide Braille s-a raspandit mai ales in S.U.A., ajungand insa si in tarile europene. De exemplu, in Danemarca elevii si studentii nevazatori pot frecventa un curs special de citire rapida, organizat in cadrul institutului de recuparare Hellerup. Metoda citirii rapide se adreseaza mai ales cititorilor buni, care prin preocuparile lor profesionale citesc mult in Braille si sunt dornici sa isi imbunatateasca performantele.

Dintre cercetarile destinate citirii rapide Braille le mentionam pe cele realizate de McBride (1974), Weber si Schatte (1974), Spungin (1977), toate demonstrand posibilitatea cresterii vitezei lecturii Braille in urma unor antrenamente cu exercitii specifice, individualizate. Interesante sunt datele prezentate de Betram si Hoefer (citat de Roth, 1883), referitoare la performantele exceptionale obtinute de unii subiecti care au urmat astfel de antrenamente de citire rapida Braille. De exemplu, un barbat cu cecitate dobandita tardiv si-a imbunatatit performanta la citirea Braille de la 4o cuvinte/minut la testul initial, la 360 cuvinte /minut la testul final.

In cele ce urmeaza prezentam aspectele esentiale ale metodei citirii rapide Braille.

1) O premisa importanta pentru reusita antrenamentului citirii rapide este de ordin personal-motivational, constand in convingerea subiectului de posibilitatile de care dispune pentru optimizarea capacitatilor sale lectura, precum si in dorinta de a-si imbunatati viteza lecturii Braille. Cu alte cuvinte, subiectul participant la un astfel de antrenament trebuie sa se "autoprogrameze", sa se motiveze in suficienta masura pentru sopirirea vitezei si eficientei citirii Braille.

2) Conditiile prealabile de ordin material sunt minime: un manual sau o carte tiparita in Braille, de dificultate mica sau medie, cu un continut atractiv, relativ simplu, care nu a fost citit in prealabil de subiect. Totusi, pentru a motiva subiectul, este util ca el sa citeasca in prealabil cuprinsul, eventual indicii de nume si de termeni. De asemenea, subiectul trebuie sa dispuna de un instrument de masurare a timpului (conometru, ceas cu secundar adaptate simtului tactil).

3) Primul exercitiu se desfasoara in intervale foarte scurte, de 5 secunde (conometrate), sarcina constand in explorarea tactila a unui numar cat mai mare de cuvinte de pe o pagina, fara a se acorda atentie semnificatiei textului. Mainile vor executa miscari pe pagina, in toate directiile: orizontale, in sus, in jos, in spirala, in zig-zag etc., participand ambele maini, cu toate degetele. Este vorba de un preexercitiu, pentru antrenarea mainilor in vederea largirii campului de citire Braille.

4) Urmatoarea secventa a exercitiilor are loc in intervale de timp marite in mod succesiv (15-20 secunde), in care se parcurg mai multe pagini in modul descris mai sus (la punctul 3). Mainile trebuie sa se deplaseze cat mai rapid pe text, neomitandu-se nici un cuvant si evitandu-se, de asemenea, revenirea la pagina anterioara. Din cauza vitezei fortate, in aceasta faza cititorul nu intelege textul explorat tactil-kinestezic.

Sarcina cea mai dificila rezida insurpinderea verbalizarii (a subvocalizarii, a limbajului intern). Aceasta cerinta este in contradictie cu deprinderea sau obisnuinta de a citi cu vice tare sau subvocalizand si in ritm incetinit.

Sustinatorii "citirii rapide" afirma ca pot fi stabilite asociatii directe intre grafeme (semne grafice sau tactile) si continutul semantic al informatiei cuprinse, fara a mai fi nevoie de utilizarea subvocalizarii, care ar lungi in mod inutil calea informatiei, incetinind ritmul si viteza lecturii. Deci, ar fi posibila o citire "pur tactila", ca si una "pur vizuala", asa cum are loc si intelegerea unui text auzit, citit sau rostit de alta persoana, fara ca sa mai treaca, la persoana receptoare, prin veriga intermediara a verbalizarii. Pentru subiect aceasta constituie o sarcina relativ dificila, el fiind pus in situatia de a-si restructura mecanismele perceptive ale limbajului scris.

Timp de doua zile, cel putin cate o ora pe zi, se efectueaza in intervale de 10-20 minute exercitii care cuprind sarcinile aratate la punctele anterioare (3 si 4). Scopul urmarit consta in efectuarea unor miscari exploratorii ale degetelor, cat mai rapide si uniforme (continue, nesacadate), neomitandu-se nici un cuvant din text si suprimandu-se verbalizarea celor citite.

5) Antrenamentul citirii rapide continua in a treia zi, cu aceleasi texte, apelandu-se la "citirea repetata" ("citirea multipla").Prin acest proceseu se obtine constientizarea a numerosi stimuli subliminali din lecturile anterioare ale textului. In a treia zi cititorul incepe sa identifice 2-3 cuvinte de pe o paina. In aceasta faza el cauta sa gaseasca in text cateva cuvinte-cheie, ca de exemplu cele care raspund la intrebari precum: unde?, cine?, cati? Etc. Deci, nici in aceasta faza nu i se cere cititorului sa se preocupe in primul rand de telegerea textului, ci de mentinerea vitezei miscarilor degetelor pe text.

Urmeaza o faza in care intelegerea cu totul partiala (cateva cuvinte izolate) duce la o crestere a intelegerii globale. Se recitesc mereu aceleasi pagini, in modul prezentat mai sus, urmarindu-se acum completarea informatiilor anterioare si intelegerea, in linii mari, a continutului. In acest scop, cititorul poate sa reduca intrucatva rapiditatea explorarii tactil-kinestezice a textului. In aceasta faza incepe sa se manifeste unul dintre rezultatele antrenementului, si anume capacitatea de a deduce pe baza elementelor lexicale citite, altelele care nu au fost percepute, deci de a nu citi toate cuvintele, ci de a desprinde ideea principala. Este vorba, in fapt, de utilizarea eficienta a contextului in lectura rapida.

In etapa intelegerii coerente a continului textului subiectul incepe sa constientizeze ideea de baza a textului citit si succesiunea ideilor.

Exercitiile trebuie facute, zilnic, cu consecventa. Fiecare faza a exercitiului va incepe cu parcurgerea rapida a textului, urmarindu-se initial doar viteza si apoi intelegerea celor citite.

Intr-un stadiu mai avansat se pot alege texte mai dificile, dar intotdeauna in functie de preferintele subiectilor. Si in aceasta faza este posibil sa creasca tempoul lecturii, fara a afecta intelegerea celor citite.

Pe tot parcursul antrenamentului se recomanda adoptarea unei pozitiei corecte, relaxante in timpul citirii. Pozitiile incomode, neadecvate, se vor corecta. Se va cronometra viteza lecturii si, de asemnea, dupa citirea unui text i se cere subiectului sa expuna ceea ce a retinut.

Adeptii citirii rapide sustinca cititorul este suspus unui effort mai mare numai in perioada antrenamentului (formarea tehnicii motorii de investigatie rapida a textului Braille, suprimarea vocalizarii sau subvocalizarii, reanuntarea in faza initiala la intelegerea celor citite). In schimb, ulterior, lectura devine mai putin obositoare si mai eficienta, cititorul fiind degrevat treptat de o mare cantitate de elemente redundante, care nu contin informatii importante, demne de a fi retinute. Cititorul antrenat ajunge la un algoritm in cercetarea sistematica a oricarui text, economiseste timp, informandu-se rapid asupra utilitatii continutului lecturii in ceea ce priveste scopurile personale ale activitatii de invatare.