Restructurarea programelor educationale la Universitatea Babes-Bolyai prin transpunerea lor in termeni de competente

Dincolo de obiectivul central al Declaratiei de la Bologna, cresterea competitivitatii calificarilor europene pe piata mondiala a fortei de munca, exista cel putin inca trei argumente ce intemeiaza decizia pe care ministrii educatiei au luat-o la Bologna in 1999. In primul rand, nu trebuie uitat ca universitatile au luat nastere in Europa iar excelenta academica pentru o lunga perioada de timp a fost judecata prin raportare la marile universitatii ale acestui continent (valorile invatamantului european). In al doilea rand, o serie de descoperiri stiintifice epocale ce au schimbat conditia umana apartin unor personalitati ce s-au format si apoi au predat tot in aceste universitati. In sfarsit, a existat o perioada de aur in care studenti si profesori circulau, fara ingradire, intre diferite universitati impartasindu-se din valorile invatamantului european. A sosit, asadar, timpul ca aceasta mare familie academica sa fie recladita deoarece ea este singura in masura sa faca fata competitiei acerbe de pe piata mondiala a calificarilor.

Procesul de la Bologna urmareste sa stabileasca o reala transparenta intre sistemele europene de invatamant superior prin crearea unor baze comune fundamentate pe doua cicluri principale cunoscute sub denumirea de "Bachelor" (cu durata de 3 ani) si "Master" (avand, de regula, durata de 2 ani). Pentru a raspunde acestui obiectiv se impune, in primul rand, o buna intelegere a naturii diferitelor calificari, dar si a modalitatilor si termenilor comuni de descriere a acestora. In lipsa acestora, recunoasterea, transparenta programelor universitare dar si crearea unui Spatiu European al Invatamantului Superior ar ramane simple deziderate.

O serie de tari europene au adoptat deja structura de calificare pe doua cicluri (3+2), dar acest lucru nu s-a facut in virtutea unui acord unanim sau a unei intelegeri comune privind diferentele dintre cele doua cicluri. Chiar mai mult, sunt situatii in care reformele s-au adoptat in graba si au condus la solutii nefunctionale, conform carora specializari/calificarile existente au fost restabilite si regrupate fara a se tine seama de niveluri de calificare si standarde comune. Ori, Procesul de la Bologna a prevazut dezvoltarea unui cadru riguros de specializari/calificari care sa ofere o reala transparenta a acestora. Pentru a asigura aceasta transparenta se impune o cat mai mare precizie in stabilirea unui cadru comun al specializarilor/calificarilor, atat la nivel national, cat si international.

Preocuparile curente privind redefinirea structurilor educationale, sunt, desigur, determinate de necesitatea mobilitatii studentilor, stabilirea unor programe interdisciplinare precum si de intentia anumitor institutii academice de a dobandi acreditare internationala, proces ce reclama comparatii curriculare. Altfel spus, se are in vedere facilitarea comparabilitatii programelor nationale si internationale de formare.

In acelasi timp trebuie tinut seama de faptul ca crearea, Spatiului European al Invatamantului Superior este un proces complex ce presupune obiective clare, strategii eficiente si, bineinteles, mult efort. Unul din obiectivele prioritare care ghideaza acest proces il reprezinta adoptarea unui sistem de diplome transparente si comparabile. Tocmai din acest motiv s-a propus introducerea Suplimentului de Diploma (Diploma Supplement), ca modalitate de a favoriza integrarea absolventilor pe piata europeana a fortei de munca, dar si pentru a spori competitivitatea invatamantului superior european pe plan mondial.

Prin eliberarea suplimentului de diploma, completat si in una din limbile de circulatie internationala, fiecarui absolvent i se va certifica calificarea atat prin raportarea la disciplinele academice, dar mai ales in baza competentelor dobandite si probate pe durata si la finele unui program educativ. Acest lucru constrange unitatile de invatamant superior sa-si reconceapa programele de studiu si planurile de invatamant pornind de la o conceptualizare prealabila a competentelor pe care intentioneaza sa le dezvolte.

Competentele sunt expresia a ceea ce studentul intelege sau poate face in urma incheierii cu succes a unui modul sau a unei perioade de studiu. Ele reprezinta un set de atribute (cunostinte si aplicarea lor, atitudinile, aptitudinile si responsabilitatile) care precizeaza si nivelul la care o persoana este capabila sa le performeze. Prin urmare, din aceasta explicitare a competentelor putem desprinde doua concluzii:

a.      orice competenta poate fi realizata si evaluata;

b.     orice persoana este competenta intr-un grad diferit.

In plus, trebuie specificat faptul ca orice competenta include trei nivele:

1. a sti si intelege (cunostinte teoretice dintr-un anumit domeniu academic, capacitate de a intelege);

2. a sti si actiona (cunostinte si aplicarea lor in practica in contexte specifice);

3. a sti si a fi ( valorile ca mod de a percepe pe altii si de a trai impreuna cu altii intr-un anumit context social).

Competentele detin un rol esential in orice sistem care utilizeaza niveluri, indicatori de nivel si descriptori de calificare. Exprimarea curriculumului in rezultate/ competente confera mai multa precizie procesului de invatare si conduce la crearea unui curriculum axat pe profilul studentului. Descrierea generala a competentelor dobandite la finele unui program educational este necesara pentru stabilirea obiectivelor curriculare. Descrierea lor ajuta studentul care urmareste sa le obtina prin parcurgerea ofertei educationale. In plus, ele confera claritate si transparenta continutului studiilor din cadrul oricarui program educational, oferind astfel posibilitatea ca studentul sa efectueze o parte din studii in afara specializarii. Nu in ultimul rand, descrierea competentelor motiveaza studentii sa participe la elaborarea programelor curriculare.

In consecinta, restructurarea programelor educationale gandita in termeni de competente va imbunatati furnizarea informatiilor utile catre potentialii studenti. Acestia vor fi corect si clar informati cu privire la competentele pe care urmeaza sa le dobandeasca la finele studiilor. Pe de alta parte, cei ce sunt deja studenti vor dobandi o mai buna intelegere asupra modalitatilor prin care isi pot completa paleta competentelor apeland la alte programe nationale sau internationale, compatibile cu cele la care sunt deja inscrisi.

Proiectele curriculare, planurile de invatamant vor fi elaborate in concordanta cu:

Legislatia romaneasca actuala in domeniul invatamantului superior. Se vor avea in vedere schimbarile preconizate de noua etapa a reformei scolii superioare romanesti si prevederile Legii organizarii ciclurilor de invatamant (288/2004).

Normele UE si recomandarile procesului Bologna referitoare la dezvoltarea invatamantului superior in urmatorul deceniu (tipuri de competente, structuri institutionale, cicluri din invatamant, sisteme de certificare a calificarilor, etc).

Standardele profesionale ale domeniilor profesionale redefinite si imbogatite pe baza documentelor si studiilor existente, precum si cerintele pietei fortei de munca.

Programele de formare de specialitate si de formare profesionala promovate si validate de principalele universitati din tara.

Normele si particularitatile de organizare si functionare a invatamantului in sistemul IDD.

Principiile asigurarii si cresterii calitatii in invatamantul superior. Conceperea, implementarea si evaluarea inovatiilor de natura sa asigure cresterea calitatii serviciilor educationale in domeniul invatamantului superior.

Proiectarea curriculara la nivelul ciclurilor de studii/specializarilor/

disciplinelor academice

Abordarea restructurarilor la nivelul celor trei niveluri (licenta, masterat, doctorat) nu se poate trata separat ci doar intr-o maniera integrata, sintetica si concomitenta. Se asigura astfel o monitorizare a intregului proces de redefinire curriculara printr-o fundamentare sociologica, psihologica, educationala si socio-profesionala.

Un instrument practic pentru realizarea obiectivelor propuse anterior il constituie fisele curriculare (vezi anexele 1 si 2) pentru analiza specializarilor si a principalelor discipline din programele de studiu, pe care rectoratul Universitatii Babes-Bolyai le propune ca un posibil instrument de lucru in reconceptualizarea planurilor de invatamant.

Materialul intitulat Competentele prevazute pentru ciclul I (licenta) la specializarile Sociologie si Antropologie, in urma trecerii la o durata a studiilor de 3 ani, elaborat de Catedra de Sociologie a U.B.B., ofera un exemplu concret de operationalizare a competentelor specifice unui domeniu (sociologie-antropologie).

Explicitari privind anexa 1

Fisa specializarii se va completa pentru fiecare nivel de studiu: licenta, master, doctorat;

Prin conventiile stabilite de proiectul Tuning, termenilor abilitati si competente li s-a conferit un inteles asemanator, desi termenul competente are un sens mai larg; in cadrul aceluiasi proiect au fost propuse si cele trei categorii de competente avansate spre analiza;

La fiecare din principalele capitole dedicate competentelor generale se vor mentiona, in completarea celor listate, si alte competente particulare profilului si specializarii analizate;

La rubrica Debusee profesionale se vor indica plasamentele profesionale cu frecventa cea mai mare sau cu posibilitati de extindere in viitor, in planul carora se vor putea integra absolventii diferitelor nivele de studii.

Existenta unor Debusee profesionale importante va fi o conditie pentru alocarea cifrei de scolarizare si negocierea contractului institutional cu MEC precum si dimensionarea numarului de studenti in regim cu taxa.

Explicitari privind anexa 2

Fisa disciplinei se va completa pentru fiecare nivel de studiu: licenta, master, doctorat;

Caseta privind Competentele generale va fi completata cu aspectele care particularizeaza disciplina analizata; casetele privind competentele specifice se vor completa in baza recomandarilor generale mentionate intre paranteze;

Va rugam sa indicati, de asemenea, si ponderea pe care o au cele patru categorii de Competente specifice / abilitati in cadrul disciplinei respective (de ex.: o disciplina introductiva, in anul I de studiu va avea o pondere mai mare a competentelor si abilitatilor de cunoastere, in timp ce o disciplina de laborator, din anul al III-lea, va accentua mai mult dimensiunea aplicativa); la finele procesului de prelucrare a fiselor vor putea reiesi cu claritate statutul fiecarei discipline in planul specializarii si ponderea acestora la nivelul Planului de invatamant; compararea fiselor disciplinelor intre ele si a acestora cu Planul de invatamant va permite identificarea aspectelor redundante cat si a eventualelor omisiuni in raport cu cerintele generale ale programului de studiu.

Anexa 1

FISA SPECIALIZARII

Semnatura Decan ___________________  Semnatura Sef de catedra ________________

Anexa 2

FISA DISCIPLINEI

Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii care pot fi completate, dupa caz, cu competente ce particularizeaza disciplina)
Competente specifice disciplinei	Cunoastere si intelegere (cunoasterea si utilizarea adecvata a notiunilor specifice disciplinei)
	Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a continuturilor teoretice si practice ale disciplinei)
	3. Instrumental - aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activitatilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare)
	4. Aptitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul stiintific / cultivarea unui mediu stiintific centrat pe valori si relatii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice / valorificarea optima si creativa a propriului potential in activitatile stiintifice / implicarea in dezvoltarea institutionala si in promovarea inovatiilor stiintifice / angajarea in relatii de parteneriat cu alte persoane - institutii cu responsabilitati similare / participarea la propria dezvoltare profesionala)
La stabilirea notei finale se iau in considerare			Ponderea in notare, exprimata in  %
- raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala)
- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator
- testarea periodica prin lucrari de control
- testarea continua pe parcursul semestrului
- activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
- alte activitati (precizati) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Descrieti modalitatea practica de evaluare finala, E/V. {de exemplu: lucrare scrisa (descriptiva si/sau test grila si/sau probleme etc), examinare orala cu bilete, colocviu individual ori in grup, proiect etc).
Cerinte minime pentru nota 5 (sau cum se acorda nota 5)		Cerinte pentru nota 10 (sau cum se acorda nota 10)					Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu zero activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de curs 8. Pregatire prezentari orale 2. Studiu dupa manual, suport de curs 9. Pregatire examinare finala 3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10. Consultatii 4. Documentare suplimentara in biblioteca 11. Documentare pe teren 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 13. Alte activitati . 7. Pregatire lucrari de control 14. Alte activitati .   TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = Data completarii: _____________ Semnatura titularului: ____________________ REFERINTE BACONSKY, R. (coord.) (2002). Pentru spatiul european al invatamantului superior: de la Mana Charta Universitatum la Comunicatul de la Praga. Echinox, Cluj-Napoca 2002; MARGA, A. (2003). University Reform Today. Cluj University Press; OPRE A. (2004). "Cadrul national/european al calificarilor; descriere prin unitati de competenta". In Materiale referitoare la Declaratia de la Bologna si modalitatea de aplicare a prevederilor acesteia la Universitatea Babes Bolyai MICLEA, M. & OPRE, D. (2002). Evaluarea academica. Cluj-Napoca, Ed. ASCR; Strategia Universitatii din Bucuresti privind Spatiul European al Invatamantului Superior (coord. Romita Iucu) Structurile de calificare din invatamantul superior european. Sinteza raportului lui Stephen Adams, Regatul Unit al Marii Britanii; Training and learning for competence. Second report on vocational training research in Europe. Luxemburg, 2002; Tuning Educational Structures in Europe: Line 1: Learning Outcomes: Competences. Politica de confidentialitate .com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. Comentarii literare ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu Personaje din literatura Baltagul – caracterizarea personajelor Caracterizare Alexandru Lapusneanul Caracterizarea lui Gavilescu Caracterizarea personajelor negative din basmul Tehnica si mecanica Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. Actionare macara Reprezentarea si cotarea filetelor Economie Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare) Indicatori Macroeconomici Geografie Turismul pe terra Vulcanii Și mediul Padurile pe terra si industrializarea lemnului CUM SA NE EDUCAM COPII Finalitatile educatiei ideal, scop, obiectiv educational INTERDISCIPLINARITATEA STIINTELOR SI A CUNOASTERII STIINTIFICE IN INVATAMANTUL MODERN Invatamantul superior PORTOFOLIUL - INSTRUMENT DE EVALUARE A CALITATII PROFESIONALIZARII DIDACTICE INITIALE Plan calendaristic semestrial I - II Clasa a V-a educatie fizica Proiectarea unitatilor de invatare la disciplina limba si literatura romana - clasa a II-a Insuccesul scolar: definitii, forme de manifestare, criterii de apreciere Termeni si conditii Contact Creeaza si tu